Tag: centrul Cyber

  • Centrul Cyber al Uniunii Europene

    Centrul Cyber al Uniunii Europene

    Gândit ca o structură-cheie în contextul eforturilor comunitare de
    configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică,
    Centrul Cyber al Uniunii Europene va crea legături între actorii publici și
    privați din domeniu, mediul academic și industria de profil. Va asigura,
    totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică
    din statele membre.


    Sediul viitorului organism european destinat
    dezvoltării de înaltă tehnologie și inovație va fi găzduit de București, ieșit câștigător, la începutul lui decembrie, în competiția cu oraşe
    precum Munchen, Varşovia, Vilnius, Luxemburg sau Bruxelles. Un dosar solid, foarte bine pregătit la nivel guvernamental, în care a
    fost promovată expertiza în materie digitală a României – țară recunoscută, de altfel,
    pentru capitalul uman extrem de bine pregătit în domeniul cibernetic, a făcut
    posibil acest succes.


    Despre toate acestea, despre ce înseamnă pentru România
    câștigarea acestei competiții, dar și despre menirea Centrului Cyber am
    discutat cu eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru
    Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, la scurt timp de la
    desemnarea câștigătorului:

    Centrul Cyber al
    UE, pe care România are onoarea să-l găzduiască, și a fost o mare victorie a
    României, o recunoaștere a faptului că avem o comunitatea IT foarte importantă
    și sigur foarte importantă implicarea președintelui României, Klaus Iohannis,
    de asemenea, actualul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a ocupat, din
    calitatea anterioară de consilier al ministrului Transporturilor și
    Comunicațiilor, de acest proiect și a fost un succes foarte important.


    Centrul
    de Cyber are sarcina de a finanța noi cercetări în materie de securitate
    cibernetică, de a oferi sprijin financiar, asistență tehnică, pentru
    întreprinderile noi și pentru IMM-uri. De fapt, el va coordona activitatea
    centrelor naționale care trebuie să se înființeze în următoarele șase luni și
    va gestiona resurse care vor veni, în principal, din programele Digital Europe
    (Europa Digitală) și Orizont Europa.


    Vreau să vă reamintesc că doar în Europa
    Digitală, 2,5 miliarde de euro în următorii șapte ani vor fi alocați
    securității cibernetice. În principiu, se dorește să se protejeze mai bine
    activele Uniunii Europene de atacuri cibernetice și, sigur, să investim în
    cercetare și în găsirea de noi soluții pentru a ne proteja în fața acestei
    amenințări.


    România a câștigat această competiție, o victorie, cum spuneam,
    foarte importantă, mai ales că ne-am luptat cu țări importante și cu orașe
    importante din UE. România s-a angajat că își va asuma costurile timp de zece
    ani cu chiria și utilitățile noului centru. Știu că acum guvernul României este
    în discuție cu Comisia Europeană pentru a agrea ultimele detalii și pentru a
    face un calendar rapid pentru operaționalizarea acestui centru. Va însemna nu
    doar o chestiune de prestigiu pentru România, dar și câteva avantaje foarte
    concrete. În primul rând, vor fi locuri de muncă, vor fi cetățeni europeni care
    vor lucra în România, care vor cheltui bani în România, vor fi, evident după ce
    va trece pandemia, avantaje în ceea ce privește turismul de business, deoarece
    cu siguranță la acest centru vor veni foarte mulți experți naționali din toate
    țările Uniunii Europene.


    De asemenea, o parte dintre activități vor însemna
    colaborări cu întreprinderi mici și mijlocii, cu firme românești, care vor
    implementa anumite soluții.


    Cu aproximativ 30 de angajați se estimează că va
    începe activitatea Centrului – un catalizator al inovării, cercetării și
    colaborării din domeniul securității cibernetice pentru statele Uniunii
    Europene, numărul posturilor urmând să crească gradual la circa 80.



  • Centrul Cyber al UE, în România

    Centrul Cyber al UE, în România

    România se numără între țările cu cea mai mare viteză a internetului, și-a demonstrat, în timp, experiența și competența în domeniul digital, iar capitalul uman românesc din IT este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai bune din Europa. Sunt doar câteva dintre motivele care au înclinat balanța în favoarea Bucureştiului – în faţa unor oraşe ca Munchen, Varşovia, Vilnius, Luxemburg sau Bruxelles – la începutul lunii decembrie a anului trecut, când capitala României a ieșit câștigătoare în competiția pentru găzduirea viitorului Centru pentru competență de Securitate Cibernetică al UE. Acest organism, destinat dezvoltării de înaltă tehnologie și inovație, este prima agenție europeană care va avea sediul în România, țară membră a Uniunii Europene din 2007.

