Tag: ceremonii

  • Ziua Unirii Principatelor Române

    Ziua Unirii Principatelor Române

    Ziua Unirii Principatelor Române este marcată, astăzi, la nivel național prin organizarea a numeroase manifestări, ceremonii militare și religioase, acces gratuit la mai multe muzee.

    În 2025 se împlinesc 166 de ani de când, în ianuarie 1859, Moldova se unea cu Țara Românească, iar domnitor al ambelor principate era ales Alexandru Ioan Cuza. În bisericile ortodoxe au fost oficiate slujbe de Te Deum şi au fost trase clopotele timp de un minut.

    “24 ianuarie constituie un moment de bilanţ şi de reflecţie asupra moştenirii lăsate de înaintaşi şi asupra responsabilităţii pe care o avem de a o păstra şi cultiva” – a subliniat preşedintele României, Klaus Iohannis, care a reamintit că “democrația și libertatea trebuie permanent apărate, iar drepturile și libertățile cetățenești respectate zi de zi”.

    La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că Unirea este exemplul despre cum un important proiect politic asumat în acord cu voința poporului poate deveni realitate. „La fel ca atunci, și acum, modernizarea unei națiuni înseamnă un proces de lungă durată care necesita eforturi constante din partea întregii societăți, începând cu liderii politici”, a adăugat premierul.

  • Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații

    Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații

    În România este marcată, astăzi, 11 noiembrie, Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații Cu acest prilej, în București și în garnizoanele în care există unități militare care au executat misiuni în teatrele de operații vor fi organizate ceremonii militare și religioase și vor fi depuse coroane de flori.

    11 noiembrie a fost aleasă pentru simbolistica ei – intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11.00, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Pe 11 noiembrie 2003 cădea la datorie primul militar român decedat în teatrul de operaţii din Afganistan.

    Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii reprezintă un simbol al triumfului păcii asupra războiului, evocând încheierea Primului Război Mondial prin semnarea, la 11 noiembrie 1918, a armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania. Este o zi cu o semnificație aparte pentru România, în care ne amintim de sacrificiul primului militar român căzut la datorie în urmă cu 20 de ani, în teatrul de operații din Afganistan, sublocotenentul post mortem Iosif Silviu Fogoraşi, a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis, cu prilejul aniversării Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații.

    De-a lungul timpului, treizeci de militari români au făcut jertfa supremă și peste două sute au fost răniți în teatrele de operații din Afganistan, Irak și Balcanii de Vest în misiunile desfășurate sub egida NATO, a Uniunii Europene, a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și a Organizației Națiunilor Unite, a mai transmis şeful statului.

    România reprezintă, în actualul context de securitate tot mai impredictibil, un un pilon de stabilitate și un aliat de încredere în cadrul NATO și al Uniunii Europene. (…) Prin profesionalismul și sacrificiile de care ați dat dovadă departe de țară și de familii, precum și prin curajul din timpul îndeplinirii misiunilor ați determinat creșterea profilului țării noastre la nivel internațional.

    Eforturile dumneavoastră, alături de cele ale celorlalți militari români și aliați care-și desfășoară activitatea pe teritoriul României, au făcut ca societatea noastră să se poată dezvolta în pace, iar cetățenii noștri să fie în siguranță.

    Dumneavoastră reprezentați veritabile exemple pentru generațiile tinere în ceea ce privește iubirea de țară, dragostea și legământul față de națiune și drapelul național.

    Vă urez tuturor veteranilor din teatrele de operații, precum și celor din cel de-al Doilea Război Mondial multă sănătate și împliniri alături de cei dragi, care v-au fost un puternic sprijin moral.

    La mulți ani!

    La rândul său, premierul român Marcel Ciolacu a spus, într-un mesaj transmis cu acelaşi prilej, că România îi onorează pe militarii care, alături de camarazi din alte state aliate și prietene, au mers să pună umărul la menținerea păcii, combaterea terorismului și sprijinirea populației în cele mai afectate zone de conflict din lume ale ultimelor decenii, precum Afganistan, Irak sau Balcanii de Vest, dar și în multe altele.

    (…) Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente, în primul rând spre cei care s-au jertfit în astfel de misiuni, slujind interesele României ca stat membru al ONU, NATO și UE implicat în menținerea păcii, securității și stabilității internaționale, dar în același timp redând speranța civililor fără apărare prinși în confruntări.
    Eroismul şi omenia dumneavoastră nu vor fi uitate, dragii noştri! Îmi exprim respectul deosebit pentru militarii noştri răniţi în teatrele de operaţii, cărora le purtăm toată recunoştinţa pe care o merită şi pentru care statul a luat măsuri să li se acorde sprijinul de care au nevoie, chiar dacă acesta nu va putea recompensa spiritul lor de sacrificiu şi suferinţele prin care au trecut.

