Radio România Internațional

Tag: Centrul Vechi

  • La pas, prin centrul Bucureştiului

    La pas, prin centrul Bucureştiului

    În 2024, capitala României a înregistrat aproape două milioane de nopţi de cazare, în special datorită turismului de afaceri şi de evenimente. Conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică, nivelul lunar al înnoptărilor se menţine constant pe toată durata anului, ceea ce indică faptul că Bucureştiul se dovedeşte atractiv indiferent de anotimp.

    Foarte mulţi vizitatori ajung în Centrul Vechi al Bucureştiului, atraşi de istoria acestor locuri, dar şi de multele terase şi restaurante. Dan Anghelescu lucrează, de mulţi ani, în industria ospitalităţii, având multe informaţii despre cei care vizitează Bucureştiul. De aceea, l-am întrebat ce oferă Centrul Vechi al Bucureştiului:

    “În primul rând, Centrul Vechi al Bucureștiului oferă distracție, oferă istorie, oferă hoteluri foarte bune, hoteluri boutique, hoteluri de cinci stele, restaurante foarte bune, mâncare extrem de gustoasă și prețuri mult mai mici decât în țările lor de origine. În al doilea rând, viața de noapte, orașul este viu! Avem clădirile istorice și clădirile construite în secolul 19 care sunt extraordinar de frumoase. Arhitectura lor este la nivel european. Pe urmă, dacă vă uitați la balcoanele din Centrul Vechi, o să fii surprinși cât de frumos a fost făcut fierul forjat de către fierarii din secolul 19.”

    În Centrul Vechi, în perimetrul delimitat de Calea Victoriei, Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii se află multe clădiri şi locuri încărcate de istorie. În apropiere de Muzeul Naţional de Istorie a României se află Biserica Stavropoleos, singura construcţie care a mai rămas din mănăstirea cu acelaşi nume, edificată în anul 1724. În apropiere de Piaţa Unirii se află ruinele Curţii domneşti, din secolul al 16-lea. Tot aici se află cea mai veche biserică a Bucureştiului, ridicată în 1558 de domnitorul Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul. De-a lungul timpului, Biserica Curtea Veche a fost afectată de incendii sau a avut de suferit în timpul războaielor, însă de fiecare dată a fost refăcută.

    Astfel, Biserica Curtea Veche este astăzi un valoros exemplu de arhitectură religioasă feudală, păstrat în forma iniţială. În perimetrul Curţii Domneşti se află Hanul lui Manuc, construit la începutul secolului al 19-lea, care şi astăzi îi poate găzdui pe călători. În continuare, Dan Anghelescu a menţionat cele mai vizitate obiective turistice ale capitalei României:

    “Primul este Palatul Parlamentului. Am văzut în ultimul timp o creștere pentru vizitarea Palatului Primăverii, reședință a fostului președinte Nicolae Ceaușescu. Sunt muzee, Muzeul Bucureștiului care se vizitează destul de des. Și, ce am văzut, sunt turiști străini care vin la concerte, la meciuri de fotbal și cei care sunt și vorbitori de română, chiar dacă sunt cetățeni străini, vin și la spectacolele de teatru din București. Şi vor veni și la Festivalul George Enescu, care începe în 24 august anul acesta!”

    Pentru a cunoaşte istoria capitalei României, este necesară o vizită la Muzeul Municipiului Bucureşti, în Centrul Vechi, în Piaţa Universităţii, acolo unde se află clădirea Universităţii din Bucureşti, cea a Teatrului Naţional, precum şi cea a unui hotel emblematic, a cărui imagine poate fi întâlnită în multe ghiduri turistice. Muzeul Municipiului Bucureşti a fost amenajat în Palatul Suţu, o clădire mică în comparaţie cu toate construcţiile înalte din apropiere. Construită în anul 1833 de familia Suţu, clădirea devenise renumită, în a doua jumătate a secolului al 19-lea, pentru balurile şi carnavalurile organizate aici. În 1932, clădirea a ajuns în proprietatea unei bănci care a cedat-o apoi Primăriei oraşului Bucureşti. Actualul muzeu a fost deschis în ianuarie 1959.

  • Bucureşti

    Bucureşti

    Astăzi vă
    invităm în oraşul capitală a ţării, la Bucureşti. Municipiul Bucureşti este
    aşezat în sud-estul ţării, acolo unde în urmă cu câteva sute de ani se
    întindeau Codrii Vlăsiei, rămaşi astăzi drept câteva pâlcuri răzleţe de pădure.
    Râul Dâmboviţa traversează oraşul, iar lacurile din nordul capitalei îmblânzesc
    canicula zilelor de vară.


    În anul
    1659, Bucureştii devin definitiv capitala Ţării Româneşti, provincia istorică
    din sudul României de astăzi. Oraşul se dezvoltă, apar numeroase biserici,
    hanuri mari fortificate şi prima arteră pavată cu bârne din lemn, Podul
    Mogoşoaiei (1692), ulterior rebotezată Calea Victoriei în anul 1878.


    Ne aflăm într-o capitală europeană, unde ne
    putem bucura de parcuri, de leisure, dar şi de istorie şi cultură.


    Ce impresie face oraşul unui vizitator
    aflat pentru prima dată aici am aflat vorbind cu Gunnar Bergdahl, din Suedia,
    ce s-a aflat în Bucureşti la jumătatea lunii septembrie a acestui an, cu ocazia
    Festivalului Internaţional de Film Bucureşti, ca preşedinte al juriului: « Atunci când vii la Bucureşti pentru
    prima dată, o impresie deosebită ţi-o lasă bulevardele largi ce te poartă prin
    oraş. Ca suedez, pentru mine a fost foarte plăcut faptul că era o vreme ca de
    vară. Deşi era septembrie, am putut să mă bucur de seri petrecute până târziu
    în aer liber. Există multe cafenele plăcute, este un oraş prin care e plăcut să
    te plimbi. Am stat o săptămână în Bucureşti şi o experienţă formidabilă a fost
    să descopăr parcuri la tot pasul. Şi cred că asta mă face să consider
    Bucureştiul un oraş în care e foarte plăcut să te relaxezi. Poţi sta pe o bancă
    şi să citeşti o carte sau pur şi simplu să priveşti trecătorii. Am făcut asta
    în zonele verzi pe care le-am descoperit şi a fost foarte relaxant. Altfel, aş
    spune că mâncarea este foarte gustoasă. »


    Centrul oraşului impresionează cu zecile
    de palate ce astăzi găzduiesc instituţii, precum Palatul Regal al României, azi
    Muzeul de Artă, Palatul Șuțu, în prezent sediu al Muzeului de Istorie și Artă
    al municipiului București, Palatul Prezidențial Cotroceni, dar şi Palatul
    Justiției și Palatul CEC, clădiri realizate în stil francez, la sfârșit de
    secol XIX, început de secol XX.


