Radio România Internațional

Tag: cereale

  • Programul Preşedinţiei Ungariei în domeniul agricol

    Programul Preşedinţiei Ungariei în domeniul agricol

    Programul Preşedinţiei Ungariei în domeniul agricol a fost prezentat şi analizat în cadrul ultimului Consiliu Agricultură şi Pescuit, care a avut loc în luna iulie. Priorităţile Preşedinţiei Ungariei în acest semestru sunt securitatea alimentară, sustenabilitatea producției agricole și reînnoirea generaţiilor în sectorul agricol.

    Miniştrii agriculturii şi pescuitului din statele membre şi-au exprimat punctele de vedere referitoare la aceste aspecte.

    Cu această ocazie, Sari Essayah, ministrul agriculturii și silviculturii din Finlanda a salutat poziţia Preşedinţiei Ungariei în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală şi a vorbit despre comerţul cu produse agricole şi viabilitatea zonelor rurale, două subiecte importante pentru sectorul agricol al Finlandei.

    “Sunt deosebit de încântată că există această abordare orientată către fermieri în politica agricolă comună, iar dezvoltarea rurală este una dintre prioritățile programului prezidențial.

    De asemenea, se aduc în discuţie problemele legate de comerț. Pentru Finlanda, este foarte important să continuăm negocierile comerciale și acordurile, dar și să implementăm acele acorduri pe care le-am încheiat deja la nivel european. În acest context, aș dori, de asemenea, să subliniez importanța sprijinului pentru Ucraina în toate modurile posibile.

    Este foarte important să continuăm să căutăm coridoare de solidaritate și diferite mijloace prin care putem ajuta Ucraina să-și exporte cerealele și să-i susținem economia. Se discută, de asemenea, despre viabilitatea zonelor rurale.

    În Finlanda, majoritatea teritoriului este format din zone rurale, așa că acest subiect este o prioritate majoră pentru noi. Este important să înțelegem că zonele rurale sunt esențiale pentru toate statele membre. Ele nu sunt doar o sursă de materii prime, ci sunt importante pentru antreprenoriat, pentru o viață de calitate și pentru oamenii care locuiesc în zonele rurale, asigurându-le accesul la servicii de bază.

    Viabilitatea zonelor rurale înseamnă viabilitatea întregii Uniuni Europene. În acest context, ne preocupă cum putem asigura următoarea generație de fermieri. Este crucial ca agricultura să atragă tineri fermieri, iar problema profitabilității este esențială. Trebuie să găsim soluții pentru a îmbunătăți poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare și să ne asigurăm că aceștia își pot câștiga traiul din agricultură. În acest sens, avem nevoie și de soluții comune la nivel european.”

  • Terminal pentru transbordarea cerealelor la Suceava

    Terminal pentru transbordarea cerealelor la Suceava

    Cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Europa a fost inaugurat, la sfârșitul săptămânii trecute, în nord-estul României, în localitatea Dorneşti, în prezenţa autorităţilor române şi a celor ucrainene. Realizat în parteneriat public-privat, noul terminal a costat aproximativ 10 milioane de euro. Finanţarea a fost asigurată de Grampet Group, cel mai mare grup de companii private feroviare cu acţionariat românesc din Europa de Sud-Est.

     

    Prin deschiderea acestui terminal, se va rezolva o problemă importantă a judeţului Suceava. Este vorba despre fluidizarea traficului rutier spre frontiera cu Ucraina. Lunar, pot fi transbordate 240.000 de tone de cereale, se pot încărca şi descărca simultan câte opt vagoane într-o staţie de 128 de metri. Datorită acestei capacităţi de transbordare şi a tuturor celorlalte soluţii tehnice şi tehnologice de vârf oferite, terminalul de la Dorneşti va deveni un punct strategic pentru fluidizarea traficului de cereale de la graniţa cu Ucraina la Portul Constanţa.

     

    Dat fiind că, în Ucraina, începe campania de recoltare a cerealelor şi vagoanele cu grâu vor trebui transbordate spre Marea Neagră, deschiderea investiţiei este importantă pentru România. Acest transport se va face în cea mai mare parte pe calea ferată, lucru care rezolvă fluidizarea traficului rutier din România. În același timp, autorităţile sucevene consideră că investiţia este extrem de binevenită şi din punct de vedere al parteneriatului şi solidarităţii cu Ucraina, dar şi în ceea ce priveşte securizarea transportului.

     

     

    La rândul său, consulul general al României la Cernăuţi, Irina Stănculescu, este de părere că inaugurarea terminalului de transbordare a cerealelor din judeţul Suceava este o dovadă în plus că sprijinul României pentru statul şi poporul ucrainean, pentru economia ucraineană, rămâne solid, consecvent şi asumat la nivelul autorităţilor, societăţii civile, dar şi al mediului privat. În numele şefei diplomaţiei de la Bucureşti, consulul general a subliniat că România a fost alături de Ucraina din prima zi a războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă şi va continua să fie alături de Ucraina pentru cât timp va fi nevoie, inclusiv în procesul de reconstrucţie.

