În contextul
dezvoltării fără precedent a internetului din ultimii ani și a rețelelor de
socializare, a crescut și numărul surselor de informații. Credibile sau nu. Iar
expresia fake news a intrat în vocabularul nostru de bază, indiferent că este
înțeleseasă corect sau nu. Și parcă niciodată n-a existat o nevoie mai mare de
a decela între adevăr și minciună, între o știre redactată corect și una menită
să inducă în eroare, decât în timpul pandemiei actuale. Iar abilitatea de a
face această diferență este bine să fie însușită de la vârste cât mai tinere,
cum e cazul liceenilor sau al elevilor de gimnaziu. În România, una dintre
instituțiile care se ocupă de mult timp de acest aspect este organizația
non-guvernamentală Centrul de Jurnalism Independent, după cum aflăm de la
directoarea executivă Cristina Lupu:
Noi facem cursuri de educație media cam
de când am înființat, din 1994. Dar nu le-am numit neapărat cursuri de educație
media. Însă, oficial, din 2017 am pornit
ceea ce se numește acum Programul de Educație Media. Reprezintă încercarea
noastră de a crește gradul de autonomie și de gândire critică a tinerilor. Prin
programul acesta noi facem face multe lucruri.
Lucrăm direct cu adolescenți, fie formându-i noi, fie aducând experți. De exemplu,
organizăm în perioada aceasta o serie de întâlniri între jurnaliști și
adolescenți pentru jurnaliștii să le răspundă adolescenților la întrebări. Dar,
pentru că ne dorim o implicare strategic, am decis că lucrăm împreună cu
profesorii. Oricât de multe cursuri am ține noi la CJI, nu susținem niciodată
suficient de multe cât să determinăm o schimbare la nivel național. De aceea, am creat un demers de formare a
profesorilor de discipline diferite.
Iar, în momentul acest, punem accent în special pe cei care predau limba
și literatura română și împreună cu care dezvoltăm aceste competențe media în
rândul tinerilor.
Cum sunt inserate
informațiile despre mass-media în timpul orelor de română, ne spune tot
Cristina Lupu:
În clasa noua și a zecea unde în materia
este mult mai permisivă se lucrează foarte bine pe conținuturi de media. De
pildă, în clasa a IX-a, la teoria comunicării, putem să discutăm despre cum
funcționează comunicarea, despre cum sunt construite mesajele care au toate un
autor și un scop. La textul juridic, putem să vorbim despre libertatea de
exprimare și despre Constituție. În
momentul în care în clasa a IX-a ajungem la lecția despre textul jurnalistic
putem să discutăm despre cum să face o știre. Pe noi ne interesează ca
adolescenții să învețe să scrie știri în felul ăsta. Dar, în condițiile în care
ei trec printr-un proces de redactare a unui material sau a unei știri, învață
care sunt elementele unei știri bine construite. Iar, în momentul în care ei vor consuma știri, vor
putea să vadă ce lipsește sau pe ce butoane emoționale vrea să apase autorul,
dacă știrea trezește o reacție extrem de puternică, de pildă.
Dar ce fel de
informații prizează adolescenții și de unde le culeg? Răspunde tot directoarea
executivă a CJI,
Cristina Lupu: Chiar dacă nu consumă media în sensul în
care consumă adulții, ei ajung, prin
discuțiile cu profesorii, cu prietenii sau colegii, la informațiile vehiculate
de presă. Au fost niște studii recente
care arată că dezinformarea în pandemie s-a produs într-o proporție mai mare,
de exemplu, pe Instagram decât pe Facebook, iar Instagram e o rețea mai
accesată de adolescenți decât de adulți.
Cu siguranță există foarte multe elemente de care trebuie să țină cont
în fiecare moment. Dar, în același timp, deși interesele principale pentru
adolescenți sunt filmele și muzica, dar ei sunt foarte interesați și de altele,
mai ales elevii de liceu cu care lucrăm noi, cei din clasele terminal. Vor să
știe ce se întâmplă cu educația, ce se întâmplă cu posibilele joburi viitoare,
ce se întâmplă în contextul asta cu pandemia și cu vaccinarea. Noi credem ar trebui să existe mai multă
informație scrisă într-un mod interesant pentru ei înainte să ne plângem că
adolescenții nu consumă deloc știri.
Așadar, felul în
care îi percepem pe adolescenți trebuie să se nuanțeze și, în același timp,
trebuie ca educația media să ajungă și la copiii din zonele defavorizate. Iar,
în acest scop, Centrul de Jurnalism Independent lucrează deja de mai mulți ani
cu UNICEF România, ne spune Despina Andrei, manager de comunicare și stranger
de fonduri.
Nevoia de educație media din perspectiva
noastră nu este una nouă, dar a devenit și mai evidentă în ultimul an de la
izbucnirea acestei pandemii de COVID 19 pentru că tinerii și copiii petrec mult
mai mult timp în fața calculatoarelor și tabletelor, petrec mult mai mult timp
pe internet, iar acest lucru îl face mult mai vulnerabil la știri false și la
dezinformare precum și la fenomene cum ar fi cyberbullying sau alte tipuri de
abuzuri care se petrec în mediul online. Pe de o parte noi ne dorim ca tinerii
și copiii să știe să decodifice mesajele pe care le văd, să știe să-și ia
informația din mai multe surse, să nu cadă pradă unor informații false de care
s-au înmulțit exponențial în această period,
dar și să se protejeze împotriva umilințelor, a hărțuirii care se pot
desfășura în mediul online cu foarte multă ușurință în contextul în care nu
ești pregătit și nu știi că acest fenomen se poate întâmpla.
Recent, parteneriatul
dintre CJI și UNICEF s-a dezvoltat și în alte direcții implicând și Boardul
Copiilor, o structură creată de UNICEF România în urmă cu doi ani.
Despina
Andrei: Suntem într-o consultare permanentă cu Boardul copiilor, care un
organism informal constituit de UNICEF printr-un proiect pe care l-am pilotat
în perioada Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Dar ne consultăm și cu Consiliul Național al
Elevilor, o structura formală. Lucrăm cu aceste două entități, una formală și
una informal, în așa fel încât, pe de o parte, să creăm materiale care să
vizeze nevoile copiilor și să răspundă cât mai bine nevoii lor de a fi corect
informați și de a se proteja împotriva știrilor false. Pe de altă parte, creăm
un tool kit (un set de instrumente) împreună cu Centrul pentru Jurnalism
Independent care va fi predat în trei sesiuni, în trei module diferite, în
perioada aceasta de vacanță prelungită în așa fel încât ei să deprindă
competențe cât să poată gestiona avalanșa de informații și să se poată informa
din surse credibile, cât să nu rostogolească știrile false. Mai ales vrem ca ei
să poată deveni ei înșiși niște agenți de schimbare în fața colegilor lor. Până
la urmă putem să lucrăm cu un număr limitat de profesori și elevi. Important
este ca informația pe care noi o oferim să constituie acel mic bulgăre de
zăpadă pe care cei cu care noi lucrăm să rostogolească mai departe în așa fel
încât într-un număr de ani să fim cu toții mai bine informați. (…) Întâlnirile
vor fi on line pentru că acesta e contextul actual. Iar aceste trei module
despre care vorbeam se vor desfășura atât cu copiii din portul copiilor, cât și
cu tinerii care constituie boardul Consiliului Național al Elevilor.