Radio România Internațional

Tag: Centrul pentru Jurnalism Independent

  • Educație anti fake-news

    Educație anti fake-news

    Odată cu înmulțirea dezinformărilor sau a comunicărilor de tip fake news, a crescut și vigilența celor care practică jurnalismul responsabil. În aceeași măsură, nevoia de a educa publicul ca să nu cadă pradă știrilor false a dus la organizarea de cursuri specializate și la apariția de conținuturi care demontează dezinformările. Și totul începe cu definirea precisă a termenilor. De pildă, fake news e un termen care simplică lucrurile pe când dezinformarea e un cuvânt mai potrivit pentru demersurile de a arunca în spațiul public jumătăți de adevăruri, informații trunchiate sau scoase din context cu scopul de a manipula.



    Asta aflăm de la Cristina Lupu, coordonatoare de programe în cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) ,organizație care ține cursuri de educație media din 2017. Programele acestea se adresează în primul rând profesorilor de liceu pentru ca, ulterior, aceștia să transmită către elevii lor metodele de combatere a dezinformării. Mare parte a informațiilor contrafăcute sunt vehiculate pe rețelele sociale, spațiul online predilect al adolescenților pentru comunicare. Cristina Lupu precizează:



    Din experiența noastră, avem senzația că ei sunt un pic mai bine pregătiți decât adulți pentru că s-au născut într-un fel cu mediul acesta online la dispoziție. Dar dacă ne uităm cu atenție, sunt la fel de confuzi sunt ca fiecare dintre noi pentru că navigarea în perioada asta este dificilă. Avalanșa asta de informații din jurul nostru este grea pentru fiecare dintre noi, fie că suntem adolescenți, fie că suntem adulți. În mod natural, adolescenții nu sunt atât de interesați de știrile la care noi, adulții, ne uităm sau știrile pe care noi le considerăm interesante.



    Cu toate acestea nici adulții, deși teoretic caută știri mai serioase, nu sunt imuni la dezinformare, lipsindu-le atât exercițiul verificării, cât și spiritul critic necesar unor dubii sănătoase. Cristina Lupu, coordonatoarea de programme în cadrul Centrului de Jurnalism Independent: La cursurile noastre noi spunem că toți consumăm media ca să ne întărim punctele de vedere și ca să ne confirmăm cât de deștepți suntem și propria părere despre lume. Așadar, și ei fac același lucru ca adulții. Dar, deși temele principale pentru adolescenți sunt filmele, muzica, actorii, în același timp, ei sunt foarte interesați și de alte subiecte, mai ales elevii de liceu cu care lucrăm noi din clasa a XI-a și a XII-a. Ce se întâmplă cu educația? Ce se întâmplă cu posibilele joburi viitoare? Ce se întâmplă în contextul ăsta cu pandemia? Nouă ni se pare că ar trebui să există mai multă informație scrisă într-un mod interesant pentru ei înainte să ne plângem că adolescenții nu consumă deloc știri.



    Unul din scopurile cursurilor CJI este acela de a dezvolta spiritul critic nu prin lecții propriu-zise de jurnalism, ci prin inserarea de informații relevante în cadrul orelor obișnuite de limba și literatura română, de pildă. Cristina Lupu exemplifică: Pe noi nu ne interesează ca adolescenții să învețe să scrie știri. Dar în momentul în care ei trec printr-un proces de redactare a unui material, în speță a unei știri, ei învață care sunt elementele unei știri bine construite. Așa că, în momentul în care ei vor ajunge să consume știri, vor putea să facă să vadă ce lipsește sau pe ce butoane emoționale vrea să apese autorul în momentul în care le trezește o reacție extrem de puternică. O să dau un singur exemplu: Caragiale și O scrisoare pierdută. Educația media este un instrument extrem de important în momentul în care se predă această operă literară pentru că profesorul poate, de exemplu, să discute cu elevii despre independența editorială și despre de ce este important ca jurnaliștii să nu aibă influențe din partea patronilor sau ce se poate întâmpla în momentul în care patronul încearcă să-și folosească publicația pentru atingerea scopurilor personale, cum se întâmplă în și în opera literară.



    Un alt demers educațional este și platforma Antifake, publicație online care oferă informații sigure, dar le și demontează pe cele inexacte sau contrafăcute. La această publicație contribuie atât studenți, cât și cadre didactice tinere de la facultățile de jurnalism și științe ale comunicării. Antifake are o secțiune dedicată știrilor false ce vizează războiul din Ucraina, dar nu doar acest subiect este abordat, după cum ne spune Florin Zeru, cercetător și coordonator în cadrul Antifake:



    De curând am lansat și Green Anti-Fake care conține o sinteză a celor mai importante știri despre schimbările climatice, despre inovațiile tehnologice pentru prevenirea sau atenuarea efectelor acestor schimbări, despre soluțiile adoptate de țări sau companii, precum și o analiză de tip fact-checking a informațiilor eronate care circulă în spațiul online occidental, inclusiv în România.



    Cum funcționează acest proces aflăm tot de la Florin Zeru: Demersul acesta se axează pe conținuturi diverse, adică vorbim de postări de pe rețelele sociale, de videoclipuri, de articole de pe site-uri web, bloguri și așa mai departe. Aceste conținuturi sunt selectate în funcție de potențialul lor de viralizare și de riscul de a induce în eroare, de a stârni confuzie, de a stârni panică. Procesul nostru de verificare include mai multe etape. Acesta începe cu revizuirea analizelor de tip fact-checking publicate de alte organizații, mai ales dacă afirmația înșelătoare a circulat la nivel internațional. Apoi sunt efectuate mai multe căutări în spațiul online și în bazele de date disponibile. Și sunt analizate sursele, de la care a pornit conținutul înșelător, precum și modul în care acesta a circulat în spațiul online. În etapa următoare se realizează consultări cu experți credibili din domeniul relevant pentru a face evaluarea noastră și se solicită clarificări din partea autorităților, dacă este cazul. Consultăm și anumite publicații, studii și cercetări disponibile. Fiecare constatare este însoțită de linkuri către sursa de unde sunt preluate declarațiile sau dovezile. Adică noi dăm sursele pentru tot ceea ce spunem.



