Radio România Internațional

Tag: cereri

  • Muncind în România – 20.02.2024

    Muncind în România – 20.02.2024

    Doi bărbaţi au fost reţinuţi de forţele de ordine şi sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj şi lipsire de libertate în mod illegal a unor cetăţeni străini, a anunţat Poliţia Capitalei României. Cei doi suspecţi, în vârstă de 24, respectiv 37 de ani, au fost surprinşi, în flagrant, în timp ce transportau cu maşina doi cetăţeni străini, ambii victime ale infractiunii de lipsire de libertate şi şantaj.

    Poliţiştii au stabilit locul unde au fost lipsite de libertate cele două persoane vătămate, respectiv un apartament din judeţul Braşov, în centrul României. În urma cercetării criminalistice a autoturismului şi a locuinţei, au fost găsite şi ridicate mai multe bunuri de interes în cauză, printre care paşapoarte ale unor cetăţeni străini, o pungă în interiorul căreia era o substanţă susceptibilă de a avea efect psihoactiv, un pistol, mai multe telefoane şi sume de bani.

    Totodată, cercetările au relevat că în dimineaţa de 13 februarie, o a treia persoană lipsită de libertate, tot un cetăţean străin, ar fi escaladat geamul balconului şi ar fi reuşit să fugă. Toţi cei implicaţi au fost conduşi la audieri, iar în baza probatoriului, faţă de suspecţii români urmează să fie dispuse măsurile legale care se impun.

     

     

    Piaţa forţei de muncă din judeţul Călăraşi, în sudul României, este puternic afectată lipsa angajaţilor cu studii superioare, transmite Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit instituţiei, anul trecut, un sfert din locurile de muncă oferite de angajatori erau destinate absolvenţilor de studii superioare. În 2023, în Călăraşi, peste 3.000 de şomeri au reuşit să obţină un loc de muncă, cu ajutorul Agenţiei, spune directorul acesteia Tudora Nicolae. Ea a precizat că la sfârşitul anului trecut erau în jur de 7.800 de locuri de muncă vacante. Situaţia în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, mai ales acolo unde se solicită studii superioare, ar fi cu totul alta dacă marile universităţi ar deschide filiale şi la Călăraşi, este de părere aceasta. În prezent, la Călăraşi există o singură filială a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

     

     

    Numărul cererilor pentru prelungirea dreptului de şedere în România în anul 2023 a crescut la 940 de la 724 în anul anterior, a anunţat biroul Inspectoratului General pentru Imigrări din judeţul Buzău. Potrivit Inspectoratului, cele mai multe solicitări de prelungire a dreptului de şedere transmise de cetăţenii străini, 809, au fost avut drept motivaţie angajarea în muncă.

    Alte motive invocate au fost reîntregirea familiei – 97, alte scopuri – 32 şi activităţi comerciale – 2. Poliţiştii de Imigrări din Buzău au transmis, totodată, că în urma acţiunilor desfăşurate pe parcursul anului precedent, au depistat 30 de persoane care nu deţineau drept de şedere în România. Numărul este în scădere faţă de 2022, când 73 de cetăţeni străini au fost depistaţi în această situaţie ilegală.

     

     

    O fabrică de carton de ultimă generaţie pentru ambalare, ce va înlocui polistirenul folosit în prezent pentru protecţia mărfurilor în timpul transporturilor, va fi deschisă în acest an în oraşul Şimleu Silvaniei, din nord-vestul României. Investiţia de câteva milioane de euro aparţine grupului francez Rossmann, unul dintre liderii mondiali în domeniu, şi va duce la crearea de până la 200 de locuri de muncă.

    Primarul oraşului, Cristian Lazăr, a precizat că fabrica Rossmann va produce ambalaje de carton de tip fagure, în condiţiile în care, începând din 2025, polistirenul va fi interzis pentru utilizarea în protecţia diferitelor mărfuri în timpul transportului. Acesta a adăugat faptul că activitatea se va derula în trei schimburi, iar compania consideră că, după 2025, volumul de muncă va fi foarte mare. La nivel naţional, Rossmann România mai are trei fabrici producătoare de carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat şi ambalaje din carton ondulat în judeţul Suceava,şi la Bucureşti.

     

  • Înregistrarea cererilor privind cetăţenia română

    Înregistrarea cererilor privind cetăţenia română

    De la 1 august, înregistrarea cererilor privind cetăţenia română însoţite de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege se va putea efectua exclusiv în baza programării prealabile, utilizându-se adresele de e-mail create pentru fiecare articol în parte, informează Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC).


    Înregistrarea se va face la sediul ANC din Bucureşti, str. Smârdan nr. 3, sector 3.