    În următoarele șase luni, fiecare dintre țările comunitare urmează să înființeze centre naționale de securitate cibernetică, care să fie coordonate de la București. Viitorul centru va derula proiecte de miliarde de euro în domeniul securității cibernetice, finanţarea fiind exclusiv europeană, iar sumele destinate întregii Uniuni Europene. Sunt resurse financiare importante alocate pentru a fi gestionate prin acest centru, resurse care vor veni, în principal, prin programele comunitare de cercetare Europa digitală şi Orizont Europa.

    Centrul Cyber va fi un catalizator al inovării, cercetării și colaborării din domeniul securității cibernetice pentru statele membre, a apreciat, pentru Agerpres, Dan Câmpean, directorul general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO). În ceea ce privește atuurile Bucureștiului, acestea sunt multe, spune Dan Cîmpean: România a investit foarte mult în domeniul IT și a obținut foarte multe rezultate în securitate cibernetică. Ce înseamnă pentru România această desemnare?

    Dan Câmpean: În primul rând este un semnal foarte important că domeniul securităţii cibernetice e o prioritate pentru statul român, pentru România. Şi aş mai putea spune, e şi o atestare a potenţialului pe care specialistii noştri îl au în acest domeniu de vârf. O agenţie europeană de acest calibru, pe acest domeniu, nu ar fi plasată niciodată, vă imaginaţi, într-o ţară care nu ar avea potenţial, deci într-o ţară în care nu ar fi specialişti, în care nu ar fi un ecosistem foarte dinamic legat de securitatea cibernetică, ecosistem care va fi cel care va lucra, va interacţiona cu această agenţie.

    Personalul viitorului centru va proveni din întreaga Europă, dar locurile de muncă de aici vor constitui o oportunitate inclusiv pentru specialiștii din România – țară care are un număr impresionant de absolvenţi şi specialişti care termină facultăţile de profil. Vorbim, deci, de un număr foarte mare de creiere care vor fi disponibile pentru proiectele derulate în acest Cyber centru, mai spune Dan Cîmpean. Se estimează că, în faza inițială, vor fi aproximativ 30 de posturi, iar apoi numărul va crește gradual până la circa 80 de angajați.

    Într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România, ambasadorul României la Uniunea Europeană, d-na Luminiţa Odobescu, a vorbit despre rolul noului centru și despre ce înseamnă pentru România gestionarea acestei instituții: Acest centru este menit în primul rând să sprijine consolidarea la nivel european a securităţii cibernetice. Dacă ne uităm recent la toate propunerile Comisiei Europene în materie de piaţă digitală, de consolidare a acestei componente strategice – componenta digitală a Uniunii Europene, vedem că securitatea cibernetică ocupă un loc extrem de important. Iar acest centru este menit să coordoneze, în fapt, reţelele naţionale, centrele naţionale în materie de protecţie cibernetică. Practic, cu aceste structuri, împreună, va ajuta la securizarea pieţei interne digitale la nivel european, va fi implicat în protejarea comerţului electronic și a mobilităţii inteligente şi va ajuta să crească, în fapt, autonomia Uniunii Europene în materie de securitate cibernetică. Este extrem de important, este de actualitate şi are o componentă de dezvoltare pe termen lung. Prin acest centru, practic, România va fi plasată nu numai pe harta europeană prin această activitate de coordonare, dar şi, aş spune, treptat va începe să joace un rol important şi la nivel global în acest domeniu.

    Securitatea cibernetică este prioritară pe agenda Uniunii Europene, a mai spus d-na ambasador, reamintind că la nivel european, digitalul ocupă un rol esenţial inclusiv în planul de relansare economică – practic, pregătirea pentru viitor se face prin consolidarea componentei digitale în toate sectoarele şi în toate politicile, iar atunci când se vine cu propuneri legislative în fiecare sector de activitate, o componentă esenţială este legată de digitalizare. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la București, Centrul pentru competență de Securitate Cibernetică al Uniunii Europene va reprezenta o structură-cheie în contextul eforturilor la nivelul Uniunii de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Acesta va avea un rol important în spriinirea creării de legături între actorii publici și privați din domeniu, mediul academic și industria de profil din Uniunea Europeană, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naționale pentru securitate cibernetică din statele membre. Propunerea de regulament de înstituire a Centrului Cyber al UE a fost lansată de Comisia Europeană în 2018 și a fost discutată inclusiv pe durata mandatului românesc la președinția Consiliului UE. A fost inițiată o competiție deschisă pentru stabilirea sediului, competiție în care s-au înscris șapte țări.

  • Jurnal românesc – 10.12.2020

    Jurnal românesc – 10.12.2020

    Biroul Electoral Central a făcut publice rezultatele finale ale
    alegerilor parlamentare desfăşurate în România weekendul trecut.
    Partidul
    Social Democrat a obţinut 29,32% dintre voturile exprimate pentru Senat şi
    28,90% pentru Camera Deputaţilor. Social democraţii au fost urmaţi de Partidul
    Naţional Liberal, care a adunat 25,58% la Senat şi 25,19% la Camera
    Deputaţilor. Pe locul al treilea s-a situat Alianţa USR PLUS, care a obţinut
    15,86% la Senat şi 15,37% la Camera Deputaţilor.