    Gunnar Bergdahl a adăugat : « Cel mai mult
    m-a impresionat, desigur, clădirea gigantică a Palatului Parlamentului,
    cunoscut sub numele de Casa Poporului. Privind acea clădire ridicată cu efortul
    şi chinul oamenilor din România, realizezi că este un simbol fantastic al
    trecutului şi, de asemenea, a nevoii de schimbare, pentru a crea o democraţie
    funcţională. Este o clădire de-a dreptul specială şi aş recomanda oricui vine
    la Bucureşti să meargă să o vadă. Să observe cât de mare este şi cum e
    amplasată în oraş. Ceea ce impresionează când o vezi este măreţia: realizezi
    câtă muncă şi câte materiale au fost folosite. Acesta este unul dintre
    lucrurile prin care Bucureştiul iese în evidenţă şi este de mare interes, după
    părerea mea. În altă ordine de idei, am
    fost impresionat de Monumentul revoluţiei, am stat şi am citit lista lungă cu
    numele oamenilor care au murit în timpul acelei perioade dramatice din istoria
    României. »



    Tot în Bucureşti, iubitorii naturii
    sălbatice pot vizita Delta Văcăreşti, dar şi mini-delta din Parcul sticlăriei. Iar pentru iubitorii de petreceri, Centrul
    Vechi invită cu baruri sau restaurante pentru toate gusturile.

  • Tinerii cu sindrom Down învață meserie

    Tinerii cu sindrom Down învață meserie

    Într-o ceainărie dintr-un colț mai stingher al Centrului
    Vechi al Capitalei, te invită să le treci pragul și să te relaxezi într-o
    atmosferă luminoasă câțiva tineri cu sindrom Down. Ei sunt membri ai Asociației
    DownPlus București și fac voluntariat pentru a-și dezvoltat abilitățile de
    picolo grație unui proiect desfășurat împreună cu Direcția Generată de
    Asistență Socială a Bucureștiului care, de altfel, a și pus la dispoziție
    spațiul ceainăriei. De la Georgeta Bucur, reprezentanta Asociației DownPlus
    București, aflăm scopurile acestui proiect care, deocamdată, este gândit pentru
    un an: Este un parteneriat în care am plecat la drum pentru a vedea dacă
    tinerii noștri cu sindrom Down se pot descurca în meserii noi. De altfel, am
    mai derulat și alte proiecte prin care am încercat să ne dăm seama cam ce
    meserie ar putea practica și cum am putea noi să îi inserăm cumva pe piața
    muncii. (…) Încercăm să facem acest lucru prin voluntariat timp de un an de
    acum încolo și vom vedea ce se va întâmpla în luna mai. (…) În acest caz, vom
    ști sigur care dintre tinerii noștrii pot să facă această meserie de picolo și
    care nu s-ar putea descurca.


    S-a optat pentru
    voluntariat și nu pentru angajare din cauza legistației care nu permite ca o
    persoană cu sindrom Down să primească și pensie pentru afecțiunea lor, și
    salariu. Așa că momentan, lucrul la ceainărie este, mai degrabă, o oportunitate
    de învățare și de socializare, ne mărturisește Georgeta Bucu : Ei primesc cu bucurie orice provocare. Ideea de ceainărie chiar i-a
    făcut fericiți (…) și încercăm să acoperim o cât mai vastă gamă de activități
    ca să îi ținem într-un program activ. Îi ținem departe de ceea ce s-ar putea
    întâmpla dacă ar sta în casă. Mă refer la faptul că ne dorim să nu se îngrașe,
    să nu cadă pradă înclinațiilor către depresie, de exemplu, pentru că ei nu sunt
    făcuți să stea singuri. Și atunci am căutat aceste căi de a-ii scoate din casă
    și de a ne da seama dacă ne putem gândi pe viitor să înființăm o afacere
    socială și să îi angajăm. (…) Sigur îi ajută și din punct de vedere medical, îi
    face să fie bucuroși că fac parte unui grup. Practic, ei în asociație se simt
    ca în familie și se bucură de fiecare întâlnire, indiferent de scopul
    întâlnirii acesteia. Fie că vin în ceainărie, fie că fac activități sportive
    (…) sau că vin la orele de dans, ei vin cu aceeași bucurie.


    Printre cele 25 de
    persoane cu sindrom Down, cu vârste între 18 și 42 ani, înscrise în proiect, se
    află și Anca Miron de 39 de ani, încăntată să lucreze la ceianărie. Servesc clienții la masă cu ceai, cafea, apă și suc. Îmi place foarte
    mult. Cu clienții mă înțeleg bine și îi servesc cu ce le place. (…) Mie îmi
    place să călăresc, să pictez. Îmi plac sporturile.


    Sporturile îi plac și lui
    Călin Marinescu de 21 de ani:
    Fac voluntariat aici. Îmi place să
    servesc oamenii și să-i ajut. Dar mi-aș dori să fac altă profesie în turism, să
    lucrez în agenție de turism sau să fiu hotelier. Îmi place mult să călătoresc
    prin lume. (…) Cel mai mult mi-a plăcut în Abu Dhabi, unde am strâns multe
    medalii de la gimnastică. Am luat două medalii de aur la cal cu mânere și la
    inele și medalii de bronz la sol și la individual compus.


    De altfel, toți tinerii
    care fac voluntariat la Fitoceainăria SanThe sunt foarte activi și implicați în
    diverse activități : sport, dansuri, muzică. Luminița Miron, mama Ancăi și
    una dintre participantele la proiect, ne-a mărturisit că, de cele mai multe
    ori, se lucrează în tandem : părinte-copil: Au multe
    hobby-uri. Și să știți că au și foarte multe abilități. Pe lângă dragostea
    enormă pe care o împărtășesc tuturor, căci sunt foarte calzi, foarte primitori,
    foarte deschiși în fața tuturor, ei lucrează cu rezultate foarte bune la
    gimnastică. Sportul este un lucru care îi motivează și pentru care chiar au
    abilitățile de a participa, e adevărat, în competiții speciale, dar la toate
    aparatele de la gimnastică, patinaj pe gheață, patinaj pe role, schi. (…) Le
    place muzica foarte mult și atunci fac și dansuri populare, și dansuri moderne.
    (…) Și nu obosesc. De fiecare dată când se întâlnesc, sunt foarte bucuroși .
    Niciodată nu refuză nici o provocare.


    Deși la prima vedere pare
    un program solicitant, se găsesc resurse de regenerare a energiei. Luminița
    Miron: Trebuie însoțiți în permanență, dar atunci
    când îi vedem cât de fericiți sunt și cât de bine se dezvoltă și ce abilități
    deprind, nu mai există oboseală nici pentru noi. Ne mobilizează și pe noi, ne
    transmit din energia lor și astfel suntem acolo alături de ei și ne bucurăm
    alături de ei de orice reușită de-a lor. (…) Îți găsești resursele necesare
    pentru că știi că dezvoltarea lor care din fericire, nu se oprește așa cum li
    s-a prognozat la naștere. Ei se dezvoltă în continuare și își dezvoltă și
    anumite deprinderi. Și atunci, și ca părinte, ai întodeauna putere pentru
    copilul tău.


