Radio România Internațional

Tag: Cercul Militar

  • Bucureşti

    Bucureşti

    Are peste 2,4 milioane
    de locuitori şi se află pe locul şase ca dimensiune în topul oraşelor din
    Uniunea Europeană. Bucureştiul
    figurează, alături de litoralul Mării Negre, Delta Dunării, Bucovina şi Maramureş,
    pe lista preferinţelor turiştilor străini care vizitează România. Deşi este
    situată într-o zonă de câmpie, capitala României nu are un relief cu totul
    plat. Totuşi, diferenţa de nivel nu depăşeşte 100 de metri. Facem o călătorie
    în centrul Bucureştiului, însoţiţi de ghidul nostru, Adriana Nica, directoare
    executivă la o companie de training autorizat in turism. Vom străbate la pas
    Calea Victoriei, artera principală a oraşului căutat de tot mai mulţi străini. Este
    una dintre cele mai importante artere ale Bucureştiului. Este presărată, de
    asemenea, cu multe obiective, turistice, istorice, culturale şi spirituale.
    Înainte de a ajunge la obiective, să înţelegem de ce se numeşte Calea Victoriei
    şi de ce este o arteră atât de importantă. Până în anul 1692, erau două
    drumuri. Drumul Braşovului, care pornea din Calea Victoriei până la Cercul
    Militar şi uliţa mare spre Sărindari, care se întindea de la Biserica Sărindari
    până la Piaţa Naţiunilor. Pe locul bisericii Sărindari se află în prezent Cercul
    Militar. În 1692, marele domnitor Constantin Brâncoveanu uneşte cele două
    drumuri într-unul singur sub denumirea de Podul Mogoşoaiei. În data de opt
    octombrie 1878, armata română intra triumfătoare în Bucureşti defilând în paşi
    de marş victorios, parcurgând Podul Mogoşoaiei sau uliţa cea mare, cum i se mai
    spunea atunci. În cinstea acestei victorii, pentru a rămâne în memoria şi în
    inimile românilor câştigarea independenţei ţării, acestui drum important i s-a
    spus Calea Victoriei. Practic, Calea
    Victoriei sărbătoreşte câştigarea independenţei României în timpul războiului
    din 1877-1878.


    Calea Victoriei nu este
    doar o arteră foarte importantă, ci este presărată cu obiective şi clădiri
    declarate monument istoric, spune Adriana Nica. Am făcut o selecţie a celor mai importante obiective. Prima oprire
    recomandată este la Muzeul Naţional George Enescu, găzduit de Palatul
    Cantacuzino. Clădirea este o adevărată bijuterie arhitectonică, construită în
    1903 de către Gheorghe Grigore Cantacuzino. Compozitorul George Enescu a locuit
    o perioadă în Palatul Cantacuzino şi din 1956, după moartea acestuia, clădirea
    a fost transformată într-un muzeu dedicat vieţii şi operei lui George Enescu.


    Următorul reper este
    Ateneul Român. Adriana Nica, executive manager la o companie de training
    autorizat in turism. A fost inaugurat în
    1889 şi a fost construit la iniţiativa societăţii omonime printr-o campanie
    celebră denumită Daţi un leu pentru Ateneu. Banii s-au strâns în câţiva ani,
    iar construcţia a devenit unul dintre motivele pentru care Bucureştiul a primit
    supranumele de Micul Paris. Stilul arhitectonic este neoclasic, dar se regăsesc
    şi elemente ale eclectismului şi ale arhitecturii franceze de secol XIX.


