Radio România Internațional

Tag: cereri azil

Creșetere alarmantă a numărului de migranți

Uniunea Europeană se confruntă cu cel mai mare număr al migranților din 2015 și până în prezent. Cele mai multe persoane ajung traversează Marea Mediterană pentru a ajunge în Italia sau Grecia, potrivit European Newsroom (ENR), citat de Agerpres.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut încheierea unor acorduri suplimentare cu țări partenere din afara Uniunii Europene pentru a gestiona fluxul de imigrație. În luna iulie, Șefa Executivului comunitar a subliniat necesitatea unei colaborări strânse atât cu țările de origine, cât și cu cele de tranzit. Totodată, ea a subliniat importanța creșterii investițiilor în stabilizarea economiilor din țările din nordul Africii și intensificarea eforturilor comune de combatere a crimei organizate, inclusiv contrabanda și traficul de persoane.

Italia se îndreaptă către un nou număr-record de migranți

Datele pentru primele șapte luni ale anului în curs arată că peste jumătate dintre migranți ajung în Europa prin ruta centrală mediteraneană. Persoanele care aleg acest traseu se îmbarcă în țările din Africii de Nord sau Turcia și traversează Marea Mediterană pentru a ajunge în Italia. Potrivit Agenției Europene pentru Protecția Frontierelor (Frontex), ruta a fost folosită pentru 89.047 dintre încercările de ajunge pe teritoriul UE în acest an, adică pentru mai bine de jumătate din numărul total al migranților.

La mijlocul lunii august, autoritățile italiene au comunicat că numărul migranţilor ajunși pe mare de începutul anului a trecut de 100.000. Cifrele sunt duble față de aceeași perioadă a anului trecut când 51.328 de persoane au ajuns în Italie pe mare. Principala țară de origine a migranților care se îndreaptă spre Italia în 2023 este Tunisia. În acest ritm susținut de sosiri, numărul total al imigranților din acest an ar putea depăși recordul de 181.000 înregistrat în 2016, mai menționează ENR.

Sosiri ilegale în UE pe principalele rute de migrație/ Sursa: Consiliul UE

Peste 2.000 de migranți dați dispăruți de la începutul anului

De altfel, și agenția Frontex avertizează că traficul de migranți de pe ruta mediteraneană ar putea dă rămână ridicat și în perioada următoare. Unul dintre motive este reducerea prețurilor de către grupările criminale de traficanți aflate în concurență. Frontex reamintește că traversarea ilegală prin Marea Mediterană rămâne un mediu periculoasă. Peste 2.060 de migranți au fost declarați dispăruți în primele șapte luni ale anului, iar Organizația Internațională pentru Migrație, în acest an, peste 1.800 de oameni au pierit în naufragii pe ruta de migrație amintită, considerată cea mai mortală din lume.

Măsuri drastice în Belgia din cauza numărului mare de cereri de azil

Situația migranților s-a înrăutățit și în Insulele Canare (teritoriu spaniol) de pe a căror coastă au fost salvate aproape 2.700 de persoane în august, cifre duble față de luna anterioară. Criza politică din Senegal, foametea din regiunile africane și condițiile meteo ar putea aduce și mai mulți migranți în Canare. Și Grecia a anunțat cifre în creștere a migrației în luna august, cauzat de fluxul de persoane ce vin de pe coasta turcă către diferite insule elene. De asemenea, Belgia se confruntă cu o criză a sistemului de azil din cauza numărului crescut de cereri. Astfel, autoritățile au suspendat temporar cererile de adăpost primite din partea bărbaților singuri.

În același timp, Frontex informează că numărul migranților de pe ruta Balcanilor de Vest este în scădere. Rapoartele indică un număr de circa 52.200 de migranți identificați în acesta an, în scădere cu 26% față de anul trecut. Această scădere poate fi atribuită în principal implementării unor politici mai stricte privind acordarea vizelor în regiune.

8 September 2023
Creștere a numărului cererilor de azil în UE

Numărul cererilor de azil depuse pentru prima dată în ţările Uniunii Europene de către persoane în căutare de protecţie internațională a înregistrat o creștere considerabilă în luna februarie, potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres. Astfel, în statele membre au fost depuse 76.505 prime cereri de azil din partea unor cetățeni din afara UE, ceea ce înseamnă o creştere de 41 puncte procentuale față de luna februarie a anului trecut, arată datele Eurostat citate de agenția de presă menționată.

Patru state UE acumulează peste 75% din cererile de azil

Cele mai multe solicitări de azil au aparținut unor cetăţenil sirieni, urmaţi de afgani, columbieni şi venezueleni. Germania, Spania, Franța și Italia au înregistrat cele mai multe cereri, cele patru țări UE au acumulat peste trei sferturi din cererile de azil, iar 2.745 au aparținut unor minori neînsoțiți.

Datele Eurostat mai arată că numărul de solicitări primite din partea ucrainenilor – care crescuse de la 2.105 în februarie 2022 la 12.190 în martie acelaşi an – a scăzut sub nivelul de anul trecut, la numai 1.110 de cereri în februarie 2023. O explicație pentru numărul scăzut ar fi că mulţi refugiați ucraineni beneficiază de protecţie temporară. Mai multe solicitări de azil au venit din partea unor cetățeni ruși (2.385 de cereri), a opta țară după numărul se cereri.

