Cadre didactice universitare și cercetători români din UK, precum și reprezentanți ai unor universități din România, s-au întâlnit recent într-un eveniment organizat de Ambasada României la Londra.
Interviu cu prof.univ.dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.
UPDATE:
Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a fost primit, miercuri, de
Regele Filip al Belgienilor la Castelul din Laeken. In cadrul discuţiilor a
fost abordată cooperarea ,,excelentă dintre cele două ţări, precum şi
evoluţiile geo-strategice în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei şi
al crizei din Orientul Mijlociu
Preşedintele Iohannis a vizitat si Centrul Belgian de Cercetare Nucleară
SCKCEN, unde s-a întâlnit cu cercetătorii români care lucrează aici şi
contribuie la dezvoltarea de tehnologii nucleare sigure pentru energie, uz
medical şi combaterea schimbărilor climatice
* * *
Varianta cea mai bună este, de departe, ca România şi Bulgaria să intre împreună în Spaţiul Schengen şi spre asta converg toate negocierile şi toate încercările de a convinge pe cei care încă sunt reticenţi în această chestiune, a afirmat, miercuri, la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis. În cadrul conferinţei de presă susţinută alături de premierul belgian Alexander de Croo, şeful statului a mai spus că negocierile continuă în acest sens şi a amintit de reticenţa Austriei pe acest dosar.
Prim-ministrul belgian a felicitat România în ceea ce priveşte progresele legate de dosarul de aderare la Schengen şi a afirmat că Pentru a ajunge la un acord, trebuie ca toate părţile implicate să fie convinse (…). În ceea ce priveşte îngrijorările Austriei, haideţi să ne confruntăm cu ele, să explicăm situaţia, să explicăm progresele de până acum, să ascultăm ce motive de îngrijorare au şi să vedem ce soluţii putem găsi. Noi, ca preşedinţie rotativă, anul viitor vom face un lucru la care belgienii se pricep cel mai bine – să găsească o soluţie de compromis, să aducă toată lumea la masa negocierilor şi să convingă toate părţile implicate că o poziţie comună este în beneficiul tuturor.
Tot miercuri, a fost semnat un Memorandum de Înţelegere privind tehnologia reactoarelor nucleare cu neutroni rapizi răciţi cu plumb topit între instituţiile de profil din România şi Belgia, respectiv alte trei instituţii din Italia şi Statele Unite.
Documentul constituie baza unor noi colaborări având ca scop accelerarea dezvoltării acestei tehnologii, la un nivel de maturitate care să permită comercializarea unor reactoare cu caracteristici sporite de securitate, competitive din punct de vedere economic, si care sa contribuie la tranziţia către un sistem energetic curat. Demonstrarea etapizată a tehnologiei LFR va necesita construcţia şi operarea unor instalaţii experimentale de suport si reactoare de demonstrare. Demonstratorul ALFRED (Advanced LFR European Demonstrator) şi infrastructura experimentală de pe platforma Institutului de Cercetări Nucleare de la Piteşti – Mioveni (cu instalaţiile ATHENA şi CHEMLAB – aflate în construcţie şi alte patru în curs de contractare prin Programul POCIDIF) reprezintă repere-cheie luate în considerare în cadrul acestui MOU şi al viitorului parteneriat, plasând astfel România în prima linie a dezvoltatorilor de tehnologii nucleare de noua generaţie, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
În cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Regatul Belgiei, şeful statului se va întâlni, la Centrul belgian de Cercetări Nucleare, cu grupul de cercetători români din cadrul SCK CEN.
Preşedintele Iohannis va fi primit, în încheierea vizitei, la Castelul din Laeken, de Majestatea Sa Philippe, Regele Belgienilor.
Gala Cercetării Românești va avea prima ediție pe 31 ianuarie 2023, la Ateneul Român. Vor fi premiate realizările celor mai valoroşi cercetători români, din țară și din diaspora. Gala este organizată în premieră de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Excelența românească în cercetare schimbă lumea. E timpul să o recunoaștem aici, acasă. Henri Coandă spunea: Mulți indivizi din societatea modernă sunt ca barcagii: trag la vâsle, dar stau cu spatele la viitor”, au transmis organizatorii.
Prin Gala Cercetării Românești începem o tradiție de recunoaștere la cel mai înalt nivel a meritelor celor care proiectează și construiesc viitorul României și al lumii. De multe ori, talentul românesc este recunoscut peste hotare. Suntem datori să le transmitem cercetătorilor români din elita lumii că ne fac mândri. Principiul de la care plecăm este: mai bine mai mult pentru mai puțini, decât mai puțin pentru mai mulți, ceea ce implică prioritizarea investițiilor, recunoașterea excelenței și șansa României de a pune în valoare resursa umană de top, au mai declarat organizatorii.