    Aproape faţă în faţă cu
    Ateneul Român se află Palatul Regal. În urmă cu mai bine de 300 de ani, în anul
    1659, când a fost mutată capitala Ţării Româneşti de la Târgovişte la
    Bucureşti, pe locul unde se află acum Palatul Regal se termina Podul
    Mogoşoaiei, iar ultimele clădiri erau o casă şi mănăstirea Creţulescu. Adriana
    Nica, directoare executivă la o companie de training autorizat in turism . Această casă, care mai târziu avea să
    devină Palatul Regal, a trecut prin posesia mai multor oameni înstăriţi din
    rândul clericului, pentru ca mai târziu, în 1833, să fie vândută Sfatului
    Administrativ. Se hotărăşte transformarea ei în reşedinţă domnească, iar,
    astfel, palatul trece prin mai multe transformări sub îndrumarea unor arhitecţi, printre care
    şi celebrul Xavier Villacrosse. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în
    1860, palatului i se aduc îmbunătăţiri interioare, arta decorativă fiind în
    stil Napoleon al III-lea. Sub domnia lui Carol I, palatul domnesc este
    transformat în palat regal. Chiar dacă exteriorul nu impresiona în mod
    deosebit, Carol I a reuşit să transforme interiorul într-o formă de eleganţă şi
    rafinament, plin de statui şi picturi. Decorarea palatului s-a definit şi prin
    valoroasa colecţie de pictură universală, specifică perioadei renascentiste şi
    baroce. Astăzi, în interiorul Palatului Regal şi Muzeul Naţional de Artă al
    României. Modificările palatului în forma actuală au fost începute de regele
    Ferdinand I şi finalizate de regele Carol al II-lea, în anul 1940, când Europa
    era implicată în cel de-al Doilea Război Mondial. Arhitectul preferat de regele
    Carol al II-lea a fost Arthur Lorentz, numit arhitect şef al palatului regal.
    După abdicarea forţată a regelui Mihai I, din cauza comuniştilor, în 1950,
    palatul este desemnat Muzeu Naţional de Artă.


    O clădire impresionantă
    este şi Palatul Casei de Economii şi Consemnaţiuni, pe scurt CEC. Adriana Nica: Palatul
    CEC este încă un simbol arhitectural al Micului Paris şi a fost inaugurat în
    anul 1900. Este conceput în stilul neo-barocului francez, cu faţade tripartite
    sculptural, spre a marca silueta sa pe Calea Victoriei. Imobilul se finalizează
    cu o cupolă de sticlă masivă şi metal. Trăinicia clădirii este dată de intrarea
    încununată de un fronton în semicerc, sprijinit de coloane în stil compozit.
    Alte cupole în stil renascentist acoperă patru volume de colţ, decorate la
    rândul lor cu frontoane şi steme. Finisajele de excepţie ale faţadelor şi
    echilibrele volumelor s-au dovedit a fi extrem de rezistente în timp. Prin
    urmare, niciunul dintre cutremurele care au afectat Bucureştiul nu au lezat
    structura clădirii. În incinta palatului se mai află şi un muzeu, inaugurat în
    septembrie 2005, deschis în holul mare.

    Vizavi
    de CEC, Palatul Poştelor a fost inaugurat tot în anul 1900. Construcţia în stil
    neoclasic prezintă şi o curte interioară, iar aspectul clădirii spune Adriana
    Nica, directoare executivă la o companie de training autorizat in turism, pare
    să fie inspirat din cel al Palatului Poştelor din Geneva. Până în anul 1972,
    palatul a găzduit sediul central al Poştei din Bucureşti. Începând cu 1972, în
    cadrul palatului, a fost inaugurat Muzeul Naţional de Istorie.

  • Buzău

    Buzău

    Astăzi vă invităm în sud-estul
    României, în judeţul Buzău, regiune care cuprinde zone muntoase, deluroase şi
    de câmpie, motiv pentru care are un imens potenţial turistic. Reşedinţa de
    judeţ este municipiul Buzău.


    Menţionat în documentele încă
    din anul 376, Buzăul era o aşezare cunoscută în perioada Evului Mediu drept un
    important târg. În vremea epocii medievale şi moderne, Buzăul a cunoscut o
    deosebită creştere culturală, aici fiind adusă în anul 1691, în timpul
    domnitorului Constantin Brâncoveanu, prima tiparniţă, la Episcopia Buzăului. În
    anul 1868, a fost inaugurată prima librărie din oraş, iar în anul 1873 a fost
    dată în folosinţă noua tipografie Alexandru Georgescu.


    Deşi aspectul oraşului nu este
    unul turistic, se mai păstrează aici câteva dintre atracţiile faimosului târg
    de odinioară, printre care Palatul Comunal Buzău, Palatul Episcopal, Catedrala
    Episcopiei Buzăului, Palatul Justiţiei, Palatul Administraţiei Financiare,
    Cercul Militar, Conacul Marghiloman, Casa Vergu Mănăilă, unde se găsesc
    colecţii de etnografie şi artă populară specifice zonei. Acestora li se adaugă
    Muzeul Judeţean Buzău, care a luat fiinţă în anul 1968 şi unde alături de
    exponatele istorice şi arheologice, este găzduit şi Teatrul George
    Ciprian.


