Radio România Internațional

Tag: ceremonii religioase

  • Atentate sângeroase în Sri Lanka

    Atentate sângeroase în Sri Lanka

    Ecourile
    recentei tragedii care a propulsat Sri Lanka în poziţia de cap de afiş al
    jurnalelor de ştiri de pretutindeni sunt departe de a se fi stins. Sute de
    morţi şi răniţi indică bilanţurile actualizate constant de autorităţi,
    autorităţi care au impus stare de urgenţă la nivel naţional după ce mai multe explozii
    au avut loc simultan, duminică dimineaţa, în mai multe biserici creştine, în
    timpul ceremoniilor religioase ale Paştelui catolic, şi în câteva hoteluri de
    lux, pline de turişti. Cele mai multe dintre atentatele teroriste au fost
    concentrate în capitala Colombo.

    La Washington, Departamentul de Stat a emis o
    nouă alertă de călătorie cu privire la Sri Lanka, avertizând că grupuri
    teroriste continuă să pună la cale posibile atacuri în această ţară
    sud-asiatică majoritar budistă, unde catolicii sunt în număr de circa 1,2
    milioane, la o populaţie totală de 21 de milioane. Diplomaţia americană a indicat,
    între posibile ţinte, locuri turistice, terminaluri de transport, malluri,
    hoteluri, lăcaşuri de cult, aeroporturi şi alte locuri publice. Pe fondul
    incertitudinilor şi situaţiei dramatice, lideri politici şi religioşi din
    întreaga lume au condamnat atentatele teroriste.

    Aceste atentate demonstrează
    din nou natura brutală a teroriştilor radicali al căror singur scop este să
    ameninţe pacea şi securitatea    , a apreciat secretarul american de stat Mike
    Pompeo. Mai mulţi cetăţeni americani se află între victime, la fel şi
    britanici, potrivit Ministerului de Externe al Marii Britanii, care a catalogat
    atentatele drept oribile. Rusia a transmis un mesaj de condoleanţe şi a
    precizat că este gata să acorde tot ajutorul necesar statului Sri Lanka. Preşedintele
    Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a spus că atacurile reprezintă o agresiune
    împotriva umanităţii    , iar preşedintele Israelului, Reuben Rivlin,
    consideră că un atac împotriva unei religii este un atac împotriva tuturor
    religiilor. Papa Francisc, care a oficiat slujba de Paşte de la Vatican, şi-a
    exprimat tristeţea, iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a
    condamnat violenţele afirmând totodată că lăcaşurile sacre trebuie protejate.

    În
    România, preşedintele Klaus Iohannis a amintit că libertatea religioasă şi
    credinţa trebuie apărate, iar premierul Viorica Dăncilă s-a declarat, într-un
    comunicat, alături de poporul din Sri Lanka. Imediat după producerea
    atentatelor, la Bucureşti a fost constituită o celulă de criză la nivelul
    Ministerului de Externe, în condiţiile în care un grup de liceeni din România
    se află, până vineri, în această ţară pentru un schimb de experienţă.

  • Jurnal românesc – 08.08.2016

    Jurnal românesc – 08.08.2016

    O serie de
    ceremonii religioase vor fi organizate de Biserica Ortodoxă şi Biserica
    Catolică din România după sosirea în ţară a trupului neînsufleţit al Reginei
    Ana a României şi până la înmormântarea sa. Reprezentanţii Casei Regale a
    României, ai Patriarhiei Ortodoxe Române şi ai Arhidiecezei Romano-Catolice de
    Bucureşti au stabilit de comun acord ca marţi, 9 august, la sosirea trupului
    neînsufleţit al Reginei Ana a României în oraşul Sinaia, să bată clopotele
    tuturor bisericilor ortodoxe şi ale bisericii catolice din localitate, iar
    sâmbătă, 13 august, la scoaterea sicriului cu trupul neînsufleţit din Palatul
    Regal, să bată clopotele bisericilor ortodoxe din împrejurimi şi de la Catedrala
    romano-catolică Sf. Iosif din Bucureşti. Născută la
    Paris, în 1923, prinţesa Ana de Bourbon-Parma l-a întâlnit pe Regele Mihai la
    Londra, în 1947. Regina Ana a murit săptămâna trecută, pe 1 august,
    într-un spital din Elveţia, la vârsta de 92 de ani. Funeraliile vor avea loc
    sâmbătă, la Mânăstirea Curtea de Argeş, necropolă a capetelor încoronate ale
    României. În ziua înmormântării,
    în România va fi doliu naţional.




    PNL Diaspora solicită Guvernului să creeze
    un fond de urgenţă pentru finanţarea repatrierii corpurilor cetăţenilor români
    decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, dacă familia face dovada că nu
    poate suporta costurile. Ministerul Afacerilor Externe, prin şeful diplomaţiei
    Lazăr Comănescu, poate iniţia şi susţine o ordonanţă de guvern care să rezolve
    într-un timp foarte scurt această mare problemă a României, se arată într-un
    comunicat de presă. Sursa citată aminteşte că senatorul Viorel Badea,
    preşedinte al PNL Diaspora, a depus un proiect legislativ în acest sens în
    februarie 2014, blocat însă de majoritatea parlamentară.




    Poliţişti români participă la misiuni în
    patru staţiuni turistice din Bulgaria consiliindu-i pe românii aflaţi în
    vacanţă în această ţară, dar şi la acţiuni specifice, împreună cu colegii
    maghiari, pentru prevenirea faptelor ilegale specifice sezonului, atât în
    România, cât şi în Ungaria, informează IGPR. În Bulgaria, poliţiştii români au
    acţionat în Albena, Nisipurile de Aur, Balcic şi Nessebar, unde în luna iulie
    au acordat sprijin şi au consiliat peste 2.300 de români care au ales să-şi
    petreacă vacanţa pe litoralul Bulgariei. Pe de altă parte, în perioada 25 iulie
    – 21 august, poliţiştii arădeni şi cei din judeţul Bekes, Ungaria, beneficiază
    de schimb de experienţă, în cadrul celei de-a opta ediţii a acţiunilor comune pentru
    prevenirea faptelor ilegale specifice sezonului, atât în România, cât şi în
    Ungaria. Acţiuni similare comune cu colegii maghiari desfăşoară şi poliţiştii
    din Maramureş, dar şi cei din Bihor.




    România
    se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce piveşte speranţa de
    viaţă a cetăţenilor, un român trăind în medie 75 de ani, conform cifrelor
    Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015. Cei mai longevivi români
    sunt cei ce trăiesc în municipiul Bucureşti şi judeţul Vâlcea, cu o speranţă de
    viaţă de 77 de ani, urmate de judeţele Cluj, Braşov şi Sibiu, cu o speranţă de
    viaţă de 76 de ani. Pe ultimele locuri privind durata medie de viaţă sunt Satu
    Mare, Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea, cu o medie de viaţă de 73 de ani. La nivelul
    Uniunii Europene, în 2014 România ocupa locul 26 în ceea ce priveşte speranţa
    de viaţă, cu o medie de 75 de ani, la egalitate cu Bulgaria.