Pentru prima dată, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării lansează premiile pentru cercetare și inovare pentru cercetători individuali și echipe de cercetare — atât pentru cei tineri (sub 40 de ani), cât și pentru cei cu experiență.
Pentru fiecare categorie în parte, juriul va selecta trei finaliști și un mare câștigător, care va fi anunțat cu prilejul Galei. Premiul va recunoaște rezultate excepționale din domeniul de cercetare, proiecte aplicate, precum și potențialul de a anticipa și de a aborda provocările viitorului. Juriul a fost format din reprezentanți de marcă ai structurilor guvernamentale și neguvernamentale, cu expertiză în domeniul cercetării științifice.
Vor fi acordate premii pentru Categoria I (Cercetători cu experiență), pentru cercetător, respectiv echipă de cercetare, iar la Categoria II (Tineri cercetători), tot pentru cercetător, respectiv echipă de cercetare.
Finaliştii anunţaţi de organizatori sunt următorii:
Categoria I (Cercetători cu experiență):
I.1. Cercetător:
Mihai Ducea — University of Arizona, Universitatea din București (Geologie) & Universitatea din București
Lucian Chirieac — Harvard Medical School (Medicină)
Cristian Sorin Silvestru — Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj (Chimie)
Tudor Luchian — Universitatea “Al. I. Cuza” Iași (Biotehnologii)
Eugen Victor Cristian Rusu — Universitatea Dunărea de Jos Galați (Energie regenerabilă)
Daniela Rus — Massachusetts Institute of Technology (Inginerie electrică, inteligență artificială)
Dan Cristian Dabija — UBB (Științe economice)
Ioana Feodorov — Institutul de Studii Sud Est Europene al Academiei Române (Filologie/civilizație arabă).
I.1. Echipă de cercetare:
Simion Astilean — UBB (Fizică)
Cecilia Cristea — UMF Cluj (Științe biomedicale)
Cristian Mihail Teodorescu — INCDFM (Fizică)
Sorin Vlase — Universitatea Transilvania Brașov (Inginerie nucleară)
Lucian Pintilie — INCDFM (Știința materialelor)
Dan-Cristian Vodnar — USAMV Cluj (Biotehnologii)
Laurențiu Rădvan — Universitatea “Al. I. Cuza” Iași (Istorie urbană)
Maria Cazacu — Institutul Petru Poni (Chimie)
Categoria II (Tineri cercetători):
II.1. Cercetător:
Cristina Costescu — UBB (Psihopedagogie)
Mihaela Simionescu — Institutul de Prognoză Economică, Academia Română (Economie)
Octavian Bucur — Viron Molecular Medicine Institute, Boston (Medicină)
Răzvan Pascanu — Deep Mind London (Inteligență artificială)
Andreea Mădălina Pandele — Universitatea Politehnică București (Inginerie chimică)
II.2. Echipă de cercetare
Laurențiu Caramete — Institutul de Științe Spațiale, filială a INFLPR (Astrofizică)
Alexandru Ion Berceanu — Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografie I.L. Caragiale București (Artă teatrală)
Lucian Mihai Itu — Universitatea Transilvania (Medicină personalizată)
Elena Burceanu — Bitdefender (Machine Learning)
Ciprian Tomuleasa — UMF Cluj (Medicină)
Desfăşurată
la jumătatea lui aprilie sub înaltul patronaj al Guvernului Federal Elveţian şi
al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală – OMPI, a 44-a ediţie
a Salonului Internaţional de la Geneva a adus şi în acest an recunoaştere
cercetătorilor români. Aceştia au obţinut 20 de medalii de aur, după ce în urmă
cu un an inventica românească înregistrase un succes remarcabil – 28 de medalii
(18 de aur, 7 de argint şi 3 de bronz).