    Și momentan,
    Fitoceainăria SanThe din Centrul Vechi își așteaptă clienții dornici să-i
    cunoască pe tinerii cu sindrom Down și să stea de vorbă cu ei la ceașcă de
    ceai. Georgeta Bucur revine la microfon:
    Ne
    face plăcere să interacționăm cu clienții noștrii. Sunt oameni care vin pentru
    că au auzit de acest proiect și încearcă să vadă despre ce este vorba. Sunt
    persoane care știu despre ce este vorba, știu ce înseamnă sindromul Down și vin
    special ca să ne susțină. Am avut marea bucurie să avem să ne treacă pragul o
    familie din Iași care practic venise să viziteze Bucureștiul și au ales ca două
    ore din programul de vizită să ni-l dedice nouă.


    Până la finalul proiectului, în primăvara anului viitor,
    Asociația DownPlus București speră ca tinerii să deprindă cât mai bine meseria
    de picolo și ca posibilii angajatori să devină mai receptivi față de ei.


  • Bucureştiul altfel

    Bucureştiul altfel

    Astăzi vă
    invităm să privim Bucureştiul altfel. Nu putem să nu amintim că ne aflăm într-o capitală Europeană, unde ne putem
    bucura de parcuri, de leisure, dar şi de istorie şi cultură.


    Orice persoană ajunsă în Bucureşti a
    trecut la un moment dat pe bulevarde care poartă nume de rezonanţă şi
    inevitabil s-a întrebat cine este acea persoană. Aşa că în zonele arhicunoscute
    din centrul capitalei, cu aglomerația, cu casele vechi și cu tot șarmul
    specific, prin proiectul Străzi cu Renume, au fost amplasate plăcuţe care
    spun povestea profesorilor, artiștilor, oamenilor de știință sau militarilor
    care ne-au definit istoria. În plus s-a dorit ca toate aceste povești să fie
    asociate și cu câte un chip realizat de ilustratori contemporani. Pe plăcuţe
    găsim povestea personalităţilor care au dat numele lor străzilor şi imaginea
    despre care vorbeam, iar mai multe detalii pot fi aflate la scanarea unui cod
    QR. Intenţia este să fie montate plăcuțe
    informative pe 100 din străzile capitalei.


    Şi tot deosebită este o plimbare prin
    Bucuresti cu Tuk-Tuk-ul (un vehicol cu trei roţi şi motor, care funcţionează în
    regim de taxi). Iniţiatorii acestei idei ne
    propun 80 de minute de experimentare a oraşului altfel. Traseul sugerat porneşte
    din Piața George Enescu, de la Ateneul Român, grandioasă sală de concerte din
    centrul oraşului. Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic
    cu stil eclectic şi a fost construită între 1886 și 1888, după planurile
    arhitectului francez Albert Galleron. Plecăm pe Calea Victoriei, primul drum de
    intrare în oraş, numit în anul construirii sale, 1692, Podul Mogoşoaia şi unde se
    află multe clădiri impozante, precum Muzeul Naţional de Artă, amenajat în
    clădirea fostului Palat Regal, clădirea Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi
    Muzeul Naţional de Istorie a României. Traseul cu Tuk-Tuk-ul continuă către
    Piaţa Costituţiei, loc din care se poate admira Palatul Parlamentului, cea mai
    mare clădire administrativă din lume după Pentagon, deschisă vizitatorilor pe
    timp de zi. De aici se porneşte, mai departe, către Universitate, pe Bulevardul
    Unirii, luminat de jocul ritmic al fântânilor arteziene. Apoi se poate merge
    către Arcul de Triumf, ridicat în 1921 – 1922, iar drumul poate continua pe
    bulevardul Kiseleff, mărginit de foste conace boiereşti, multe astăzi renovate
    pentru a reînvia frumuseţea bulevardului de altădată. Muzeul Ţăranului Român,
    Muzeul de geologie, Muzeul de ştiinţe ale naturii Grigore Antipa sunt repere
    importante pe harta culturală a capitalei, aflate tot pe acest drum.


    Tot în Bucureşti, iubitorii naturii
    sălbatice pot vizita Delta Văcăreşti. Din 2016, Bucureştiul este prima capitală
    din Europa care se poate lăuda cu un parc natural urban: 186 de hectare de
    vegetaţie şi sute de vieţuitoare printre care vulpi, dihori, ţestoase de apă,
    şerpi, peşti şi multe păsări rare, aproape la fel ca în Delta Dunării. Iar în octombrie
    anul acesta, a fost deschis Parcul Sticlăriei, o a doua mini-deltă , cu o
    configurație extraordinară: un mic lac şi o insulă unde, în ultimii 30 de ani,
    vegetația s-a refăcut singură.


    Centrul Vechi invită şi în vreme de
    pandemie cu baruri sau restaurante cu specific divers. Cazarea se poate face în
    hoteluri sau apart-hoteluri, pentru toate buzunarele. Iar activităţile
    culturale, chiar şi restricţionate sunt numeroase şi tentante.


  • Bucureşti

    Bucureşti

    Astăzi vă invităm să redescoperim Bucureştiul. Oraş cosmopolit, oraş care
    nu doarme – dacă e să ne gândim la petrecerile organizate în Centrul Vechi,
    oraş cu istorie de descoperit la tot pasul, dar de ceva vreme, oraş în care ne
    putem bucura şi de răsfăţ în centre SPA, pentru toate buzunarele.


    Vizitatorul grăbit poate alege să se
    plimbe doar pe Calea Victoriei, primul drum de intrare în oraş, numit în anul
    construirii sale, 1692, Podul Mogoşoaia, unde poate descoperi tainele Muzeului
    Naţional George Enescu, găzduit de Palatul Cantacuzino, o adevărată bijuterie
    arhitectonică, construită în 1903 de către Gheorghe Grigore Cantacuzino, unde compozitorul
    George Enescu a locuit o perioadă. Mai apoi, mergând către centrul oraşului, un
    alt reper este Ateneul Român. Inaugurat în 1889, în stilul neoclasic, cu elemente
    ale eclectismului şi ale arhitecturii franceze de secol XIX, Ateneul este unul
    dintre motivele pentru care Bucureştiul a primit numele de Micul Paris. Muzee
    precum cel de artă, găzduit de Palatul Regal sau Muzeul de istorie, Muzeul
    Ţăranului Român, Muzeul de Geologie sau Muzeul de ştiinţe ale naturii Grigore
    Antipa, toate conectate prin Calea Victoriei, spun fiecare poveşti care mai de
    care mai fascinante. În centrul oraşului impresionează şi Palatul Telefoanelor,
    Palatul CEC şi, fără îndoială, Palatul Parlamentului, clădire opulentă prin
    dimensiuni şi arhitectură, fiind a doua cea mai mare clădire administrativă din
    lume după Pentagon.


    Pentru iubitorii de natură, Bucureştiul invită la plimbare prin parcuri sau
    chiar la descoperirea Deltei Văcăreşti. Din 2016, Bucureştiul este prima
    capitală din Europa care se poate lăuda cu un parc natural urban: 186 de
    hectare de vegetaţie şi sute de vieţuitoare printre care vulpi, dihori,
    ţestoase de apă, şerpi, peşti şi multe păsări rare, aproape la fel ca în Delta
    Dunării.