    ANC precizează că se menţin prevederile dispoziţiilor anterioare cu privire la obligativitatea programării prealabile online a persoanelor care depun cereri privind cetăţenia română (formulate în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991) atât la sediul ANC, cât şi la birourile teritoriale.

    Cererile privind cetăţenia trebuie să fie formulate în temeiul art. 8, art. 81, art. 10 şi art. 27 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

  • Finanţări nerambursabile pentru românii din afara graniţelor

    Finanţări nerambursabile pentru românii din afara graniţelor

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a deschis sesiunea de finanţări nerambursabile. Cererile pot fi trimise pe tot parcursul anului. Solicitantul trebuie să dispună de surse de finanţare proprii sau atrase în valoare de minim 10% din suma totală a finanţării acordate. Aflaţi mai multe detalii din Ghidul Beneficiarului 2017: http://www.dprp.gov.ro/wp- content/uploads/2016/11/ Ghidul-Beneficiarului-2017.pdf.

    Puteţi trimite cererea de finanţare aici: cabinet.ministru@mprp.gov.ro, iar documentele de finanţare le găsiţi aici: http://www.dprp.gov.ro/ finantare/

    Cererile de finanţare trimise către Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni între 15 octombrie şi 1 decembrie 2016, vor fi actualizate. Motiv pentru care va fi completată o declarație prin care solicitantul finanţării va aduce la cunoştinţa ministerului dacă renunţă la cererea de finanţare depusă, sau dacă optează pentru menţinerea acesteia.

  • Jurnal românesc – 26.01.2016

    Jurnal românesc – 26.01.2016

    Luni, 25 ianuarie, Ambasadorul Hans Klemm şi reprezentanţi ai Ambasadei SUA la Bucureşti au vizitat Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Preşedintele instituţiei, Dragoş Petrescu şi membrii Colegiului i-au prezentat ambasadorului activitatea Consiliului şi misiunea sa şi au făcut un tur al arhivelor. “CNSAS are un rol important de jucat în efortul României de a se împăca cu trecutul comunist. Vederea numărului mare de volume cu dosare şi explicaţiile date despre ele sunt esenţiale pentru a înţelege şi mai bine experienţele prin care a trecut România”, a spus ambasadorul, la încheierea vizitei. Ambasadorul Klemm şi reprezentanţi ai ambasadei au vizitat CNSAS pentru a afla, la faţa locului, modul în care Consiliul administrează, investighează şi oferă acces la dosarele pe care Securitatea le-a făcut multor români.



    Peste 300 de reprezentanţi ai românilor din Italia, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Franţa, Grecia, SUA, Canada, R. Moldova, Serbia, Ucraina şi Bulgaria, reuniţi la Parlamentul României în cadrul Conferinţei Românilor de Pretutindeni, au cerut autorităţilor române înfiinţarea unui Minister al Românilor de Pretutindeni, adoptarea votului electronic, acordarea cetăţeniei române pentru toate comunităţile istorice din jurul frontierelor şi Balcani şi începerea imediată a negocierilor pentru reunirea R. Moldova cu România, transmite Romanian Global News. În cadrul dezbaterilor a fost criticat modul în care autorităţile române relaţionează cu comunităţile româneşti de pretutindeni, actuala lege a votului prin corespondenţă, modul cum se raportează unii funcţionari ai ambasadelor şi consulatelor României la românii de pretutindeni, taxele consulare prea mari, modul defectos în care se acordă cetăţenia română unor comunităţi româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, lipsa de la conferinţă a reprezentanţilor Ministerului de Externe, Departamentului Politici pentru relaţiile cu Românii de Pretutindeni şi Administraţiei Prezidenţiale. Un cuvânt emoţionant a ţinut, la începutul Conferinţei, prezidând simbolic deschiderea ei, decanul de vârstă al Adunării, dl. Nicolae Popa, fost deţinut politic care a stat 14 ani în temniţele comuniste şi care, la 85 de ani, a venit de la Los Angeles pentru a participa la conferinţă. Nicolae Popa este preşedinte al Consiliului Romano-American din Los Angeles şi a susţinut financiar majoritatea costurilor prilejuite de organizarea conferinţei.



    Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a vizitat, duminică, 24 ianuarie, Paraclisul comunităţii româneşti din Geneva, transmite basilica.ro. Este o dinamică în toată diaspora română şi avem bucuria şi speranţa că Sfântul şi Marele Sinod Panortodox se va ţine în luna iunie, aproape de Sărbătoarea Rusaliilor. Putem spune că nu se va mai ţine la Constantinopol cum era prevăzut, ci în Creta. Noi am precizat că acest viitor sinod nu este ultimul, nu este un sinod eshatologic, care precede sfârşitul lumii, ci un început bun pentru alte sinoade o dată la 5, 7 sau 10 ani. Ştim că au apărut probleme noi ca de pildă problema familiei într-o vreme a secularizării, problema vieţii parohiilor, a mănăstirilor, problema imigraţiei masive din cauza conflictelor militare şi din cauza crizei economice şi, desigur, solidaritatea cu acei creştini care sunt persecutaţi la ora actuală în întreaga lume”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României.