    Între 1996-2022, România a pierdut 30 de militari în misiunile executate în teatrele de operaţii, iar alţi peste 200 au fost răniţi.

    România sărbătoreşte, pe 29 aprilie, Ziua Veteranilor de Război, în onoarea tuturor militarilor români care au luptat pe front.

  • Funeraliile  de Stat ale reginei Elisabeta a II-a

    Funeraliile de Stat ale reginei Elisabeta a II-a

    Funeraliile
    de Stat ale reginei Elisabeta a II-a au loc astăzi la Londra. La ceremonii au
    fost invitate aproximativ 2.000 de persoane, între care 500 de şefi de state şi
    de guverne, precum şi numeroşi demnitari străini. Printre ei se numără regii şi
    reginele Belgiei, Olandei şi Spaniei, împăratul Naruhito al Japoniei,
    preşedinţii Statelor Unite şi Franţei, Joe Biden şi Emmanuel Macron, precum şi
    preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, şi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Romaniei, precum
    şi Alteţa Sa Regală Principele Consort Radu si principesa Elena, participă, de
    asemenea, la funeraliile suveranei britanice.

    În ultimele patru zile, sute de
    mii de britanici au stat la coadă şi 30 de ore, la catafalcul Majestăţii Sale, pentru
    a-și lua rămas-bun.

    Astazi, sicriul reginei este transferat din Palatul
    Parlamentului în Catedrala Westminster Abbey, unde are loc o slujbă religioasă,
    in cadrul careia premierul Marii Britanii, Liz Truss, va citi un elogiu.

    Detalii
    ale slujbei, inclusiv imnurile bisericeşti, au fost alese chiar de Elisabeta a
    II-a. Ulterior, cortegiul funerar se va îndrepta spre Arcul Wellington din Londra,
    în timp ce orologiul Big Ben va bate la fiecare minut. Niciun avion nu va zbura
    deasupra Londrei.

    Ultima călătorie a Reginei Elisabeta a II-a va fi de la
    Arcul Wellington din Londra la Palatul Windsor, unde va fi îngropată în cripta
    bisericii alături de soţul ei, Prinţul Philip.

  • Ziua Drapelului

    Ziua Drapelului

    Drapelul național a fost martorul celor mai importante momente ale
    României moderne şi semnifică legătura neîntreruptă dintre trecutul, prezentul
    şi viitorul tarii, a spus preşedintele Klaus Iohannis în mesajul transmis, sâmbătă, cu prilejul Zilei Drapelului Naţional. Alături de Stemă şi Imn, Drapelul
    este parte a identităţii nationale şi semnifică unitatea naţiunii române,
    independenţa, suveranitatea şi indivizibilitatea statului, a mai spus Iohannis.

    Premierul Florin Cîţu a transmis, de asemenea un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Naţional. Acesta a spus că trebuie mobilizate toate resursele pentru o redresare cât mai rapidă a ţării post-pandemie şi că acest efort reprezintă o datorie faţă de înaintaşi, dar şi faţă de generaţiile viitoare.

    Suntem datori în faţa trecutului şi a înaintaşilor noştri să facem cinste Drapelului Naţional, celorlalte simboluri naţionale şi tuturor înaintaşilor noştri, mobilizând toate resursele de care dispunem şi valorificând orice oportunitate pentru o redresare cât mai rapidă a ţării post-pandemie. Facem acest lucru pentru toţi românii, dar mai ales pentru generaţiile care cresc acum, a afirmat prim-ministrul Cîţu.

    Prezent la Iași, la ceremoniile organizate la nivel local pentru celebrarea Zilei Drapelului Naţional, Preşedintele Camerei Deputaţilor,
    Ludovic Orban, a subliniat importanţa
    tricolorului în evoluţia statului român şi provocărilor întâmpinate de români
    de-a lungul istoriei.

    Ceremonii militare si religioase au marcat, sambata, in Romania, Ziua
    Drapelului Naţional. Pe
    26 iunie 1848, Guvernul revoluţionar de la Bucureşti a legiferat, prin cel
    dintâi Decret emis, tricolorul albastru- galben- roşu ca fiind drapelul
    naţional românesc.