    Iar dacă aveţi mai mult timp şi doriţi să vă oferiţi câteva ore la SPA, nu
    ezitaţi. Există mai multe centre cu oferte variate. Ne-am oprit şi noi la unul unde
    răsfăţul este la el acasă: Andrada Şeitan, purtătoarea de cuvânt a complexului,
    ne-a garantat o temperatură de 33-36 de grade Celsius constantă tot timpul
    anului şi ne-a tentat cu o serie de atracţii: Facilităţile, pe
    lângă cele trei saune umede, includ o mie de paturi cu hidromasaj, pe care le
    putem seta manual, o bibliotecă de sare, cu 40 de tone de sare de Himalaya şi o
    zonă de console playstation, unde copiii mici şi mari pot să se joace şi face
    puţini aerosoli.


    Trei piscine cu litiu, calciu şi magneziu, tobogane cu apă termală şi piscină
    cu valuri sunt încă nişte atracţii ale complexului, alături de paturi cu
    hidromasaj şi paturi cu infraroşu.



    Oferta de cazare a Bucureştiului este foarte variată, astfel încât nu
    veţi întâmpina probleme în acest sens. Invitaţia a fost lansată, vă aşteptăm data
    viitoare cu o nouă destinaţie!

  • A început Festivalul Naţional de Teatru

    A început Festivalul Naţional de Teatru


    Desfăşurată între 19 şi 29 octombrie sub tema “100 de noi lumi se deschid pentru tine”, a 28-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru (FNT) poate fi considerată una dintre cele mai speciale.



    Pe lângă faptul că sunt 11 zile de festival, faţă de 10, câte erau de obicei, în an centenar, între 20 şi 28 octombrie, FNT expune Coroana Regală a României în Sala ,,Memorie” a HUB-ului FNT, din Centrul Vechi al Capitalei – Hanul Gabroveni. Criticul Marina Constantinescu, selecţioner şi director artistic al festivalului “Gândul este următorul… Noi suntem toţi oameni ai Cetăţii şi trebuie să preţuim valoarea, în primul rând a meseriei noastre, dar şi valoarea în general, reperele absolute ale istoriei noastre. M-am întrebat foarte sincer acum multe luni ce înseamnă Centenarul pentru mine. Şi, gândindu-mă foarte serios şi profund, mi-am dat seama că, pentru mine, Centenarul înseamnă o formă de demnitate şi de unitate pe care regii au impus-o. Şi stând de vorbă cu echipa, ne-am identificat cu toţii cu simbolul Coroanei Regale. Cred că într-adevăr înnobilează această ediţie.Toţi iubitorii de valoare şi de istorie adevărată şi de teatru pot trece pe la Hanul Gabroveni, unde este expusă, şi o pot vedea. Şi copii, şi tineri, şi mai puţin tineri… Pentru noi este foarte important că am reuşit lucrul acesta”.



    Cele 36 de spectacole româneşti şi 6 producţii invitate din străinătate la Festivalul Naţional de Teatru sunt găzduite în toate spaţiile teatrale ale Capitalei. Marina Constantinescu “Îi mulţumesc domnului Caramitru pentru încredere şi pentru susţinere, şi pentru parteneriatul cu Teatrul Naţional, care iese la bătaie cu tot spaţiul… Dar vreau să le mulţumesc tuturor directorilor de teatru din Bucureşti – teatre de stat, teatre particulare. Jucăm practic absolut în toate spaţiile. Şi este nevoie să ştii că în spate sunt aceşti directori devotaţi, mulţi prieteni care pun umărul ca în aceste 11 zile să arătăm Cetăţii, Bucureştiului, oamenilor care vin de afară, că aşa suntem, inteligenţi, talentaţi, cultivaţi, cu spirit nobil, pe care încercăm să-l ducem mai departe şi dincolo de cei o sută de ani”.



    “Un festival trebuie să arate anumite direcţii, anumite tendinţe”, spune directorul artistic Marina Constantinescu. “Dacă o scenografie a unui spectacol este un punct de vedere şi o realizare, merită să fie invitat un spectacol. Nu toate spectacolele sunt perfecte. Oriunde ai să vezi şi spectacole care poate nu sunt cele mai împlinite, dar fiecare are ceva. Poate un rol secundar… Pe urmă, dacă un teatru timp de nişte ani nu mai e atât de vizibil şi face un spectacol, poate nu cel mai bun al regizorului respectiv, dar tu trebuie să dai un semn trupei respective, directorului că tu crezi că sunt pe drumul cel bun. Şi atunci inviţi acel spectacol.Sunt texte în continuare de toate felurile şi este această direcţie a unui teatru de azi, de acum, cu probleme luate din societatea noastră de astăzi, lucrate foarte atent, care devin puncte de vedere. Nu putem să trecem peste lucrul acesta. De aceea, sunt câteva spectacole care vorbesc despre societatea noastră acum, despre ce se întâmplă acum. Şi cred că publicul are nevoie să ştie punctul de vedere al unui artist. E ca un comentariu, ca un reper. Artiştii sunt foarte prezenţi în Cetate şi vocea lor contează”.



    FNT înseamnă anul acesta peste 90 de reprezentaţii teatrale, dar şi alte evenimente, găzduite de HUB-ul FNT, şi acesta un proiect nou al festivalului. Este vorba despre expoziții, workshop-uri de dans, proiecții de filme, concerte, lecturi performative, lansări de carte de teatru, întâlniri cu creatori și teoreticieni, conferințe, evenimente caritabile, dar şi alte întâlniri speciale. A 28-a ediţie a festivalului este dedicată regizoarei Cătălina Buzoianu, pentru că, argumentează Marina Constantinescu, “avem nevoie de o definiţie la care să ne raportăm atunci când trebuie să le traducem generaţiilor de acum ce înseamnă moralitatea în profesiune, harul, pasiunea şi munca. Cătălina Buzoianu este o personalitate unică, remarcabilă, un reper al culturii române”.



    Producătorii FNT sunt UNITER, ARCUB şi Teatrul Naţional “I.L.Caragiale” Bucureşti. Actorul Ion Caramitru, preşedinte UNITER şi director TNB, a declarat, la deschiderea oficială a festivalului “Vă mulţumesc în numele UNITER şi, aş spune, a ceea ce nu poate fi rostit în teatru, al unor semnificaţii adânci care fac ca teatrul nostru românesc să fie preţios şi mereu alimentat de propriile noastre probleme ca artişti şi ca cetăţeni ai unei ţări într-o veşnică schimbare de sine. Suntem în situaţia în care teatrul îşi recapătă semnificaţia lui adâncă, aceea pe care Shakespeare ne-a lăsat-o moştenire, de a fi oglinda timpurilor. Iată că sunt spectacole care asta fac”.