    Constantin Toma, primarul
    municipiului Buzău, ne spune de ce merită să venim în judeţul Buzău: La Buzău sunt foarte multe de văzut şi de făcut. În ceea ce priveşte
    oraşul Buzău, cred că sunt cel puţin două obiective turistice importante. Mă
    refer la Crângul Buzăului, o bucată de pădure de 182 de hectare, un adevărat
    parc extraordinar. Tot în Buzău, este de văzut şi de vizitat Complexul
    Marghiloman, care a aparţinut fostului prim-ministru Alexandru Marghiloman,
    buzoian la origini. Avem multe fenomene naturale la Buzău, precum Vulcanii
    Noroioşi, fenomen unic în Europa, vulcani activi, într-o zonă cu mult petrol şi
    multe gaze. În acelaşi timp avem Lacul Vulturilor, la Siriu, de asemenea,
    celebru, fiind o zonă mirifică, în care poate fi văzută şi capra neagră şi
    ursul. De asemenea, avem grotele cu picturi rupestre de la Bozioru, picturi
    probabil de mii de ani. Tot unicat este şi Muzeul chihlimbarului de la Colţi,
    cu exponate foarte vechi şi frumoase. În anii dinainte de ’90, s-a creat aici
    pentru 16 ani consecutivi Tabăra de sculptură de la Măgura, unicat la nivel
    naţional. Timp de 16 ani toţi sculptorii faimoşi ai României veneau în fiecare
    an şi cu piatră de Buzău, creau opere de artă care sunt şi acum expuse lângă
    Mănăstirea de la Ciolanu, de asemenea celebră în zona noastră, cu prima
    biserică de la 1541. Buzăul este o atracţie continuă.


    Cu adevărat! Şi asta pentru că
    dincolo de cei interesaţi de turism propriu-zis, cei care apreciază vinul, de exemplu, pot lua Drumul
    cramelor şi pot alege să viziteze traseul turistic de aproximativ 50 km, care
    îi poartă la cramele Pietroasa Veche, La Butoaie şi Brâncoveneasca, terme
    romane şi poduri de piatră şi cetăţi, dar şi mănăstiri. Tot de aici, se poate
    ajunge la staţiunea balneară Sărata Monteoru sau în câteva aşezări pentru
    petrecerea timpului liber, cu activităţi precum paintball sau tiroliană.



    Invitaţia a fost lansată. Cu speranţa că veţi trece
    Buzăul pe lista locurilor de vizitat din România, vă aşteptăm data viitoare cu
    o nouă destinaţie turistică.

  • Concert în onoarea veteranilor de război și a militarilor răniți

    Concert în onoarea veteranilor de război și a militarilor răniți

    Artiștii Adrian Leonard Mociulschi (pian) si Nicolae Voiculeț (nai), alături de Orchestra România, vor susține joi, 17 septembrie, un concert dedicat veteranilor de razboi și militarilor răniti în teatrele de operații. Evenimentul va avea loc în Sala de Marmură a Palatului Cercului Militar National, începând cu ora 20.00.



    Spectacolul, organizat la inițiativa ministrului Apărării Naționale, Mircea Dușa, în parteneriat cu Institutul Cultural Român are loc în contextul Anului Veteranilor de Război si al sărbătoririi, la 25 octombrie, a Zilei Armatei României.



    Adrian Leonard Mociulschi a absolvit Academia de Muzică din Bucuresti în anul 1997 și Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucuresti, în 2005. Este doctor în muzică cu distincția Cum Laude, publicist, iar pentru meritele sale artistice i s-au decernat numeroase premii și distincții internaționale.



    Nicolae Voiculeț, interpret, compozitor și dirijor, a urmat Liceul de Muzică George Enescu“ și Academia Națională de Muzică, unde l-a avut ca maestru pe Gheorghe Zamfir. Abordează genuri muzicale variate, de la folclor, muzica clasică, muzică sacra la jazz etc. A concertat pe scene de prestigiu din întreaga lume și a înființat, în 1993, la Chicago, prima școala de nai din Statele Unite ale Americii. Artistul a fost decorat cu distincția Meritul Cultural al României în Grad de Cavaler.