  • Revoluţia română – 31 de ani

    Revoluţia română – 31 de ani

    În urmă cu 31 de de ani, pe 16 decembrie, mii de români,
    privați de drepturi și sătui de lipsuri și suferințe, au avut curajul să iasă
    în stradă, la Timișoara, pentru a revendica libertate şi dreptate,
    pentru a scăpa de jugul impus, timp de peste patru decenii, dictatura
    comunistă. Timișoara devenea, pe 17 decembrie, primul oraș liber de comunism,
    cu prețul însângerat al manifestanților asupra cărora forțele de represiune au
    deschis focul. Revolta acestora a cuprins, apoi, toată țara, extinzându-se din
    21 decembrie, în București și în alte orașe. Demonstrațiile care au dus la
    căderea regimului comunist au culminat cu procesul și execuția soților
    Ceaușescu, încununând o transformare mai amplă care se produsese, deja, în
    estul Europei.


    În România au loc, an de an, ceremonii de comemorare a celor
    care și-au pierdut viața pentru idealul în care au crezut. În București, eroii
    Revoluției anticomuniste au fost comemorați, în acest an, ca și în țară, în
    condiții speciale impuse de restricţiile
    pandemiei. În Piaţa Revoluţiei din capitală participanții au amintit de jertfa
    eroilor din decembrie ’89 și au retrăit acele momente: Am
    avut alte idealuri, am gândit altceva, însă constatăm, de la zi la alta. că
    totul se uită, totul e trecător, cel puţin cei care au luat puterea nu se
    gândesc deloc la ceea ce s-a dorit atunci, în ’89. Nu numai libertate, şi
    educaţie şi sănătateˮ.
    Vreau să spun că, dacă aş
    intra, m-ar şi apuca plânsul, pentru că cred că am fost prima persoană care a
    vorbit de la telefonul lui Ceauşescu cu copiii meiˮ
    .


    Într-un mesaj transmis,
    marți, cu cu prilejul Zilei Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii,
    preşedintele Klaus Iohannis afirmă că, în urmă cu 31 de ani, românii au aşezat
    piatra de temelie a României democratice de astăzi, transformând revolta,
    durerea şi teroarea, acumulate în decenii de tiranie, în forţa motrice a
    Revoluţiei anticomuniste. Prin jertfa de sânge din Decembrie 1989, au pus
    capăt unui regim ilegitim şi criminal, iar curajul şi determinarea semenilor
    noştri ne-au redat nouă libertatea şi demnitateaˮ,
    a amintit șeful statului. El
    a punctat faptul că, pentru libertate şi democraţie, a fost plătit, în acele
    ceasuri de durere şi revoltă, cel mai scump preţ – 45 de ani de crime şi
    cruzimi împotriva românilor, ani care au rupt legătura firească cu familia
    democraţiilor europene. În același timp, Klaus Iohannis a subliniat că Justiţia
    trebuie să-şi facă datoria în cazul celor vinovaţi de represiunea sângeroasă
    din Decembrie 1989, arătând că durerea celor care au pierdut persoane dragi a fost
    dublată, în toţi aceşti ani, de incapacitatea statului de a înfăptui dreptatea.
    Justiţia trebuie să-şi facă datoria! Orice întârziere va transforma această
    ruşinoasă restanţă într-un grav atentat la adresa democraţiei noastreˮ
    , a
    afirmat șeful statului.

  • Jurnal românesc – 27.06.2016

    Jurnal românesc – 27.06.2016

    Comunitatea românească nu va fi afectată imediat de ieşirea Marii Britanii din UE, pentru că procesul de desprindere din spaţiul comunitar va dura cel puţin doi ani, au dat asigurări autorităţile de la Bucureşti. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că vor avea loc negocieri în acest sens, la care România va participa şi va avea grijă de propriile interese. El a mai spus că, după ieşirea din UE, Marea Britanie va rămâne un partener foarte important pentru România. Şi premierul Dacian Cioloş a declarat că nu va exista un impact imediat asupra drepturilor pe care le au cetăţenii români din Marea Britanie. La rândul său, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, i-a asigurat pe românii aflaţi în Marea Britanie că nu există nici o schimbare iminentă în ceea ce priveşte situaţia lor şi că în perioada imediat următoare nu se va schimba nimic în interacţiunea dintre cele două state.