  • Revelion în România

    Revelion în România

    Numărătoarea
    inversă a început. Se fac ultimele pregătiri pentru noaptea specială dintre
    ani. După ce trece Crăciunul întrebarea, firească, cel mai des auzită, este
    Unde petrecem Revelionul?. Deşi hotelurile şi pensiunile vin cu oferte foarte
    tentante, în cele mai multe dintre oraşele mari ale României se organizează
    petreceri în pieţele centrale. S-a creat o tradiţie a petrecerii în stradă la
    trecerea dintre ani. Raluca Ganea, coordonatoarea proiectelor culturale din
    cadrul Centrului de proiecte culturale al Primăriei Bucureşti, pe scurt ARCUB,
    spune că programul ales pentru bucureşteni şi pentru turiştii aflaţi în
    Bucureşti este foarte variat. Se foloseşte aceeaşi structură pe care o
    folosim de mai bine de zece ani de când organizăm acest eveniment în stradă.
    Anul acesta va avea loc în Piaţa George Enescu. Începând cu ora 19.00 şi până la ora 1.00,
    după miezul nopţii, vom avea o serie întreagă cu artişti binecunoscuţi de
    muzică pop, rock şi dance. E important de venit în stradă pentru un astfel de
    eveniment de trecere dintr-un an într-altul, pentru că se creează o energie
    foarte bună şi pozitivă, iar astfel de evenimente merită sărbătorite cu
    ceilalţi cetăţeni ai oraşului. Vom avea şi un foc de artificii începând cu
    miezul nopţii, care va dura între 12 şi 14 minute şi sperăm să fie la fel de
    spectaculos ca în fiecare an.


    Poate însă
    rivaliza Bucureştiul cu celelalte metropole europene în privinţa petrecerii
    propuse de Revelion? Oraşul Bucureşti are cu ce se mândri pentru
    un astfel de eveniment. Evenimentul pe care ARCUB îl propune este la fel de
    spectaculos cum este orice altă petrecere de Revelion propusă de oraşele mari,
    care sărbătoresc ca noi în stradă. E importantă, credem noi, energia care se
    creează în timpul evenimentului. Artiştii care vor veni la acest eveniment au
    un renume internaţional, pe care spectatorii îi vor recunoaşte cu siguranţă.
    Sunt nume foarte mari ale muzicii pop şi rock din România.


    Şi în vestul
    României pregătirile s-au cam terminat. În 2021, Timişoara ca fi capitală
    europeană a culturii. Cei care au ales acest oraş pentru trecerea dintre ani au
    fost foarte inspiraţi, spune Nicolae Robu, primar. Primăria Timişoara
    propune timişorenilor şi tuturor celor care doresc să ne viziteze oraşul în
    perioada sărbătorilor de iarnă un spectacol inedit care se va derula în seara
    zilei de 31 decembrie, începând cu ora 20.00, menit, evident, să marcheze
    intrarea în noul an. Pe scena revelionului timişorean vor fi prezenţi artişti
    ce au o relaţie directă cu Timişoara precum Alexandra Mitroi, Feli şi trupa
    Cargo. În acest an, vom încerca şi o dinamizare a spaţiului artistic prin
    invitarea artistului german Lou Bega, a cărui consacrare internaţională ştim că
    se datorează hitului Mambo no. 5. Remarcăm o varietate a genurilor muzicale
    abordate: pop, rock, dance, blues etc., tocmai din dorinţa de a capta interesul
    a unui număr cât mai mare de spectatori, indiferent de vârstă. Intrarea în 2018
    va fi marcată printr-un frumos foc de artificii. Ne vom rezerva dreptul de a
    interveni, pe lângă programul anunţat, şi cu câteva surprize care sperăm că vor
    fi apreciate de către cei care vor opta să-şi petreacă revelionul în Timişoara.
    Piaţa Victoriei este locul nostru de suflet unde se va putea petrece frumos de
    Revelion şi în acest an.


    Cei care au ales
    Timişoara pentru petrecerea dintre ani vor avea ce vizita atât în Timişoara cât
    şi în împrejurimi. Iată de ce, dacă vă veţi alege Timişoara ca destinaţie
    turistică, e bine să-i acordaţi mai multe zile. Nicolae Robu, primarul
    oraşului. În Timişoara merită să fie vizitat centrul istoric, fiindcă el a
    devenit o zonă de promenadă. Un areal larg, de la bastion şi până la catedrală,
    este acum cu statut pietonal şi merită văzut cu toate obiectivele pe care le
    cuprinde: palate vechi şi remarcabile, Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, Domul
    Catolic, sinagoga. Se poate vedea astfel şi diversitatea culturală
    caracteristică oraşului nostru. În împrejurimi, munţii nu sunt departe de
    Timişoara. Cine doreşte să meargă la 100-120 de km de oraş, îşi poate continua
    sejurul în această parte de ţară, fie pe Muntele Mic, fie pe Semenic. Vă
    aşteptăm cu drag la Timişoara, aşadar, de Revelion. La mulţi ani tuturor
    românilor, oriunde s-ar afla! La mulţi ani tuturor!


    Cei care îşi
    doresc să treacă în 2018 în mijlocul naturii, departe de aglomeraţie, pot alege
    una dintre multele pensiuni din mediul rural sau se pot opri într-o staţiune
    balneoclimaterică cu regim permanent. Alina Nicola este reprezentantă a unui
    complex turistic situat la poalele munţilor, aproape de Parcul Naţional Cozia. Am selectat pentru ascultătorii dvs. oferta pentru seara de Revelion
    2018. Avem un meniu bogat şi divers. Voi aminti doar câteva pentru a vă face o
    idee. Gustări reci: roşii cu mozzarella, mingiuţe de brânză cu ardei şi
    verdeaţă, salamuri de vânat, ceafă de porc crud-uscată, rulade. Ca fel
    principal avem muşchiuleţ la cuptor umplut cu bacon şi cartofi ciobăneşti cu murături
    de casă. Este un complex turistic, situat pe Valea Oltului, în staţiunea
    Călimăneşti, pe drumul principal dintre Râmnicu Vâlcea şi Sibiu, cu specific
    românesc. Restaurantul nostru oferă preparate tradiţională. Punem la dispoziţia
    turiştilor saună, piscină în aer liber şi acoperită, iar peisajule este
    deosebit.



    Aici se încheie ultima ediţie a rubricii noastre din
    anul 2017. Vă mulţumim că ne-aţi fost alături şi vă aşteptăm şi în 2018 cu noi
    propuneri, astfel încât, indiferent de anotimp, vacanţele dumneavoastră să fie
    cele mai frumoase.

  • Botoşani

    Botoşani

    Vă invităm astăzi în cel mai
    nord-estic municipiu al României, Botoşani. Şi asta şi pentru a scăpa de
    aglomeraţia zonelor turistice tradiţionale, dar şi pentru a descoperi un loc
    încărcat de istorie, o zonă multiculturală, în care români, armeni, evrei,
    lipoveni şi ţigani locuiesc cu mândrie, de secole.


    Parfumul oraşului vechi poate fi
    simţit şi astăzi, ne-a spus Florentina Gherghiţă, director al Centrului
    naţional de informare şi promovare turistică Botoşani, care ne-a propus câteva
    repere ale unei vizite: Putem să începem cu cea mai veche biserică
    armenească din Europa, din 1350. Avem biserici şi o mănăstire, de pe vremea lui
    Ştefan cel Mare, avem locul unde s-a născut Mihai Eminescu şi biserica unde a
    fost botezat, avem locurile în care mergea, cafeneaua, restaurantul, avem casa
    memorială Nicolae Iorga. Avem un Muzeu etnografic deosebit, mai avem Fundaţia
    Ştefan Luchian, acesta fiind născut tot în judeţul Botoşani, cu muzeografi
    deosebiţi, precum şi un oraş care din 2012 a fost declarat ca un oraş verde,
    foarte curat şi cu foarte multă verdeaţă şi care aşteaptă cât mai mulţi
    vizitatori.


    Centrul Vechi al oraşului este
    grupează un număr mare de clădiri cu destinaţie comercială datând din secolele XVII – XVIII. Clădirile sunt
    dispuse sub formă de L, iar faţadele
    au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factură apuseană,
    prelucrate creator în forme tradiţionale,
    specifice acestui tip de construcţii.
    Curţile interioare prezintă
    aranjamentul clasic al caselor de târgoveţi, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si
    geamlâcuri susţinute de console
    de lemn profilate.


    Şi cum în ultima vreme, Botoşaniul
    şi-a propus să se dezvolte din punct de vedere turistic, 90% dintre clădirile
    istorice din oraş au fost renovate, iar indicatoarele turistice au fost
    refăcute, inclusiv cele către zonele mai îndepărtate din judeţ, după cum ne-a
    spus interlocutoarea noastră.


    Vizitat de armeni şi evrei aflaţi
    în căutarea patrimoniului cultural, Botoşaniul a intrat şi în atenţia
    vizitatorilor din SUA, Italia, Japonia. Dincolo de festivalurile de peste an,
    de care turistul se poate bucura, Botoşaniul se pregăteşte de sărbătorile de
    iarnă cu obiceiuri asemănătoare cu cele bucovinene. Ne spune cum îşi aşteaptă
    Botoşaniul turiştii Florentina Gherghiţă, director al Centrului naţional de
    informare şi promovare turistică Botoşani: Îi aşteptăm cu aceleaşi obiceiuri
    care se aseamănă cu cele din Bucovina, iar de sărbători avem târg de
    meşteşugari, târg cu produse tradiţionale, avem defilări cu cete, cu capra, cu
    ursul, benzile care sunt la noi de Anul Nou, cu măştile vestite. Avem doi
    meşteri foarte iscusiţi în judeţul Botoşani, care fac măşti. Pe lângă acestea
    avem destule locuri de cazare, avem hoteluri de patru, de trei stele, avem
    pensiuni de trei stele, deosebite, iar de la anul vom completa şi cu un parc
    foarte mare de agrement de 48 de
    hectare.



    Cât despre bucate, aici este originea tochiturii
    moldoveneşti şi a celebrelor plăcinte Poale în brâu, sarmalele au reţetă
    diferită, specifică locului, iar ca mărci înregistrate, aici vă puteţi bucura
    de cozonacul de Botoşani şi de un caşcaval originar din Botoşani, cu înveliş de
    ceară.

  • Muzeul Kitsch-ului

    Muzeul Kitsch-ului


    Carpete cu Răpirea din serai, obiecte legate de religie, pești de cristal și alte bibelouri au devenit exponate de muzeu cu o lună în urmă, odată cu deschiderea la București, în Centrul Vechi, a unui Muzeu al Kitsch-ului.



    Curioşii ajunşi în Bucureştiul vechi, pot observa firma luminoasă care anunţă intrarea în muzeu, pot călca pe covorul roşu pus la intrare, mărginit de stâlpi aurii. O invitaţie de a descoperi, ca un star, lumea ascunsă la al doilea etaj al imobilului din strada Covaci numărul 6. Urcarea este răsplătită de zâmbetul primitor al unei recepţionere care ne pofteşte în muzeu, iar odată intraţi, prima la stânga, se declanşează o instalaţie de abur, astfel încât primul exponat kitch apare în ceaţă. Este vorba despre Dracula.



    Proprietarul muzeului, Cristian Lică, ne-a spus de unde i-a venit ideea organizării muzeului: “Eu am călătorit foarte mult şi am văzut foarte multe muzee, mă laud cu peste 500 de muzee pe care le-am văzut în peste 100 de ţări, şi în ultimii ani am cochetat cu ideea de a face o atracţie turistică în Bucureşti, iar pasiunea pentru kitsch e foarte veche, de vreo 20 de ani. Mereu am colectat kitchuri, nu la amploarea la care am ajuns acum de când am deschis muzeul, însă decizia de a face muzeul a venit din dorinţa de a face o atracţie pentru turiştii străini, cu pasiunea mea de o viaţă şi aşa a fost creat Muzeul Kitschului Românesc”.”



    Fie că e vorba de peștele de cristal pus pe mileu, de bibelouri din perioada comunistă sau de carpete cu Răpirea din serai, cele peste 200 de exponate compun o imagine de ansamblu a kitsch-ului românesc. Aceasta poate fi dedusă și din cele șapte categorii în care au fost împărțite obiectele. Vine cu detalii Cristian Lică: “Muzeul propriu-zis este alcătuit din şase zone pe care le-am considerat relevante pentru kitschul românesc. Prima este zona Dracula, pentru că noi îl considerăm pe Dracula, aşa cum este el exprimat în societatea româmească, cel mai mare kitsch românesc. Mai avem un istoric comunist pe care am încercat să-l folosim în două variante, respectiv avem o zonă comunistă cu tot felul de elemente care ţin de kitschul comunist: Ceauşescu cu sceptrul şi alte obiecte. Şi pe de altă parte avem zona de design interior, unde am încercat să reproducem o cameră de la sfârşitul secolului XX, o locuinţă, cu toate elementele decorative pe care le ştim: fructe de plastic, flori de plastic, carpete pe pereţi, peşte, televizor şi aşa mai departe. Avem două zone tematice, respectiv kitschul religios şi gipsy kitsch, unde am încercat să scoatem în evidenţă elementele kitschoase care nu sunt potrivite nici cu spiritualitatea religioasă, nici cu tradiţiile româneşti şi ţigăneşti din anumite zone, în special în ceea ce priveşte arhitectura. Şi deşi noi nu vrem să jignim pe nimeni, nici biserica şi nici populaţia de etnie romă, încercăm să speculăm cu umor nişte evidenţe ale societăţii de care ne amuzăm. Ultima zonă este zona de kitsch modern, unde ne îmbogăţim practic în fiecare săptămână cu noi elemente, pentru că elementele de kitsch modern sunt cunoscute de noi toţi. Astea sunt cele şase zone pe care le prezentăm în muzeul propriu-zis şi, separat, la nivelul superior al muzeului avem o galerie de artă kitschoasă, unde toţi artiştii români care îşi doresc să expună sunt bine primiţi, dacă lucrările lor sunt kitschoase. Avem şi o zonă amuzantă: “make your own kitsch”, “Fă-ţi propriul kitsch!”, unde folosind tot felul de elemente gen plastilină, mărgele, biluţe, vizitatorii pot să-şi facă propriul kitsch şi să-l expună în zona respectivă.”



    Exponatele provin din colecția personală a proprietarului muzeului realizată de-a lungul unor ani buni cu ajutorul consignațiilor, târgurilor de profil și altor colecționari și îmbogățită recent cu numeroase artefacte. Investiția lui în noua destinație culturală se ridică la peste 15.000 de euro.



    L-am întrebat pe Cristian Lică dacă se aşteaptă ca vizitatorii să râdă sau mai degrabă să se întristeze în faţa expunerii unor astfel de realităţi: “Noi considerăm că ceea ce oferim este o experienţă tragi-comică, foarte amuzantă având în vedere feedbackul vizitatorilor de până acum. Este un muzeu care nu se ia atât de mult în serios, un boutique-museum, un muzeu privat, care se autofinanţează, se promovează exclusiv digital şi atinge o nişătânără, interesată de ceea ce este nou şi face parte din viitoarea elită intelectuală care se constituie în momentul acesta în România. Ne referim la tineri inteligenţi, capabili, care se amuză de erorile sau exagerările societăţii în care trăiesc.”



    Iar eu vă mai spun doar că dacă vederea cravatelor de pionier expuse, m-a umplut de nostalgie, iar locuinţa expusă mai oglindeşte, cred, trist, condiţii de viaţă din România, kitchul modern este chiar caragios. Tricouri negre, în trend cu mesaje strălucitoare, “Black is the new black”, manechine îmbrăcate pentru petreceri în care strălucirea e cheia succesului, ne invită să râdem, uneori în hohote, de false repere ale zilelor noastre.



    În prima lună de la deschidere, muzeul a fost vizitat de până la o sută de vizitatori zilnic şi cu siguranţă vă aşteaptă şi pe dvs.


  • Bucureşti – destinaţie turistică şi de city break

    Bucureşti – destinaţie turistică şi de city break

    Alături de
    Transilvania, considerată destinaţia acestui an, de
    Bucovina, Maramureş şi Delta Dunării, pe lista preferintelor turiştilor străini care
    vizitează România se aflăşi Bucureştiul. Datele statistice arată că,în
    ultimii 15 ani, capacitatea de cazare a capitalei României s-a triplat,
    ajungând în prezent la aproape 20 de mii de locuri, utilizate în 2014
    de peste 1,5 milioane de turişti care, în medie, au
    petrecut câte două nopţi, aproape 60% fiind străini. Două nopţi înseamnă practic
    un weekend sau un city break la Bucureşti.

    Dan Anghelescu, consultant în turism
    şi secretar general al Clubului Presei de Turism FIJET România,
    organizaţie profesională a jurnaliştilor de profil, explică de ce Bucureştiul a devenit o
    destinaţie turistică şi de city break: În primul rând, Bucureştiul a devenit o
    staţiune de city break datorită celor 8 companii
    de low cost care operează pe aeroportul Otopeni. Deja avem cam vreo 90
    de curse directe, 90 de oraşe de care este legat Bucureştiul în
    fiecare zi şi atunci, fiind o concurenţă destul de mare şi o
    fluctuaţie de turişti mai mare, practic şi Bucureştiul a
    intrat pe lista capitalelor europene cu destinatie de city break, pe de o
    parte. Pe de altă parte, este foarte importantă perioada pe care o poţi petrece
    în Bucureşti, ce poţi să faci, pornind de la vizitarea Palatului Parlamentului,
    despre care ştim că este a două clădire (administrativă) din lume după Pentagon
    şi este spectaculoasă pentru turiştii străini. În al doilea rând, avem muzee
    accesibile, preturile sunt foarte mici la intrare, în al treilea rând,
    distracţia cu care suntem obişnuiţi,
    cluburi, Centrul Vechi, mâncarea foarte bunăşi, bineînţeles, suntem
    o destinaţie ieftină. Aşa cum am mai spus,
    cu 40 de euro pe zi poţi trăi o zi în Bucureşti, dacă eşti
    turist.



    Cu o populaţie de peste 2 milioane de locuitori, Bucureştiul conduce
    detaşat în topul celor mai mari oraşe din România, fiind urmat, la mare distanţă,
    de Constanţa, care are circa 400 de mii de
    locuitori. Deşi este situată într-o zonă de câmpie, capitala României nu are un
    relief cu totul plat. Câteva coline îi văluresc suprafaţa, însă diferenţa de
    nivel nu depăşeşte 100 de metri. Râul Dâmboviţa străbate Bucureştiul prin
    centru, de la nord-vest la sud-est. Pe aceeaşi direcţie, dar spre marginea
    estică a oraşului, râul Colentina formează o salbă de lacuri. În perioada verii
    temperaturile urcă uneori cu mult peste 30 de grade Celsius, iar iarna
    termometrul poate indica şi valori mai joase de minus 15 grade Celsius.


    Dan Anghelescu este şi
    iniţiatorul unui proiect lansat recent, BookingBucharest.ro, de promovare
    turistică a capitalei României, prin care îşi propune să îi ajute în primul
    rând pe vizitatorii din străinătate: Fiind bucureştean şi
    ocupându-mă de turism de foarte mulţi ani, am fost şi ghid, am făcut tururi de
    oraş, cunosc foarte bine Bucureştiul. În plus, sunt mândru că sunt bucureştean
    şi văd în fiecare zi că se dezvoltă din ce în ce mai bine şi mai frumos. Am început
    să-l promovez, am observat că Bucureştiul este lăsat cumva la coada promovării
    în general, de către noi, de către români. Împreună cu colegul meu, Traian
    Bădulescu, am pus bazele unui ghid al Bucureştiului, un ghid turistic, cu
    monumente, ce putem să vedem, unde putem mânca, ce mâncăm, ce vizităm,
    informaţii utile, cum ajungi în Bucureşti, cum poti să faci transferul de la
    aeroport sau de la gară, harta metroului, harta RATB-ului. Sunt foarte, foarte multe informaţii de care un călător
    are nevoie. Pentru moment, ghidul este bilingv, română şi engleză, în următorii
    ani o să-l dezvoltăm şi cu variante în italiană, franceză, spaniolă.



    Un pachet de city break înseamnă zborul,
    transferul de la aeroport la hotel şi retur, două-trei nopţi de cazare, la care
    se adugă excursiile opţionale, cum ar fi un tur de oraş cu o cină tradiţional
    românească sau un tur de oraş de 4 ore sau de 8 ore, cu vizite la diferite obiective
    turistice şi cu ghid. În perioada verii există autobuzele turistice, cu
    platformă, iar un bilet de 25 de lei îi dă dreptul
    posesorului să folosească acel mijloc de transport pe durata întregii zile,
    putând coborî şi urca ori de câte ori doreşte pentru a vedea obiectivele
    oraşului. Dan Anghelescu ne spune şi care sunt costurile: Cel
    mai scump, să spun, element, este zborul. Dacă reuşeşti să cumperi din timp de
    la una din cele 8 companii low cost care operează pe Otopeni un bilet de
    Bucureşţi, poti să-l achizitionezi şi cu 30 de euro pe sens, practic cât costă
    un transfer de la Otopeni până în oraş. Şi atunci, în funcţie de turist, există
    cazare de la 5 stele în jos. În general la 5 stele sunt anumiţi
    turişti care vin pentru cazinouri şi practic acesta este city break-ul pentru
    ei, 4 … 3 stele pentru turiştii obişnuiţi, de city break şi, bineînteles, sunt
    tinerii care optează pentru hostel sau apartamente în regim hotelier. Şi atunci
    avem 10 euro cazarea pe noapte plus undeva la 60 de euro biletul de avion dacă
    îl luăm din timp. Mai venim cu autobuzul care leagă aeroportul Otopeni de
    centrul oraşului, care costă 20 de lei.