    Pentru tinerii care iau parte la fact-checking nu există școală mai bună a demontării dezinformărilor, iar celor care le citesc drumul de la adevăr la fals le este, altfel, dezvăluit.


  • Mass-media şi influenţa politică

    Mass-media şi influenţa politică

    Situaţia libertăţii şi pluralismului mass-media în Uniunea Europeană se deteriorează.” Propoziţia aceasta tranşantă se găseşte în apelul european de mobilizare pentru o Directivă UE privind protejarea Pluralismului Mass Mediei şi a Libertăţii Presei, apel care se înscrie în acţiunile deja începute sub egida Iniţiativei cetăţeneşti europene.” Intrată în vigoare anul trecut, iniţiativa permite unui grup de un milion de cetăţeni europeni să participe la procesul de legiferare din UE.



    Iniţiativa Europeană pentru Pluralismul Mass-Media, demarată la începutul anului, aşa cum cere legea, graţie unui număr de şapte iniţiatori din şapte state-membre, susţine că instituţiile europene ar trebui să acţioneze pentru protejarea dreptului la informaţie independentă şi din multiple surse.” Momentan, tocmai accesul la informaţii complete şi oneste este în pericol, consideră unul dintre iniţiatori, Ioana Avădani, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent: “Iniţiativa cetăţenească îşi propune să pună presiune pe organismele europene — pe Comisie şi pe Parlamentul European — să găsească o modalitate legală pentru a rezolva mogulizarea” presei la nivel european. Ceea ce noi consideram că sunt problemele noastre stârnite de specificul românesc sunt, de fapt, probleme ce se manifestă şi în Italia, şi în Ungaria, şi în Slovacia, şi în Cehia, şi în Portugalia. Prea puţine sunt ţările europene care nu suferă de probleme care nu suferă de concentrarea legăturii dintre puterea politică şi mass-media cu impact asupra libertăţii de exprimare.”



    Iniţiativa privind Pluralismul Mass-Media a avut şapte iniţiatori din România, Spania, Marea Britanie, Ungaria, Franţa, Olanda şi Bulgaria. Procesul de înregistrare la instituţiile comunitare a unei iniţiative cetăţeneşti nu este simplu. Mai întâi, trebuie strâns un milion de semnături de la susţinători din toată UE. Până acum, potrivit site-ului iniţiativei, s-au strâns 8.733, iar din România, în jur de 760. Apoi, textul iniţiativei, şi cel eventualei directive, trebuie dezbătut şi negociat în cadrul Comisiei Europene, Parlamentului European şi Consiliului de Miniştri. Un proces care poate dura ani de zile, dar este important de parcurs, căci în felul acesta, oamenii de rând participă la crearea legilor care-i afectează şi la protejarea drepturilor lor fundamentale. Unul dintre ele este dreptul la informaţii obiective şi netrunchiate de interesele economice ale patronilor de presă. Cum ne poate proteja o directivă UE referitoare la Pluralismul Mass-Media, aflăm de la Rozen Dimov, coordonatorul acţiunilor paneuropene legate de susţinerea iniţiativei: “Este nevoie de transparenţă şi de asumarea responsabilităţii la diferite nivele atât în sectorul public, cât şi în cel privat, pentru ca să ştim cu siguranţă cine este proprietarul platformei media. Sunt mulţi intermediari între mogulul de presă şi proprietarul trecut pe acte. Acest lanţ trebuie dezvăluit. În al doilea rând, trebuie să existe garanţii că pluralismul mass-mediei este asigurat. Pluralismul presei europene este poziţionat de către noi în contextul mai larg al pieţei unice şi al protejării ei în faţa tendinţelor de monopolizare. Aici, intervin şi cetăţenii care sunt consumatorii de pe piaţa unică, care trebuie să se supună legislaţiei europene, dar care o şi iniţiază. Iniţiativa cetăţenească despre pluralismul mass-mediei ne ajută ca, în colaborare cu colegii din Ungaria, România, Spania, Italia, să producem această legislaţie.”



    Care sunt în România pericolele ce pândesc pluralismul în mass-media şi dreptul la informare al cetăţenilor, aflăm de la Mircea Toma, reprezentantul Agenţiei de monitorizare a presei”. “Ceea ce riscă să se întâmple rău este concentrarea proprietăţii în mass-media. În România, fenomenul a început să fie simţit încă de la începutul anilor 2000, în provincie, unde apăruseră baronii de presă. Pericolul este ca cineva să poată monopoliza comunicarea către cetăţeni şi să-i convingă că el trebuie să fie perpetuu la putere ca să-i meargă perpetuu afacerile. Mai recent, vorbim despre moguli”, un termen care ar desemna patronul de media dintr-o perspectivă critică. Nu e rău în sine să fii patron de media, dar anumiţi proprietari au funcţionat abuziv. Recent, în raportul privind libertatea de exprimare, am semnalat faptul că doi proprietari media şi-au transformat televiziunile în instrumente de propagandă politică, pe faţă.”



    Cei care doresc să se proteje împotriva acestui pericol prin legislaţia europeană pot accesa site-ul www.mediainitiative.eu ca să semneze iniţiativa cetăţenească privind pluralismul în mass-media.