    În Romania a fost marcată, duminică, Ziua Drapelului Naţional prin ceremonii militare de înălţare a drapelului şi numeroase manifestări cultural-artistice. Ziua Drapelului Naţional a fost sărbătorită şi de militarii aflaţi în Baza Aeriană din Kandahar, în Afganistan. In mesajul adresat cu acest prilej, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că Drapelul este unul dintre cele mai preţioase însemne ale identităţii naţionale, iar astăzi acesta reprezintă o Românie modernă, stat suveran si independent, unitar si indivizibil, partener de încredere al SUA şi membru cu drepturi depline al NATO şi al UE. La rândul său, Ministerul de externe de la Bucureşti reafirmă că Drapelul Naţional este simbolul suprem al unităţii şi identităţii româneşti.



    Peste 80% dintre medicii rezidenţi şi studenţii la medicină îşi pun problema să plece din ţară, iar 30% sunt sunt decişi să emigreze, arată un sondaj recent realizat de Colegiul Medicilor din Bucureşti. Preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti, Cătălina Poiană, a afirmat că printre schimbările care i-ar face pe tineri se numără salarii mai mari şi modernizarea şi dotarea unităţilor sanitare şi asigurarea unor condiţii şi a unor materiale necesare cercetării şi dezvoltării. Medicii rezidenţi şi studenţii la medicină işi doresc, de asemenea, mai multe posturi pentru rezidenţiat si recunoaşterea poziţiei lor pe plan social.



    Cea mai mare parte din rezerva valutară administrată de BNR, 57%, a fost investită, anul trecut, în titluri emise de guverne străine, iar moneda europeană a avut cea mai mare pondere în structura rezervelor, de aproape 80%, potrivit raportului anual al BNR pe 2015. Conform strategiei de investiţie, BNR a achiziţionat titluri emise de guvernul Statelor Unite, agenţiile guvernamentale ale acestuia sau cele pe care le sponsorizează. Printre emitenţii agreaţi de BNR se numără, de asemenea, şi guvernele statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi agenţiile guvernamentale deţinute sau sponsorizate de acestea. Ponderea numerarului şi a depozitelor a urcat de la 15% din total în 2008 la 45% în 2009, pentru ca în anii următori să fie pe o tendinţă descendentă, până la 17,5% în 2014 şi 2015. Ponderea monedei europene în structura rezervei valutare a urcat de la 60% în 2008 la aproape 77% în 2011. In 2015, euro şi-a menţinut ponderea dominantă în totalul rezervelor valutare, ajungând la sfârşitul anului trecut la 79%.

  • Ceremonii umaniste

    Ceremonii umaniste

    Lipsite de o componenţă religioasă şi oficiate de persoane care au urmat un curs special, aceste ceremonii marchează momente importante din viaţa noastră cum ar fi — pentru moment — căsătoria sau naşterea unui copil. Monica Beliţoiu este purtătoarea de cuvânt a Asociaţiei Secular Umaniste din România, care organizează aceste ceremonii. Ea ne-a spus că ideea de a înfiinţa acest serviciu i-a venit în 2012, când a avut propria sa ceremonie de căsătorie.



    Nu am vrut să facem o ceremonie la biserică, nici eu, nici soţul meu. Ne-am dorit foarte mult ceva în aer liber, o ceremonie în care să putem să spunem ce dorim noi, să putem schimba nişte jurăminte în faţa părinţilor şi a prietenilor. A fost o ceremonie foarte restrânsă, pe malul unui lac, acolo unde a avut loc şi petrecerea. A fost oficiată de un prieten pentru că, la momentul respectiv, nu exista acest serviciu în România şi nu am ştiut la cine să apelăm. Pentru a aduce un oficiant din străinătate costa foarte mult şi nici nu ar fi putut ţine ceremonia în limba română. Am apelat la un prieten despre care ştiam că vorbeşte bine în public, i-am spus cam ce ne dorim, el şi-a scris partea lui de discurs în care a relatat povestea noastră de dragoste aşa cum o ştia de la noi, cum ne cunoaşte, de ce a acceptat să facă lucrul ăsta, apoi a avut loc un schimb de jurăminte între mine şi soţul meu.


    Am schimbat şi verighete, iar apoi oficiantul ne-a felicitat şi i-a invitat şi pe ceilalţi să ne felicite. Noi eram căsătoriţi şi civil, am făcut căsătoria civilă cu câteva luni înainte, însă cele cinci minute la primărie nu poţi să le numeşti ceremonie. Era un moment important pentru noi şi am vrut să-l marcăm într-un fel aparte. Le-a plăcut tuturor ceremonia, mamele noastre au plâns… Bunicii au spus apoi totuşi că ar fi trebuit să mergem şi la biserică măcar aşa, să nu zică lumea ceva rău de noi. Lumea care ne-a zis nouă ceva, ne-a zis de bine. Prietenii noştri au fost foarte încântaţi, unii dintre ei chiar se căsătoresc anul acesta şi vor avea o ceremonie umanistă.”