Uniunea Europeană se confruntă cu un potenţial număr record de tentative de intrări ilegale în acest an. De altfel Agenţia de protecţie a frontierelor UE (Frontex), a raportat la începutul lunii mai cel mai ridicat număr de sosiri neautorizate în spațiul UE pentru perioada de după 2016.

Numărul cererilor de azil în statele UE, în perioada 2019-2023 / Sursa: Eusrostat

Negocieri intense privind pactul pentru migrație

Luna trecută, Joi, Parlamentul European a aprobat demararea negocierilor cu Consiliul Uniunii Europene în vederea încheierii Pactului European pentru Migrație și Azil. Acesta se bazează pe un set de propuneri care includ, printre altele, o cerere de relocare obligatorie a migraților între statele membre ale UE în situații de criză, conform informațiilor furnizate de agenția EFE.

Pactul a fost prezentat de către Comisia Europeană încă din septembrie 2020, însă progresele la negocieri au fost lente şi persistă dezacordurile asupra elementelor cele mai conflictuale. Chiar săptămâna trecută, guvernul polonez s-a exprimat împotriva planului prin vocea ministrului pentru afaceri europene, Szymon Szynkowski, a calificat drept dăunătoare şi ineficiente mecanismele de relocare obligatorie a migranţilor” propuse de Comisia Europeană. Ne opunem ferm oricărei încercări de a reveni la acest proiect” al cotelor obligatorii de refugiaţi, a precizat oficialul polonez, potrivit agenției EFE.

Executivul de la Varșovia își motivează poziția prin cheltuielile cu cei peste un milion de refugiați ucraineni, găzduiți de Polonia, considerând insuficiente ajutoarele europene acordate pentru fiecare refugiat ucrainean.

30 May 2023
Numărul refugiaților din Uniunea Europeană

În fiecare an, pe 20 iunie, este marcată Ziua Mondială a Refugiatului. Cu această ocazie, Eurostat a publicat cifre legate de imigranții din Uniunea Europeană. Astfel, circa 4,7 milioane de persoane provenite de 152 de țări au cerut azil în spațiul comunitar în perioada 2014-2019. Cea mai mare pondere s-a înregistrat în anii 2015 (1,21 milioane) și 2016 (1.16 milioane) în perioada așa-numitei crize a imigranților, pornită de războaiele și confruntările armate din Orientul Mijlociu și Africa.

43% din totalul imigranților vin din Asia (Sursa: Eurostat)

Germania, statul european cu cele mai multe cereri de azil

Anul trecut, peste 612.000 de persoane au cerut azil în statele UE. Un sfert dintre refugiații care au cerut azil în 2019 provin din Siria (78.300), 14% sunt din Afganistan (40.200) și 13% din Venezuela (37.500). Germania era țara UE cu cei mai multe refugiați primiți (142.500), urmată de Franța (119.900) și Spania (115.200).

Raportat la populația țării, cel mai mare număr de imigranți se aflau în Cipru (1,4%), Malta (0,8%) și Grecia (0,7%), în timp ce media europeană era de numai 0.1%. După categoriile de vârstă, aproape jumătate (47%) dintre cei care au cerut azil în UE, anul trecut, au vârste cuprinse între 18-34 de ani, 25 % sunt minori cu vârsta mai mică de 14 ani, dintre care 7% neînsoțiți de adulți, iar 22% sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 35-64 de ani.

În cursul anului 2019, au fost aprobate 297.100 de cereri de azil și alte 842.500 de cereri erau în curs de soluționare la finalul anului, maia arată datele Eurostat.

Numărul de cereri pentru azil în statele UE, între 2014-2019 (Sursa: Eurostat)

România are sub 4.000 de persoane refugiate sau protejate

Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, în România erau înregistrate 3.880 de persoane cu un statut de protecţie, din care 1.550 aveau statut de refugiat, iar 2.330 de persoane beneficiau de statut de protecţie.

Ziua Mondială a Refugiatului a fost marcată pentru prima dată la 20 iunie 2001, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Convenţiei privind statutul refugiaţilor din 1951. Iniţial a fost cunoscută ca Ziua refugiaţilor din Africa, înainte ca Adunarea Generală a Naţiunilor Unite să o desemneze oficial ca zi internaţională în decembrie 2000.

Tot cu această, ocazie, Agenția ONU pentru refuguiați a transmis un mesaj în care subliniază vulnerabilitatea imigranților în contextul pandemiei mondiale de coronavirus: “Marcăm această Zi mondială a refugiatului în mijlocul unei schimbări sociale dramatice. O pandemie ne-a testat rezistenţa şi a evidenţiat inegalităţi sistematice. De asemenea, ne-a conectat în noi moduri şi ne-a reînnoit motivaţia de a acţiona pentru egalitate. În timpul pandemiei de COVID, celebrăm refugiaţii care se află în prima linie de luptă împotriva acestei pandemii, gazdele lor şi pe voluntarii care îi sprijină.”

Ce vârste au imigranții sosți în statele UE în 2019? (Sursa: Eurostat)

22 June 2020