    Surpriza scrutinului
    legislativ, Alianţa pentru Unirea Românilor a strâns 9,17% dintre voturi la
    Senat şi 9,08% la Camera Deputaţilor, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din
    România a obţinut 5,89% la Senat şi 5,74% la Camera Deputaţilor. Atât Pro România
    cât şi Partidul Mişcarea Populară nu au atins pragul de 5% şi au ratat intrarea
    în Parlament. Biroul Electoral Central precizează că numărul total al voturilor
    valabil exprimate a fost de peste 5,9 milioane, iar prezenţa la urne a fost de
    33,24%. Peste 265.000 de
    români din afara graniţelor au votat la alegerile parlamentare, de două ori mai
    mulţi decât la scrutinul legislativ din 2016. Cele mai
    multe voturi în diaspora au fost exprimate în Italia, Republica Moldova,
    Spania, Marea Britanie, Germania şi Franţa.




    Bucureştiul va găzdui Centrul european de competenţe industriale,
    tehnologice şi de cercetare în domeniul securităţii cibernetice, prima
    structură a Uniunii Europene care va avea sediul în România
    , a anunţat
    Ministerul de Externe. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat acest succes
    diplomatic. Este o oportunitate deosebită de a contribui la securitatea
    cibernetică a tuturor statelor membre UE, stimulând cercetarea şi inovarea în
    domeniu,
    a scris acesta pe Twitter. La rândul său, şeful diplomaţiei
    române, Bogdan Aurescu, a afirmat că decizia Bruxelles-ului va contribui,
    printre altele, la consolidarea securităţii Pieţei Unice Digitale şi la
    îndeplinirea obiectivelor UE în era digitală.

    În competiţia pentru
    găzduirea Centrului Cyber s-au aflat importante metropole europene, precum
    Bruxelles, Munchen, Vilnius, Luxemburg, Varşovia şi Leon. Potrivit MAE, Centrul
    Cyber va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii
    publici şi privaţi din domeniu, mediul academic şi industria de profil din UE,
    asigurând, totodată, coordonarea între centrele naţionale pentru securitate
    cibernetică din statele membre. De asemenea, centrul va fi principalul organism
    de gestionare a fondurilor europene disponibile prin programele Europa Digitală
    şi Orizont Europa.




    Filmul Urma, debutul în lungmetraj al regizorului Dorian
    Boguță, va fi difuzat în premieră în Marea Britanie pe 11 decembrie în cadrul
    programului Cinemateca românească
    , iniţiat de reprezentanţa la
    Londra a Institutului Cultural Român. Pelicula va putea fi urmărită pe canalul
    de YouTube al ICR Londra de către cei care se înscriu în prealabil şi primesc
    un link de vizionare disponibil pentru 5 ore, în intervalul orar 18.00 – 23.00.
    Filmul a avut premiera mondială la Festivalul de la Namur și, în august 2020, a
    câștigat Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru debut la Festivalul
    Internaţional de Film Transilvania.

    ICR Londra transmite că programul
    Cinemateca românească promovează filmul românesc în mediul
    britanic, reconstituind parcursul său de la constrângerile regimului comunist
    la originalitatea și succesul regizorilor tineri, afirmați după anii 1990.
    Iniţiativa este o completare a programelor de film românesc care sunt
    prezentate în marile festivaluri de profil din Marea Britanie, Irlanda și
    Islanda.




    Expoziţia Memoria ca formă de justiție, realizată de
    Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului – Fundația Academia Civică,
    sub înaltul patronaj al preşedintelui Parlamentului European, va fi prezentată
    în Spania în perioada 11-31 decembrie.
    Manifestarea, dedicată Memorialului
    Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, va putea fi vizitată online pe
    site-ul ICR Madrid şi pe conturile sale de pe reţelele sociale. Expoziţia este
    însoțită de un mesaj al poetei Ana Blandiana, președintele Fundației Academia
    Civică, inițiatoarea şi realizatoarea primului Memorial al Victimelor
    Comunismului din lume.

    Varianta virtuală în limba spaniolă, curatoriată de
    secretarul științific al Memorialului, Virginia Ion, conține 22 de panouri și
    un afiș de prezentare cu imagini și texte explicative în română și spaniolă, ce
    prezintă o istorie a represiunii comuniste în România. Varianta în limba română
    a fost vernisată pe 18 octombrie 2011 la sediul de la Bruxelles al
    Parlamentului European și itinerată apoi în diferite orașe din România și din
    străinătate.