Radio România Internațional

Tag: certificat veardi

  • Năi apeluri ti vaccinare

    Năi apeluri ti vaccinare

    Evoluţia pandemiillei di COVID-19 tru România ş-lu ţăni trendul di scădeari tru stămâñili ditu soni. Scadi emu numirlu a aţiloru infectaț, emu a aţiloru internaț tru spitali i u keru alumta cu năulu virusu. Tru aestă noimă, intereslu tră vaccinari easti tutu ma scădzut tru România, multu sumu media di cafi dzuuă di aproapea 16.000 di persoani imunizate cu prima doză stămâna tricută. La aproapea un an di la nkisita-a campaniillei di vaccinare, aproapea 7,5 miliuñi di români au schema di vaccinari completă, atea ţi nsimneadză multu sumu giumitati ditu populația eligibilă, di 12 di añi ş-cama. Cu tuti aesti, coodonatorlu a campaniillei di vaccinari, Valeriu Gheorghiţă, spuni că ari nădie ca până di bitisita-a anlui s-hibă agiumtă ună rată di vaccinare di barimu 50%. Tru aestu kiro, autorităţli ditu România căndăsescu diznău, la imunizari şi la tiñisearea-a meatriloru di viglleari.


    Şeflu a guvernului, Nicolae Ciucă, și năulu ministru a Sănătatillei, Alexandru Rafila, căftară agiutorlu a reprezentanţălor cultilor relighioase tră campania di vaccinare anti-COVID, cu cari zburără şi ti băgarea tu lucru a certificatlui verdi tră intrari tu băseriţ şi tru alti unităţi di cultu. Tu arada-a lor, reprezentanţăllii a cultilor relighioasi căftară că cetăţeañilli s’poată s’llia prti, ma largu, la căntarea-a prefţăloru fără s’prezinta certificatlu veardi, iara Nicolae Ciucă deadi asiguripseri că, până tu bitisita-a meslui, va s’hibă loată ună apofasi.


    Nicolae Ciucă: “Avumu ună muabeti şi ună căftari a reprezentanţilor cultelor ca cetăţenii s-poată s’hărsească di aestă libertate ta s’llia parti la căftarea-a prefţăloru fără obligativitatea ta s’aibă certificatlu veardi. Căftămu agiutorlu a cultilor tra s’putemu s’ascăpămu cu bană cătu ma mulţă oamiñi.”


    Tu arada-a lui, Alexandru Rafila mindueaşti că populaţia lipseaşti s’llia parti la serviţile religioase fără s’prezintă certificatlu veardi, di itia că libertatea relighioasă easti un lucru di mari simasie.


    Alexandru Rafila: “Minduescu că atumţea cându va s’lomu ună apofasi, cari va s’hibă pănu tu soni ună apofasi politică, ea lipseaşti s’hibă loată dupu unu mecanism consultativu şi incluzivu, dimecu nu lipseaşti s’hibă ună apofasi discreţionară. Lipseaşti s’hibă ună apofasi cari s’hibă cunuscută, akicăsită şi tiñisită di tută lumea, iara libertatea religioasă easti unu ditu elementili di thimelliu. Nu putem să zburămu că ari, izini ma s’vreţ maş la magazinele di mari ananghi. Noi minduimu şiti izinea la serviţiile religioase ţi lipseaşti s’acată tu isapi ti aestu lucru.”



    Tru aţea ţi mutreaşti obligativitatea vaccinarillei invocată di născănţă reprezentanţă a Comisiillei Europeane, Alexandru Rafila mindueasti căţe cathi unu stat membru ari ndreptul să-şi facă politiţlli a lui işiş tru materie di sănătate publică.



    Autoru: Daniela Budu

    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Ṭi adusi “Maratonlu a informarillei”

    Ṭi adusi “Maratonlu a informarillei”

    Simultan cu aşi-număsitili maratoane ale vaccinari anti-COVID, organizate, vineri, sâmbătă şi duminică, di la opt dimneaţa până lñieadzănoaptea, la centre medicale ditu Bucureşti şi ditu văsilie, România fu nicukira, tru premieră, la bitisita-a stămânii triecută, şi un “maraton a informarillei”. Dzăţ di yeaţră şi alţă specialişti deadiră, nyie, informaţii şi explicaţii tra vaccinarea contra noului coronavirus. Nicukiră hiinda Biblioteca Naţională ditu Capitală, evenimentul fu pitricutu nyie pi pagini di Facebook, cum şi pi canalul di YouTube ro.vaccinare. Efectili şi posibile reacţii adversi, alerghiile şi vaccinarea, cum îlli zñiipseaşti lăngoarea tinirlli, rolu mutrinda băgarea tru practico certificatlu digital, realitatea ditu spitale ili impactul a găbărloru arădociki fură tutu ahâtea subiecte disicati di experţ, cu scupolu ta s-u curmă frixea reticenţa a aţiloru ma mulţă români andicra di imunizarea anti-COVID. Iniţiativa maratonului s’fati tu unu momentu di blocaj a campaniillei di vaccinare.