    Deşi e uşor de crezut că umanismul este doar o altă formă de religie, Monica Beliţoiu ne-a explicat că e mai degrabă o atitudine faţă de viaţă. Principiile umaniste se referă la toleranţă, la buna înţelegere, la cooperare, la atitudinea de nediscriminare, la egalitatea între oameni şi la egalitatea în faţa legii. Consider că avem o singură viaţă, că suntem responsabili pentru toate acţiunile pe care le facem, că dacă greşim ceva e doar vina noastră şi nu a soartei, dacă reuşim ceva e meritul nostru şi al celor care ne-au ajutat. Nu simţim nevoia de a avea o religie. În schimb le respectăm religiile celorlalţi, mergem de sărbători acasă la părinţi şi petrecem împreună, dar cam la asta se rezumă tot.”



    Pentru că oaspeţii de la nunta lor au fost încântaţi şi existau cereri şi interes faţă de acest tip de ceremonie, Monica şi colegii săi de la ASUR s-au gândit să creioneze o ofertă pentru a veni în întâmpinarea celor interesaţi. În octombrie 2012 au pus la punct, cu ajutorul sfaturilor de la veteranii în ale ceremoniilor umaniste, un curs destinat pregătirii oficianţilor care deja pot, de la începutul anului să îndeplinească fantezia oricărui cuplu non-conformist. Visaţi la o nuntă tematică, o nuntă cu personaje din cărţi sau din filme? Sau poate doriţi să-i uraţi copilului vostru bun venit pe lume într-un mod cât mai original? Acum se poate. Lăsaţi-vă fantezia să zburde. Există, desigur, şi limite.



    Nu facem lucruri care ţin de religie, nu replicăm slujbe ale diferitelor religii, nu citim din cărţile sfinte ale nici unei religii, nu facem ceremonii de azi pe mâine pentru cupluri care vor ceremonii ca la Las Vegas. Facem ceremonii pentru cupluri serioase, care ne arată că îşi doresc să rămână împreună şi că vor o astfel de ceremonie nu pentru a da ceva în plus petrecerii, ci pentru că vor să marcheze iubirea lor. Ai nevoie să împărtăşeşti cu cei dragi momentele importante care îţi marchează viaţa, ai nevoie să spui familiei şi prietenilor: iată, m-am căsătorit, ăsta e omul pe care îl iubesc şi cu el vreau să-mi petrec restul vieţii, vă promit vouă şi lui că o să ne înţelegem bine şi o să ne respectăm. Ai nevoie să spui: acesta este copilul meu, sunt mândru de el, o să-l ajut şi o să-l iubesc tot timpul!” Ai nevoie să marchezi momentele astea. Ideea de ceremonie nu cred că ar trebui să fie strict legată de o trăire religioasă, e vorba de sentimente pe care oamenii le au, indiferent dacă cred sau nu într-o zeitate.”



    Cuplurile mixte, care au nevoie de ceremonii în română, dar şi în engleză par să fie foarte atrase de oferta ASUR. Până în prezent, 8 cupluri au ales câte un oficiant pentru ceremoniile de căsătorie pe care le vor avea anul acesta sau chiar anul viitor. Alte 10 încă se mai gândesc pe care dintre cei trei oficianţi să-i aleagă. Primele două nunţi vor avea loc pe 31 mai, la Bucureşti. Înainte de ceremonie, mirii se vor întâlni cu oficiantul, vor discuta despre povestea lor, despre istoria care îi leagă, îi vor furniza date suficiente pentru a-şi scrie discursul. După ceremonie, mirele şi mireasa vor semna un certificat cu un stilou care le va rămâne ca amintire. Ceremoniile sunt pur simbolice, certificatul nu are o valabilitate anume, este o amintire a zilei nunţii lor. Reacţiile bisericii nu s-au lăsat aşteptate.


    La ceva timp după ce am anunţat public aceste servicii, preoţii au spus că sunt ceremonii fără har şi că nu sunt recunoscute de biserică. Nu ştiu dacă am aceeaşi definiţie pe care o dă biserica harului. Ceea ce facem noi e mai degrabă din dorinţa de a le oferi oamenilor un moment important în viaţa lor aşa cum l-au visat ei.”