Tag: Centru Vechi

  • Vizitaţi România: Bucureşti

    Vizitaţi România: Bucureşti

    Astăzi vă invităm să redescoperiţi alături de noi Bucureştiul. Un Bucureşti
    al parcurilor, un oraş al distracţiei şi al vieţii de noapte, un oraş de
    leisure, dar şi un oraş încărcat de istorie şi care se bucură de o ferventă
    viaţă culturală.


    Aici nu puţini au găsit viu încă farmecul micului Paris de odinioară.
    Pentru un tur rapid al oraşului, vă propunem să săriţi în autobuzul supraetajat
    Bucharest City Tour. Dacă porniţi din nordul Bucureştiului, din zona Pieţei
    Presei, veţi vedea obiectivele turistice de pe marile bulevarde. Autobuzul
    trece pe lângă Arcul de Triumf, ridicat în 1921 – 1922 pentru a marca victoria
    României în Primul Război Mondial. Un edificiu aflat demult pe harta turistică
    a capitalei, dar despre care mulţi nu ştiu că poate fi şi vizitat, iar din
    aprilie găzduieşte şi spaţii de lectură amenajate corespunzător, după cum ne-a
    confirmat Oana Zaharia, director al Administraţiei Monumentelor şi
    Patrimoniului Turistic din subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti:

    Sunt foarte mulţi care nu ştiu că se poate vizita, că se poate intra
    în interiorul Arcului de Triumf. Toată lumea este extrem de impresionată în momentul
    în care urcă în arc, bineînţeles şi de priveliştea de deasupra, dar şi de
    interiorul pe care nu îl bănuieşte nimeni privindu-l din exterior. Arcul de
    Triumf este un picior practic pe care se urcă, se ajunge sus şi se iese pe
    terasă şi se coboară pe celălalt picior. În momentul de faţă el este organizat
    cu spaţii dedicate lecturii, cu spaţii dedicate celor mici, în care aceştia pot
    colora, desena sau citi, dacă ştiu să citească, sunt făcute nişte butaforii din
    cărţi şi este totul organizat în sensul aducerii în atenţie a cărţii. Este
    chiar ceva inedit şi toată lumea a primit acest eveniment extraordinar de bine,
    ceea ce ne-am şi dorit. Nu ne-am imaginat însă că va avea atât succes.


    Odată ieşiţi din Arcul de Triumf, continuăm drumul pe bulevardul Kiseleff,
    mărginit de foste conace boiereşti, multe astăzi renovate pentru a reînvia
    frumuseţea bulevardului de altădată. Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de geologie
    Muzeul de ştiinţe ale naturii Grigore Antipa sunt repere importante pe harta
    culturală a capitalei.


    Pe Calea Victoriei, primul drum de intrare în oraş, numit în anul
    construirii sale, 1692, Podul Mogoşoaia, se află multe clădiri impozante,
    precum Muzeul George Enescu, fostul Palat Cantacuzino, unde adesea serile sunt
    încărcate de muzică şi poezie. Urmează mai înspre centrul oraşului Ateneul
    Român, faţă în faţă cu Muzeul Naţional de Artă, amenajat în clădirea fostului
    Palat Regal. Mergând spre cheiul Dâmboviţei, puteţi vedea, clădirea Casei de
    Economii şi Consemnaţiuni şi Muzeul Naţional de Istorie a României. De
    asemenea, una dintre vedetele este Casa Poporului sau Palatul Parlamentului,
    cea mai mare clădire administrativă din lume după Pentagon, deschisă
    vizitatorilor pe timp de zi sau gazdă a unor evenimente în aer liber pe timp de
    seară.


    Centrul Vechi invită din a doua parte a zilei în cluburi, baruri sau
    restaurante cu specific divers, deschise până la ziuă.


    Iubitorii de natură pot descoperi parcurile bucureştene sau chiar şi o deltă. Din 2016, Bucureştiul este prima
    capitală din Europa care se poate lăuda cu un parc natural urban: Delta
    Văcăreşti, 186 de hectare de vegetaţie şi sute de vieţuitoare printre care
    vulpi, dihori, ţestoase de apă, şerpi, peşti şi multe păsări rare, aproape la
    fel ca în Delta Dunării.



    Şi cum oferta de cazare a Bucureştiului este
    foarte variată, nu veţi întâmpina probleme nici în acest sens.

  • România 100 – Eu Aleg România

    România 100 – Eu Aleg România

    Bucureşti fm, postul public de radio al Capitalei, te aşteaptă sâmbătă, 15 septembrie, în Centrul Istoric (zona Băncii Naţionale), la deschiderea oficială a expoziţiei România 100 – Eu Aleg România, pentru a redescoperi 100 de momente esenţiale din istoria românilor.

    Vei afla despre 100 de momente esenţiale din Istoria românilor, 100 de evenimente ce au determinat construirea unei naţiuni unite, puternice, demne şi independente, 100 de momente definitorii din istoria românilor pentru Centenarul României.

    Expoziţia România 100 – Eu Aleg România va fi deschisă cu parada Asociaţiei 6 Dorobanţi, primul grup de reconstituire istorică din România, care va prezenta arme şi uniforme din Primul Război Mondial, precum şi istoria drapelului.

    Nu uita! Istoria prinde viaţă sâmbătă, 15 septembrie, de la ora 16:00, în Centrul Istoric (pe strada Lipscani, segmentul cuprins între strada Eugen Carada şi strada Smârdan), la un eveniment marca Bucureşti fm, cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti. Expoziţia în aer liber va fi deschisă până pe 10 noiembrie.

    România 100 – Eu Aleg România este un proiect cultural Radio România susţinut de Guvernul României prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, care se desfăşoară în Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Reşiţa, Târgu Mureş, Timişoara, Arad, Sibiu, Sighetu Marmaţiei.

  • Oraşul din oraş. Sectorul 3 al Bucureştiului

    Oraşul din oraş. Sectorul 3 al Bucureştiului

    Prima datare istorică a
    localităţii Bucureşti a apărut la 20 septembrie 1459, într-un document întocmit
    de cancelaria voievodului Vlad Ţepeş. În anul 1862, Bucureştiul devine capitala
    Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Se dezvoltă ca un
    important centru cultural-artistic, iar la începutul secolului al XX-lea, elita
    bucureşteană împrumută modelul occidental, în special pe cel francez.
    Arhitectura deosebită şi atmosfera boemei bucureştene atrăgea, în perioada
    dinaintea Primului Război Mondial, denumirea de Micul Paris. Acest supranume
    avea să se păstreze şi în perioada interbelică. Din păcate, regimul comunist
    intervine în mod brutal asupra arhitecturii şi a infrastructurii bucureştene.
    Numeroase monumente istorice sunt complet distruse, mai ales în anii ’80, pentru
    a face loc cartierelor muncitoreşti. În prezent, Bucureştiul este împărţit,
    din punct de vedere administrativ, în şase sectoare, limitele acestora pornind
    razant din centrul oraşului către periferie. Istoricul Emanuel Bădescu s-a
    referit la naşterea actualei capitale a României.

    Bucureştiul a avut un
    nucleu, Curtea Domnească sau Palatul Domnesc, şi un sat din care a apărut cel
    mai vechi cartier care s-a dezvoltat în jurul Bisericii Sfântul Gheorghe Vechi.
    Este vorba de mahalaua Popescului. Această mahala s-a întins până dincolo de
    Delea Veche şi de Delea Nouă, până în apropierea mănăstirii Mărcuţa, în estul
    Bucureştiului. Locotenent-colonelul Papazoglu, istoric, arheolog şi geograf
    român din secolul al XIX-lea, susţinea că al doilea cartier în care s-a mutat
    după ce locuise în casele banului Ghika de la podul Mihai Vodă, cartierul
    Dobroteasa, unde s-a ocupat de istoria locului, ar fi fost locul de naştere al
    oraşului. Se înşela doar cu câteva sute de metri, nucleul fiind în dreptul
    bisericii Sfântul Gheorghe Vechi.