    Ună clasă politică ti cari sondajele di opinie atestă că easti acutotalui lipsită di credibilitate şi un corp medical cu imaginea greu damcusita di multălli căvgadz di corupţie şi di malpraxis aprăftăsiră s’candaseasca dipu pţăni oamini că goala cearei ti ieşearea ditu pandimie easti vaccinarea. Duminică, mai puţăn di 25.000 di persoane loară prima doză a unui vaccin anti-COVID-19 ili pe aţelu tru doză unică. Easti nai mai mic nivel ditu ultimele trei săptămâni. Vineri, România a dipăşit 50.000 di dicese la bolnavii di COVID-19 truregistrate di la diclanșarea pandimiei. Pe fondul psihozei anti-vaccin, trutreținută di o parte a media, di câțiva politicieni și alte figuri publice şi di o trutreagă cohortă di conspiraţionişti di pe reţelele di socializare, țara are a doua cea mai scăzută rată di imunizare ditutre cei 27 di membri ai Uniunii Europene. Reticența față di vaccin e împărtășită mai ales tru țările ditu estul și centrul Uniunii. România easti divansată maş di Vărgăria și deapoa yini Croația și Letonia.



    Sociologilli români minduescu că diblocarea campaniei poati si s’facă după adoptarea proiectului di nomu cari pruveadi obligativitatea prezentarillei aşi-număsitlui certificat veardi COVID la loclu di lucru. La Senat, nomlu nu fu aprukeatu cu ună diferenţă di dauă voturi, ama dicizională easti Camera a Deputaţilor. Uidisitu cu actulu normativ, lucrătorlli cari nu va s’prezintă certificatlu la lucru pot s’aibă contractul suspendat fără păltearea a tiñiillei di cafi mesu ti unu kiro di până la 30 di zile. Cara niţi dupu aestu vade nu prezintă documentul cari atestă vaccinarea, lucrătorlli di la stat va s’hibă concediaţ, iara angajatorlu privat apufuseaşti desi lă prilundzeasti suspendarea ili îlli concediadză. Aţelli cari aleg s’nu s’vaccineadza va s’faca periodic testi anti-COVID pi hargea a loru.




    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Năi restricţii anti-COVID tru România

    Năi restricţii anti-COVID tru România

    Năi restricții tră ngărdearea-a numirlui di infectări cu SARS-CoV-2 fură apufusiti București și s’băgară tu practico. Misurli yin utu hăvaia-a nai cama greauăllei catandisi epidimiologice cu cari s’ampuliseaşti România di la ahurhita a pandemiillei: suti di morţă tu asocieri cu coronaviruslu cathi dzuuă, cama di 20 ñilli di pacienți internați, sistemul di terapie intensivă stuhinatu și cadri medicale curmati. Tru scupolu ta s’nicureadză zorea pi sistemlu medical, autoritățile apufusiră obligativitatea a certificatlui veardi, tru tută văsilia, tră disvărtearea a nai multi activităț. Acceslu tru instituţiili publiţi, restaurante, teatre ică cinematografe va s’facă maş pi thimellilu a aluştui documentu, tră amintarea a curi persoanili lipseaşti s’hibă tu ună ditu trei situaţii dimecu: vaccinare, treaţiri pritu lăngoari ică testari. Aţelli cari aleg să s’ducă tru mall-uri lipseaşti s’hibă vaccinaţ, ică tricură pritu lăngoari.



    Tru yinitoarili 30 di dzăli, tru farmacii, magazini alimentari, inclusiv supermarketuri, intrarea va s’hibă aţea di arada, cumu eara ş-pănă tora, cu tiñiseari distanţa şi normili sanitari. Evenimentili privati, cum suntu numţăle ică pătigiuñili, suntu interdzăsi, iara prusupida agiumsi obligatorie iuţido, cundille secretarlu di stat Raed Arafat: “Tră persoanili nivaccinati, născănti zoni va s’hibă zori ti intrari ici nu va s’intră. Dimecu, s’nedz la un restaurantu năuntru tru perioada aesta nu va s’hibă di căbuli. S’inţră tru ună instituţie publică lipseaşti s’eşţă testatu, maca nu eşţă vaccinatu şi nu eşţă tricut pritu lăngoari.” Fu apufusită, tutunăoară, carantina di noapte, urdinarea hiinda restricţionată anamisa di oarili 22:00 și 5:00 tahina, cu născănti excepții. Easti zborlu ti persoanili vaccinati ică tricuti pritu lăngoari, urgenţili ică urdinărli tru interesu di lucru. Tutunăoară, angajatorllii a instituţiiloru publiţi ică privati iu lucreadză tu idyiulu kiro nai ma puţănu 50 di persoani lipseaşti s’minduească diznău programlu di lucru a aluştoru, tră ună intearacțiune câtu cama ñicurată.



    Și tut tra s’limiteadză numirlu di infectări cu coronavirus, preşcolarllii şi elevlli di şcoală primară, gimnazială şi liceu – tru primă fază aţelli ditu nviţămintul di stat — intrară tru ună vacanţă niplanificată di dauă stămâñi. Nu va s’poată s’lucreadză niţi unităţli di turlie afterschool, ama creşele va s’armănă dişcllisi. Tutunăoară, activităţile sportive va s’dizvărtească fără public. Niifharistuserli di năile restricții, ma multi persoane protestară dumănică dicseara tru misuhoraea ali capitală. Manifestanțălli purtară pancarti și hlamburi tricolore, urdinară până dinintea a Ministerlui ti Sănătati, deapoa dusiră la scamnulu a guvernului. Tru aestu kiro, tu hăvaia a intereslui tut ma mari manifestat di populație tră vaccinari tru kirolu ditu soni, ama și a maratoaniloru di profil organizate tru aestu week-end București, România agiumsi la 40% ditu populația di 18 di añi ş’cama anticovid, dimăndă coordonatorlu a campaniillei naționali, yeaturlu Valeriu Gheorghiță.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala