Radio România Internațional

Tag: cercetare nucleara

  • România şi cercetarea ştiinţifică nucleară

    România şi cercetarea ştiinţifică nucleară

    Moment istoric pentru cercetarea românească – drapelul României a fost ridicat, luni, la sediul Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară — CERN, aflat în apropiere de Geneva (Elveţia). Pe 17 iulie, România a devenit cel de-al 22-lea stat membru cu drepturi depline al CERN, cel mai mare centru de cercetare la nivel mondial în domeniul fizicii particulelor elementare. A fost un proces îndelungat care a început în 1991, când Organizaţia şi Guvernul de la Bucureşti au semnat un acord de colaborare ştiinţifică şi tehnică.



    Prezent la ceremonia de ridicare a tricolorului, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, cu acest prilej, însemnătatea deosebită a aderării României pentru mediul ştiinţific şi de cercetare: “România este foarte mândră că se alătură comunităţii CERN. Suntem conştienţi că statutul de membru al ţării noastre reprezintă o recunoaştere internaţională a excelenţei pentru cercetarea românească care a avut rezultate remarcabile”.



    Klaus Iohannis a evocat meritele cercetătorilor, inginerilor şi tehnicienilor români care au participat, în ultimii 20 de ani, la activităţile CERN şi care, prin activitatea lor, au consolidat imaginea ţării în străinătate. În prezent, peste 170 de fizicieni şi ingineri români de la cinci universităţi şi trei institute de cercetare din România lucrează în cadrul a noua proiecte ale Organizaţiei.



    Şeful statului i-a încurajat pe cercetătorii români care i-au prezentat proiectele în derulare în care sunt implicaţi să fructifice oportunităţile care se deschid odată cu aderarea României la CERN: “Cel mai important beneficiu obţinut după dobândirea calităţii de membru al Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare este impactul direct asupra activităţii de cercetare pe termen lung în România. În plus, România are oportunitatea de a produce, dezvolta şi furniza echipamentele ştiinţifice necesare pentru ca proiectele de cercetare să fie finalizate. Mai mult, statutul de membru al acestei organizaţii poate facilita transferul de tehnologie şi expertiză în domeniul industrial românesc, cu avantaje economice evidente”.



    Datorită noii calităţi a României de stat membru, companiile, institutele de cercetare şi antreprenorii români vor avea la dispoziţie amplul portofoliu de competenţe tehnologice şi ştiinţifice al CERN, rezultat a peste 50 de ani de activitate. Pe de altă parte, un proiect major al cercetării nucleare româneşti îl constituie proiectul Extreme-Light Infrastructure — Nuclear Physics, cunoscut drept laserul de la Măgurele sau cel mai puternic laser din lume. Se estimează ca lucrările de implementare se vor termina în decembrie 2018.

  • Jurnal românesc – 05.09.2016

    Jurnal românesc – 05.09.2016

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, luni, la Geneva, la ceremonia de ridicare a drapelului naţional cu ocazia aderării ţării la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară – CERN. Klaus Iohannis a fost însoţit de o delegaţie de cercetători români care colaborează cu CERN, precum şi de doi olimpici naţionali la Fizică. Iohannis a discutat cu şefii Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară şi a vizitat principalele facilităţi ale CERN. Agenda vizitei preşedintelui României a inclus şi o întâlnire cu cercetători români care lucrează la CERN sau colaborează la proiectele Organizaţiei. Pe 17 iulie 2016, România a devenit cel de-al 22-lea stat membru cu drepturi depline al CERN, cel mai mare centru de cercetare la nivel mondial în domeniul fizicii particulelor elementare.




    Parlamentul României s-a reunit în a doua sesiune ordinară a acestui an şi ultima din legislatura 2012 – 2016. Sesiunea va fi una destul de scurtă având în vedere că, la începutul lunii noiembrie, va începe campania electorală pentru alegerile parlamentare programate pe 11 decembrie. Liderii principalelor formaţiuni spun că pe lista de priorităţi figurează proiecte care vizează mai multe domenii – social-economic, medical sau educaţional. Pe lista de proiecte ce vor fi dezbătute de Parlament se află şi reducerea CAS cu 5%, legea avocaţilor, proiectul care va permite fumatul în spaţiile închise sau proiectul de lege privind prevenţia în sănătate.




    În România, un antreprenor are nevoie în medie de aproape 12.500 de dolari pentru a începe o afacere, mai mult decât în Polonia, Suedia, Bulgaria, Croaţia sau Ungaria, dar mai puţin decât în ţări precum Germania, Italia sau Norvegia, potrivit raportului Global Entrepreneurship Monitor. Nivelul ridicat al costurilor suportate de antreprenori pentru a-şi începe un business, de cele mai multe ori plătite din buzunarul propriu, este unul din motivele pentru numărul scăzut al IMM-urilor din România. IMM-urile sunt cel mai mare angajator din România, având un total de 2,5 milioane de salariaţi la nivelul anului 2014, adică 63% din totalul personalului ocupat din ţară, potrivit unor calcule pe baza datelor de la Registrul Comerţului.




    Incepând cu 1 septembrie, Poliţia de Frontieră a pus la dispoziţia cetăţenilor un formular on-line pentru transmiterea dovezii de achitare a amenzii pentru sancţiunile date de poliţiştii de frontieră. Formularul se regăseşte pe pagina oficială a instituţiei, unde fiecare persoană completează: numele, prenumele, adresa de e-mail personală, judeţul pe raza căruia îşi are sediul structura Poliţiei de Frontieră din care face parte poliţistul de frontieră care a aplicat sancţiunea şi ataşează copiile scanate după procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi dovada plăţii amenzii. După completarea câmpurilor obligatorii, expeditorul va primi o confirmare a datelor transmise iar mesajul va fi expediat către structura teritorială a Poliţiei de Frontieră Române din care face parte agentul constatator care a aplicat sancţiunea”, a anunţat Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră printr-un comunicat de presă. Potrivit sursei citate, în cazul amenzilor de la aeroporturi, plăţii amenzii se transmite prin intermediul aceluiaşi formular, selectând judeţul în care aeroportul îşi are sediul.