Anul acesta au fost peste 700 de
expozanţi, iar multe dintre cele mai originale concepte prezentate au fost
legate de sănătate şi de monitorizarea organismului uman – pornind de la o
aplicaţie pentru protecţia somnambulilor, pâna la un dispozitiv care detectează
cât de mult sânge a pierdut o persoană rănită şi începe în mod automat o
transfuzie cu tipul de sânge necesar. Marioara Avram, cercetător la Institutul
Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie din Bucureşti, s-a
aflat şi în acest an între premianţii cu aur. Împreună cu o echipă de tineri
cercetători, Marioara Avram a pus la punct, în urmă cu un an, un reactiv pe
bază de nanoparticule din aur care permite determinarea cu acurateţe a
limitelor tumorale, pe suprafaţă şi în profunzime, invenţie ce poate ajuta
doctorii să vadă cu precizie până unde s-a întins o tumoare şi să ştie astfel
cât trebuie extirpat. Premiat la Geneva în 2015, reactivul a fost punct de
pornire pentru o altă invenţie, de asemenea recompensată anul acesta cu aur.
Invitată la Radio România, Marioara Avram explică: Anul
acesta am continuat să lucrez tot pentru aceleaşi tumori melanom, în sensul că
a trebuit să realizez un dispozitiv cu care să pot măsura constanta dielectrică
şi indicele de refracţie al tumorilor pentru a separa celulele tumorale faţă de
celulele sănătoase. Astfel, se poate determina celula tumorală printr-o metodă
neinvazivă, în sensul în care nu mai e nevoie de o biopsie a tumorii, ci se vor
detecta aceste celule tumorale direct din sânge măsurând constanta dielectrică
sau după indicele de refracţie. Ideea mi-a venit de la invenţia de anul trecut,
deci folosind un reactiv pe bază de aur coloidal, am observat la microscop că
pe aceste melanom celulele tumorale îşi făceau rezonanţa plasmonică de
rezonanţă la altă lungime de undă decât m-aş fi aşteptat. În general,
materialul biologic îşi face rezonanţa şi atunci a trebuit să-mi explic de ce
s-a întâmplat aşa cu nanoparticulele de aur şi a trebuit să lucrez la acest
dispozitiv pentru a determina exact proprietăţile acestor celule tumorale,
proprietăţi care nu erau descrise în literatura de specialitate. Acesta este un
nou pas intermediar pentru un alt dispozitiv la care lucrez, în sensul că aş
vrea să detectez celulele tumorale circulante din sânge, care este o metodă
revoluţionară la ora actuală pe plan mondial.
Profesorul Daniel Ghiculescu de la Universitatea Bucureşti a fost, de asemenea, premiat recent
la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva. Se merge pe
combinarea tehnologiilor şi a procedelor neconvenţionale. Tendinţa este acum
către micro şi chiar nano-tehnologii , descrie profesorul Ghiculescu
invenţiile cu care a adus României medalii anul acesta: Am
avut două invenţii şi fiecare a
obţinut o medalie de aur şi nişte premii speciale din partea juriului. Este
vorba de o continuare a direcţiei noastre de cercetare, anume de a combina
tehnologiile neconvenţionale între ele. Sunt procedee de combinare hibridă, aşa
se numesc, combinaţie am avut de exemplu în acest an între electroeroziune şi
ultrasunete, pe de o parte, şi a doua între electrochimie şi ultrasunete.
Combinaţia aceasta creează nenumărate avantaje, în sensul că există o anumită
sinergie, se amplifică avantajele fiecărui procedeu în parte. Este vorba, de
fapt, de tendinţa majoră de a crea suprafeţe din ce în ce mai mici, deci ultraminiaturizarea,
o provocare pentru toate domeniile, mă refer la IT, la telecomunicaţii, la
electronică, la optoelectronică şi, în general, în foarte multe domenii, şi
această provocare primeşte răspuns din partea acestor procedee de prelucrare
neconvenţionale.
Adevărata
problemă este transferul tehnologiei din laborator către diferitele segmente
ale pieţii pentru a fi ulterior comercializate, mai spune profesorul Daniel
Ghiculescu: Salonul Internaţional
de la Geneva este un mijloc foarte bun de promovare şi este o şansă pentru noi
de a avea o oarecare deschidere către exterior, în zone unde aceste industrii
sunt mai dezvoltate şi la care şansele de aplicare a acestor produse sunt mai
mari. Sunt convins că acolo unde rezultatele sunt promiţătoare, potenţialii
investitori nu întârzie să apară. Dar cred totuşi că există un decalaj între
ceea ce se întâmplă în Europa, care probabil e puţin mai conservatoare, şi zona
să zicem de peste Ocean, din Statele Unite, sau din Asia, unde transferul
tehnologic se face ceva mai rapid.
Potrivit
datelor oficiale, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci de la Bucureşti
primeşte anual 1000 – 1100 de cereri de brevete de invenţie, iar din acestea
doar aproximativ 400 îl obţin.