  • Parlamentul şi statul de drept

    Parlamentul şi statul de drept

    Preşedintele Senatului,
    Călin Popescu-Tăriceanu, împreună cu cel al Camerei Deputaţilor, Valeriu
    Zgonea, au avut, miercuri, la Bucureşti, o discuţie cu însărcinatul cu afaceri
    al SUA, amabasadorul Marii Britanii, cel al Olandei şi adjunctul şefului de misiune
    a Germaniei.

    Întâlnirea are loc după ce misiunile diplomatice au avut diferite
    luări de poziţie în urma propunerilor de modificare a Codului Penal şi Codului
    de Procedură Penală. S-a discutat despre parteneriatele strategice pe care
    România, stat membru al UE şi al NATO, le are cu aceste ţări, despre mediul de
    afaceri românesc, dar şi despre modificarile legilslative care privesc
    justiţia.

    Preşedintele Senatului României, le-a vorbit diplomaţilor despre
    importanţa consolidării instituţiilor care pot apărea drepturile şi libertăţile
    cetăţeanului. Călin Popescu-Tăriceanu: Statul de drept nu înseamnă
    întărirea instituţiilor represive ale statului, ci înseamnă instituţii
    puternice, care să fie capabile să apere drepturile şi libertăţile cetăţeneşti
    în faţa abuzurilor pe care unii le pot face la adresa cetăţenilor, în general.

    La rândul său, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, a
    amintit importanţa independenţei Parlamentului în procesul legislativ, dar şi
    rolul pe care instituţiile abilitate, printre care şi DNA, îl au în lupta
    anticorupţie. Ambasadorul britanic a făcut aprecieri şi despre importanţa
    discuţiilor privind statul de drept în societatea românească. Paul
    Brummell: Bineînţeles, nu este rolul nostru de a sugera o
    nouă lege; acesta este un rol pentru parlamentari, pentru partidele politice şi
    organizaţii şi popor, aici, în România, dar vrem să fim siguri că discuţiile
    care au loc în ceea ce priveşte statul de drept şi Parlament recunosc
    importanţa acestei lupte anticorupţie pentru dezvoltarea României şi
    prosperităţii poporului român.

    Discuţiile dintre ofiicialii români şi
    diplomaţii occidentali au loc după ce Parlamentului i s-a solicitat, în
    repetate rânduri, să aprobe solicitările procurorilor de urmărire penală a
    reprezentanţilor săi. Parlamentarii PSD care deţin majoritatea, au respins, în
    unele cazuri, cereri de acest tip care-i vizau, în special, pe colegii lor de partid. Cel mai răsunător caz
    rămâne cel al fostului ministru al transporturilor, Dan Şova, acuzat de
    complicitate la abuz in serviciu. La sfârşitul lunii martie, majoritatea
    senatorilor prezenti atunci în sală au votat favorabil cererea DNA de
    încuviinţare a arestării sale preventive, dar aceasta a fost respinsă din lipsa
    de cvorum. Ulterior, Curtea Constituţională a stabilit că hotărârea Senatului
    în acest caz este neconstituţională.

  • Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung

    De la început, amintim că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. Astfel, cetăţenii străini non-UE îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ o serie de condiţii. Prima este aceea a unei şederi temporare continue şi legale de 5 ani înaintea depunerii cererii, apoi dovada mijloacelor de întreţinere, a asigurării sociale de sănătate şi a spaţiului de locuit. Potrivit unui act normativ al Executivului de la Bucureşti, cetăţenii străini care efectuează în România investiţii de cel puţin un milion de euro sau care au creat peste 100 de locuri de muncă îşi pot stabili domiciliul în ţara noastră fără să fi îndeplinit condiţia de şedere temporară în ţară în ultimii 5 ani. De asemenea, dreptul de şedere pe termen lung poate fi acordat posesorilor de Carte albastră a Uniunii Europene, care au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii sau ale Spaţiului Economic European în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii.