    Al treilea sector al
    Capitalei cuprinde partea cea mai însemnată din centrul istoric al oraşului.
    Amestec inedit între clădiri vechi, reprezentative pentru Bucureşti, şi
    cartiere noi, sectorul
    3 se întinde din zona Pieţei Universităţii până la limita estică a
    Bucureştiului. Are o suprafaţă de 34 kilometri pătraţi, (fiind cel mai
    populat dintre sectoarele Capitalei – pasaj eliminat), cu o
    populaţie stabilă de 342 de mii de persoane, conform recensământului din 2011.
    Prin urmare, este considerat un adevărat oraş în sine, care, de-a lungul
    istoriei sale, a suferit numeroase transformări, din motive mai mult sau mai
    puţin cunoscute. Revine cu detalii istoricul Emanuel Bădescu.

    Acest oraş din oraş este locul
    care a avut de suferit cel mai mult în urma marelui incendiu din 23 martie
    1847. Dacă ne uităm pe harta concepută tot de locotenent-colonelul Papazoglu,
    putem remarca incendiul declanşat din curtea familiei Filipescu, din faţa
    bisericii Sfântul Dumitru, care s-a întins dincolo de biserica Sfântul Ştefan
    de pe actuala Calea Călăraşilor, în trecut Podul Vergului. Practic, acest mare
    incendiu a cuprins întregul sector 3 al Bucureştiului actual. Tot sectorul 3 a
    fost primul care, ulterior incendiului, a dat şi primele reglementări de construcţie,
    propuse atât de Gheorghe Bibescu, cât şi de fratele lui, Barbu Ştirbey. Aceste
    norme au rămas valabile până în ziua de astăzi pentru construirea locuinţelor
    particulare. Nu ştiu ce rol a jucat întâmplarea în focul cel mare şi ce rol a
    jucat incendierea benevolă în acea epocă. Mă gândesc la anumite zone care, în
    mod suspect, nu au fost arse. De pildă, vechea primărie, construită de Xavier
    Villacrosse în 1843, a scăpat în mod miraculos de incendiu. Clădirea a fost
    demolată mai târziu, odată cu canalizarea Dâmboviţei, în jurul anului 1880.


    Pe locul actual al
    Universităţii din Bucureşti, una dintre cele mai importante clădiri de pe
    graniţa dintre sectoarele 1 şi 3 ale Bucureştiului, exista vechea mănăstire
    Sfântul Sava. În secolul al 18-lea, mănăstirea-şcoală devine Academia
    Domnească. Gheorghe Lazăr a pus aici
    bazele învăţământului românesc, iar actuala Universitate, fondată în 1864, este
    instituţia emblematică a învăţământului superior din România. Banca
    Naţională a României, Palatul Poştelor (actualul Muzeu Naţional de Istorie a
    României), Hanul lui Manuc, dar şi bisericile Stavropoleos, Colţea, Buna
    Vestire şi Biserica Rusă sunt monumente care au rezistat, din fericire,
    perioadei comuniste. Nu a fost însă şi cazul unor alte zone din sectorul 3, deosebit
    de importante pentru istorie Bucureştiului, după cum explică Emanuel Bădescu.

    Cu atât mai dureroasă a fost constatarea istoricului când s-a lovit de
    marile distrugeri din perioada 1981-1986. În acea vreme, acest sector a avut
    mai mult de suferit decât celelalte cinci. Este vorba de distrugerea celei mai
    vechi mahalale din Bucureşti, mahalaua Popescului, care însemna vechiul nucleu
    cuprins între biserica Sfântul Gheorghe Vechi şi biserica Sfânta Vineri,
    acestea dispărând pur şi simplu. Blocurile noi au ajuns până la intersecţia
    Căii Călăraşilor cu Şoseaua Mihai Bravu. Vedem cum partea veche a sectorului,
    inclusiv a Capitalei, a fost mutilată. Dincolo de Calea Moşilor a rămas
    biserica întemeiată de mareşalul Ion Antonescu, unde se păstrează şi bustul
    acestuia.


    Cartierele de locuinţe
    Centrul Civic, Dristor, Muncii, Titan şi Timpuri Noi concentrează astăzi cea
    mai mare parte a populaţiei sectorului 3 al Capitalei. Organizarea pe verticală
    a oraşului era gândită în perioada comunistă ca o soluţie care venea în
    sprijinul politicii de urbanizare. În prezent, dezvoltarea imobiliară stârneşte
    îngrijorare cu privire la soarta monumentelor şi zonelor istorice ale
    Bucureştiului.