    Pe lângă oferta hotelieră şi pe lângă restaurantele cu meniuri extrem de
    diversificate, pe lângă cluburi şi cazinouri, capitala României are şi o intensă viaţă
    culturalăşi artistică. Sunt organizate foarte multe concerte, iar pentru melomanii din întreaga
    lume, Festivalul internaţional George Enescu reprezintă un
    eveniment deosebit.

  • Sibiu, destinaţie de vacanţă

    Sibiu, destinaţie de vacanţă

    Mergem astăzi în centrul României, în judeţul
    Sibiu, destinaţia perfectă de vacanţă pentru toată familia. Oraşul Sibiu este
    plin de obiective turistice, iar partea cea bună este că majoritatea sunt
    concentrate în centrul istoric şi în împrejurimile lui. Prin urmare, nu veţi fi
    nevoiţi să folosiţi mijloacele de transport în comun. Puteţi străbate întreaga
    zonă la pas, bucurându-vă de atmosfera medievală, de poveste.


    În Sibiu veţi vedea primul teatru deschis
    publicului din Transilvania. Tot aici veţi păşi pe Aleea Celebrităţilor, care
    aduce un omagiu celor mai apreciate nume din lumea teatrului. Veţi trece, cu
    siguranţă, şi pe lângă vechile ziduri şi turnuri ale cetăţii de odinioară, dar
    veţi vedea şi bustul împăratului Francisc I al Austriei. Acesta aminteşte de
    vremurile în care Sibiul era al treilea oraş electrificat din Imperiul
    austro-ungar, după Viena şi Timişoara. Veţi vedea, totodată, şi bustul lui
    Friederich von Schiller. Este din bronz şi a fost creat datorită contribuţiei
    poetului şi dramaturgului la dezvoltarea învăţământului în limba germană. Şi,
    din orice parte aţi începe călătoria, veţi ajunge în Piaţa Mare, locul în care
    se organizează multe evenimente, printre care şi vestitele târguri de Paşti şi de Crăciun.


    Duminica, la ora 10, în
    Centrul Vechi se aud clopotele a cinci biserici: romano-catolică, evanghelică,
    ortodoxă şi două biserici reformate. Sibiul este un model de convieţuire
    interetnică şi culturală, spune profesorul universitar Ioan Cindrea,
    preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu. Dacă mergeţi în Sibiu, în Piaţa Mare,
    Piaţa Mică şi pe strada Mitropoliei, veţi vedea că, pe un areal de câteva sute
    de metri, coexistă mai multe culte religioase: ortodoxă, greco-catolică,
    evanghelică, romano-catolică, etc. Noi spunem că fiecare mergem la biserica
    noastră şi, după ce se termină slujba, ne întâlnim în Piaţa Mare şi ne dăm bună
    ziua. Într-adevăr, cultura este vastă în această zonă, iar elementul cultural
    este important. Este interesant faptul că, după 2007, anul în care Sibiu a fost
    capitală culturală europeană, activitatea culturală a crescut ca intensitate.
    Numărul de turişti atraşi de activităţile culturale a crescut. Am ajuns ca
    numărul turiştilor să fie de două ori mai mare decât al locuitorilor şi este
    într-o creştere continuă. Anual, are loc Festivalul de Teatru, al treilea mare
    festival din lume, Festivalul de Film de Documentar Astrafilm, cel mai mare din
    Europa centrală şi de est, Festivalul de Jazz, Festivalul de Muzică Populară
    Cântecele Munţilor, care aduce peste 100 de mii de turişti la începutul lunii
    august. De asemenea, încercăm să promovăm şi localităţile din judeţ. Pe rând, o
    dată la patru ani, fiecare localitate devine gazda unui festival zonal, care
    aduce mulţi turişti şi pune în valoare fiecare zonă a judeţului.



    Ioan
    Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, enumeră câteva dintre zonele
    de interes din împrejurimile Sibiului şi subliniază importanţa pe care
    autorităţile locale o acordă turismului: Zona Bâlea, cea mai înaltă zonă din
    ţară, unde se poate schia 10 luni pe an, lacurile sărate de la Ocna şi de la
    Bazna, care sunt staţiuni balneoclimaterice şi, de asemenea, Păltinişul, cea
    mai mare staţiune din ţară. Avem un plan de promovare, a cărui prezentare a
    fost făcută, iar acum aşteptăm investitorii. Turismul presupune şi o
    infrastructură de comunicare, de informare a celor care te vizitează: centre de
    informare documentară, asociaţie judeţeană de turism, site-uri specializate,
    coduri QR amplasate pe clădiri, cu a căror scanare se pot afla date din
    istoricul clădirilor. Acestea sunt amplasate chiar şi pe prinicipalele muzee:
    Muzeul Brukenthal, Muzeul de Ştiinţe Naturale, Muzeul Astra, Muzeul Farmaciei,
    etc.


    La Filarmonica de Stat se
    organizează multe dintre concertele, festivalurile de tango, jazz sau
    spectacolele de muzică populară. Pe de altă parte, Muzeul de Istorie Naturală
    din Sibiu este al doilea din România din punct de vedere al numărului de
    exponate. Şi, fiind primul oraş din România în care a funcţionat o farmacie, nu
    trebuie să rataţi la Sibiu o vizită la Muzeul Farmaciei, unde veţi putea urmări
    evoluţia medicamentelor şi a tratamentelor de-a lungul secolelor.


    Zona se promovează însă
    intens şi prin câteva trasee tematice. În funcţie de interes, turiştii pot
    alege trasee precum Drumul naturii, Drumul fortificaţiilor, Drumul
    brânzei sau Drumul sării. Totuşi, cu adevărat răsfăţaţi se vor simţi
    bicicliştii. Cu amănunte, Simina Manea, director executiv la Asociaţia Judeţeană
    de Turism Sibiu: În zona de nord a judeţului, alături de
    municipiul Mediaş, un burg medieval, demn de a fi descoperit, am iniţiat
    proiectul drumul fortificaţiilor, fiindcă aici e cea mai mare concentrare de
    biserici fortificate din Transilvania şi din judeţul nostru. Şi, fiindcă şi în
    această regiune, satele sunt fermecătoare, şi-au păstrat atmosfera de
    odinioară, propunem programe de descoperire cu bicicleta. Chiar recent s-au
    marcat 200 de km de trasee de drumeţie şi ciclism ce leagă satele din zonă şi
    câţiva poli urbani extrem de atractivi: Sgihişoara, Sibiu, Mediaş şi Braşov.
    Ţinutul Ţării Secaşelor este o zonă puţin populată, în care lacurile de la
    Mândra şi Ocna Sibiului, în jurul căruia s-a dezvoltat o staţiune balneară,
    sunt ofertante pentru cei care caută relaxarea şi să se trateze de diverse
    afecţiuni, în special cele reumatice, dar şi pentru cei care doresc să
    descopere o natură intactă. Pe lacuri se opresc foarte multe păsări.



    Iată, aşadar, o destinaţie
    de vacanţă pentru toată familia, în care nu veţi întâmpina nicio problemă la
    cazare. Există hoteluri şi pensiuni numeroase, iar oferta gastronomică este pe
    măsură.