    În mod concret, persoanele care doresc să-şi stabilească domiciliul în România trebuie să depună mai multe acte la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mai întâi, este vorba de documentul de trecere a frontierei de stat (paşaport), în original şi în copie, apoi de copiile legalizate ale actelor de stare civilă, dacă este cazul. Sunt necesare şi actele privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în copie, dar şi cele doveditoare privind mijloacele de întreţinere în România. Acestea din urmă pot fi un extras de cont personal, un contract individual de muncă pentru cei angajaţi, iar cei care desfăşoară activităţi comerciale pot prezenta bilanţul anual cu profitul din activitatea realizată pe teritoriul României. De asemenea, este necesară dovada asigurării sociale de sănătate. Pentru eliberarea permisului de şedere permanentă trebuie achitate o taxă de cerere de 3 lei (70 de eurocenţi), 5 lei (puţin peste un euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru, o taxă de 124 de lei şi 50 de bani (28,5 euro) reprezentând contravaloarea aprobării cererii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung în Romania, dar şi 260 de lei (aproape 60 de euro), reprezentând contravaloarea permisului de şedere pe termen lung. Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 5 ani. Permisul are, însă, o valabilitate de 10 ani în cazul membrilor de familie ai unui cetăţean român. În acest din urmă caz, trebuie achitate doar taxa extrajudiciară de timbru de 5 lei şi contravaloarea permisului de şedere pe termen lung de 260 de lei.



    Cererile pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung sunt soluţionate în cel mult 6 luni, iar pentru motive obiective acest termen poate fi prelungit cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului. Răspunsul în scris din partea autorităţilor va fi primit în cel mult 15 zile lucrătoare. Dacă răspunsul este pozitiv, în 30 de zile de la primirea comunicării solicitanţii trebuie să depună documentele necesare eliberării permisului de şedere pe termen lung la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări la care a fost înregistrată cererea.

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin 8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la jumătate dacă solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de euro. Acordarea cetăţeniei române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară. Cererile pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de resort. În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie are şi cinci unităţi teritoriale, la Iaşi, Galaţi, Suceava, Timişoara şi Cluj-Napoca. Cererile trebuie însoţite de paşaport, pe care trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în România, de o copie după paşaport, de certificatul de naştere împreună cu o traducere legalizată în limba română. De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de către Ministerul român de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit, de asemenea, de o traducere legalizată în limba română. La cerere trebuie anexate şi contractul de închiriere sau cel care atestă că solicitantul este proprietar al unei locuinţe în România, dar şi o dovadă a sursei legale de existenţă în ţara noastră în ultimii trei ani. Este prevăzută şi obligaţia depunerii unei declaraţii autentificate la notar din care să rezulte că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea cererii, este necesară achitarea unei taxe consulare de 191 de lei (cca. 43 de euro), a unei taxe de înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a timbrului judiciar de 1,5 lei (35 de eurocenţi). Ar fi de menţionat că persoanele care solicită acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română, Constituţia, Imnul Naţional şi să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, anume istoria şi geografia României, artă şi literatură română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de pe site-ul Internet al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, cu adresa cetatenie.just.ro”, dar şi de pe site-ul Ministerului român de Externe, cu adresawww.mae.ro.




    Acordarea cetăţeniei române se face printr-un ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Într-un interval de cel mult 3 luni de la data comunicării ordinului, solicitanţii sunt convocaţi în vederea depunerii jurământului.

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin 8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la jumătate dacă solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de euro. Acordarea cetăţeniei române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară. Cererile pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de resort. În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie are şi cinci unităţi teritoriale, la Iaşi, Galaţi, Suceava, Timişoara şi Cluj-Napoca. Cererile trebuie însoţite de paşaport, pe care trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în România, de o copie după paşaport, de certificatul de naştere împreună cu o traducere legalizată în limba română. De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de către Ministerul român de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit, de asemenea, de o traducere legalizată în limba română. La cerere trebuie anexate şi contractul de închiriere sau cel care atestă că solicitantul este proprietar al unei locuinţe în România, dar şi o dovadă a sursei legale de existenţă în ţara noastră în ultimii trei ani. Este prevăzută şi obligaţia depunerii unei declaraţii autentificate la notar din care să rezulte că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea cererii, este necesară achitarea unei taxe consulare de 191 de lei (cca. 43 de euro), a unei taxe de înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a timbrului judiciar de 1,5 lei (35 de eurocenţi). Ar fi de menţionat că persoanele care solicită acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română, Constituţia, Imnul Naţional şi să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, anume istoria şi geografia României, artă şi literatură română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de pe site-ul Internet al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, cu adresa cetatenie.just.ro”, dar şi de pe site-ul Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.



    Acordarea cetăţeniei române se face printr-un ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Într-un interval de cel mult 3 luni de la data comunicării ordinului, solicitanţii sunt convocaţi în vederea depunerii jurământului.