     

     

    Reprezentantul diplomaţiei române a adăugat că iniţiativele publice sau private de extindere a infrastructurii transfrontaliere cu Ucraina răspund nu doar imperativelor economice, ci şi celor politice şi strategice, arătând că, în acest mod, România contribuie, în mod concret, la integrarea efectivă a Ucrainei în piaţa unică europeană. „Prin investiţiile şi eforturile făcute de România, în nume naţional sau cu sprijinul partenerilor internaţionali, de la începutul războiului de agresiune a fost asigurat tranzitul a aproximativ 37 milioane de tone de produse agricole ucraineneˮ, a mai amintit consulul general al României la Cernăuţi.

     

     

  • Planului strategic PAC al României, discutat la București cu Comisarul european pentru agricultură

    Planului strategic PAC al României, discutat la București cu Comisarul european pentru agricultură

    La întâlnirea de la București cu autoritățile române, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a salutat abordarea echilibrată a României, care a reuşit să răspundă atât nevoilor de tranzit al cerealelor, cât şi revendicărilor fermierilor, în contextul efectelor produse de războiul din Ucraina, se precizează într-un comunicat de presă.

    Oficialii au arătat că avantajul pe care Uniunea Europeană îl are pe plan mondial, de cel mai mare exportator mondial de produse agricole, trebuie menţinut şi trebuie create condiţii pentru ca fermierii europeni să poată, în continuare, să-şi dezvolte activităţile.

    Discuția dintre comisarul european pentru agricultură si autoritățile de la București, despre viitorul politicii agricole commune și situaţia fermierilor, a venit în contextul provocărilor generate de războiul din Ucraina şi securitatea alimentară.

    Autoritățile române au susținut alocarea în continuare a unor resurse financiare consistente către sectorul agricol european în viitoarea politică agricolă comună, pentru protejarea fermierilor şi asigurarea competitivităţii Uniunii Europene pe pieţele globale.

    De asemenea, autoritățile de la București au solicitat ca în viitoarea Politică Agricolă Comună să nu mai existe diferenţe între nivelul plăților acordate la hectar între fermierii din Uniunea Europeană.

    Aceste plăți sunt vitale în asigurarea veniturilor şi securităţii alimentare, a susţinut ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, la întâlnirea cu comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

    Principalele subiecte aflate pe agenda discuţiilor au vizat: prelungirea perioadei şi creşterea plafonului cadrului temporar de criză şi de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei, majorarea sprijinului şi suplimentarea plafonului privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol.

    În cadrul discuţiilor, comisarul Wojciechowski a apreciat evoluţia pe care ţara noastră a avut-o ca producător agroalimentar în ultimul deceniu, considerând esenţial ca fermierii din România să continue să producă în cantităţi mari şi cu cele mai sustenabile metode, în beneficiul pe termen lung al economiilor regionale, al pieţei UE şi al securităţii alimentare mondiale.

  • Miniștrii aprobă măsuri pe termen scurt pentru a răspunde îngrijorărilor fermierilor

    Miniștrii aprobă măsuri pe termen scurt pentru a răspunde îngrijorărilor fermierilor

    Miniştrii europeni ai Agriculturii au îndemnat blocul comunitar să majoreze finanţarea pentru Politica Agricolă Comună, program de subvenţii cu o valoare de 60 de miliarde de euro pe an, în încercarea de a domoli  protestele fermierilor care au incendiat anvelope în centrul Bruxelles-ului.

    Politica Agricolă Comună, care consumă aproximativ o treime din bugetul UE, are scopul de a le oferi un flux constant de venituri fermierilor, pentru a asigura producţia de alimente.

    Politica Agricolă Comună reprezintă aproape 390 de miliarde de euro din bugetul comun de 1.210 miliarde de euro al blocului comunitar, care se întinde pe perioada 2021-2027. Aproximativ 80% din bani merg către 20 de procente din fermieri.

    Dezbaterile au loc pe fondul unor discuţii aprinse cu privire la priorităţile bugetului comun european, guvernele fiind reticente să contribuie mai mult din cauza situaţiei dificile în care se află bugetele naţionale, la care se adaugă nevoia de a cheltui mai mult pentru apărare, după ce Rusia a invadat Ucraina.

    Comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a explicat motivele pentru care protestează fermierii:

    “Unul din motivele protestelor este importul dinspre Ucraina, care a afectat la început doar statele de graniţă, dar acum întreaga piaţă europeană. Trebuie să ţinem cont şi de necesitatea de a ajuta Ucraina, dar şi de efecte. Înainte de război aveam importuri în anumite limite acceptabile pe piaţă. Acum, Ucraina a pierdut anumite pieţe de desfacere pe glob şi mare parte din export a fost direcţionat către Uniunea Europeană. “

    Demonstraţiile care au avut loc luni la Bruxelles vin după mai multe săptămâni de proteste alte fermierilor în ţări precum Franţa, Germania, Italia, Polonia, România şi Spania. Tot luni, fermierii polonezi au blocat o importantă autostradă şi au ameninţat că vor continua blocada lor timp de peste 20 de zile, dacă solicitările nu le sunt îndeplinite.