Radio România Internațional

Tag: cetate

  • Bistrița, poarta Transilvaniei

    Bistrița, poarta Transilvaniei


    Situat în partea central-nordică a României, județul Bistrița Năsăud este foarte ofertant din punct de vedere turistic și se promovează ca fiind o adevărată poartă către frumusețile Transilvaniei. Punctul de plecare către toate atracțiile naturale poate fi municipiul Bistrița. Prima atestare documentară a acestuia este din anul 1264, fiind un vechi burg german și un centru istoric valoros. Dezvoltarea puternică a orașului în secolele trecute este dovedită de o serie de construcții, unele păstrate până în zilele noastre. Biserica gotică cu turnul de 75 de metri domină și astăzi peisajul urban. Construcția acestei biserici a început in 1470 și a durat aproape 100 de ani. Complexul comercial Șugălete, un complex format din 13 clădiri datând din secolul al XV-lea, construite în stil renascentist. Casa Argintarului, un monument de arhitectură de la începutul secolului al XVI-lea, fosta locuință a unui mare meșter bijutier care i-a înfrumusețat fațada cu ancadramente deosebite din piatră, în stilul Renașterii. Toate amintesc, prin arhitectură, de înfloritoarea Bistriță din secolele trecute.


    Răzvan Cerceja, directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară “Turism în Bistrița-Năsăud” ne ghidează pașii prin această așezare construită asemenea unui burg german.


    “E o întreagă poveste în ceea ce privește orașul Bistrița. Sunt foarte multe de văzut. Voi începe cu o recomandare de vizitare a Siebenbürgenului, adică a celor șapte cetăți săsești, care au lăsat urme în municipiul de azi. Veți vedea un mic burg medieval, asemănător cu alte burguri din Transilvania. Datorită acestui fapt, au apărut mici proiecte, aflate în plină dezvoltare, cu privire la exploatarea turistică a acestei destinații: renovarea pasajelor vechi ale burgului, a mai multor obiective care făceau parte din burg. Astfel, aș putea începe cu cea mai importantă recomandare: Biserica Evanghelică. Aceasta se remarcă printr-un turn dotat cu lift. Poate că este primul turn săsesc cu lift panoramic. Mai recomand Casa Argintarului, Casa cu Lei, vechile pasaje ale Bistriței și o parte din cetate. Aceasta a beneficiat de un amplu proces de renovare și de reconstrucție. De asemenea, la Sinagoga veche se organizează multe evenimente. Bistrița e un punct forte al turismului transilvănean.”



    Dintre toate monumentele de patrimoniu, se remarcă vechea mănăstire minorită, în prezent, biserică ortodoxă. Este construită în 1270 și e cea mai veche biserică din județul Bistrița. A fost mănăstire franciscană, apoi biserică catolică, iar acum e ortodoxă. Apoi, simbolul principal al orașului, Biserica Evanghelică, a fost construită în secolul al XIV-lea, pe ruinele unei vechi biserici în stil romanic. I s-au adus în timp adăugiri. Ultima, care i-a dat înfățișarea actuală, e din anul 1563, în stil renascentist. Lucrările au fost executate de către un meșter italian, rămas în istorie drept Petru Italus. Biserica are cel mai înalt turn din piatră, din Transilvania. Două incendii majore au afectat clădirea: primul în 1857, al doilea, în 2008. În urma renovării turnului după al doilea incendiu, turiștii pot admira panorama orașului de la 40 de metri înălțime.



    Pe de altă parte, în Casa cu Lei, la Ansamblul Șugălete, în Turnul Dogarilor și la Muzeul Județean se organizează mai multe expoziții de pictură, de sculptură, precum și evenimente de muzică și de poezie.




  • Attractions touristiques au département de Dolj

    Attractions touristiques au département de Dolj

    Son chef-lieu – la ville de Craiova – est idéal pour les amateurs d’histoire, d’architecture et d’art, pour ceux qui veulent se prélasser près d’une piscine ou pour les familles à la recherche d’aires de jeux pour les enfants. De Craiova, nous nous dirigerons vers la partie rurale du département et découvrirons à la fois d’anciennes traditions et coutumes ainsi que des monuments de la nature. Mihai Neaţu, vice-président du Conseil départemental de Dolj, nous parle de Craiova, autrefois capitale de l’aristocratie du sud de la Roumanie :



    « La ville porte encore aujourd’hui l’empreinte d’une époque où des architectes renommés, roumains ou occidentaux, aux côtés de maçons, de charpentiers, de peintres et de décorateurs habiles ont façonné le style impressionnant de la ville. Les touristes sont invités à découvrir tout d’abord son centre historique récemment rénové. Vous ne pouvez pas passer par Craiova sans visiter et admirer, par exemple, le somptueux palais Jean Mihail, qui accueille le Musée d’art de Craiova. Par l’opulence des détails architecturaux qui comprennent des stucs dorés, des lustres avec des ornements en cristal de Murano, des escaliers en marbre de Carrare ou des murs tendus de soie de Lyon, on voit que ce palais a appartenu autrefois à l’un des boyards les plus riches de Roumanie. Il s’était même porté garant pour les prêts de l’État roumain dans les années de la grande crise économique. Actuellement, ce palais est parfaitement restauré. Le musée d’art qui y est accueilli contient un patrimoine inestimable, composé de 9 000 pièces, dont six œuvres originales signées par l’illustre sculpteur Constantin Brâncuşi. De même, des pièces rares peuvent également être découvertes dans les collections du Musée de l’Olténie. Je mentionnerais deux épées romaines, de type Spatha, les seules du genre dans l’aire de l’ancien Empire romain, et qui sont en parfait état. On peut encore voir l’épée du haïdouk Iancu Jianu ou les Quatre Evangiles byzantines, écrites sur parchemin. C’est l’un des trois exemplaires qui existent encore dans le monde. »



    Toujours dans la zone centrale de Craiova et toujours ancrée dans son histoire laïque, se trouve la plus ancienne construction civile de la ville, un monument d’architecture médiévale : Casa Băniei, poursuit Mihai Neaţu, vice-président du Conseil départemental de Dolj.



    « Elle a été reconstruite par le prince Constantin Brancovan en 1699. Là, les visiteurs de notre ville trouveront des expositions représentatives des occupations traditionnelles, du costume traditionnel, de la poterie, des tissus, des icônes, des objets de culte ainsi que de précieux tapis, dont certains appelés « scoarţe ». 120 ont été sélectionnés pour être inclus au patrimoine mondial de l’UNESCO. Ce sont des éléments à l’appui du dossier commun de candidature pour les techniques traditionnelles de fabrication de ce type de tapis en Roumanie et en République de Moldova. »



    Craiova n’est pas seulement synonyme d’architecture, elle dispose aussi de paysages naturels. Mihai Neaţu explique :



    « Si le cœur de Craiova est l’ancien centre-ville, son poumon vert est sans aucun doute le Parc Nicolae Romanescu. C’est un parc de 100 hectares, aménagé dans un style romantique. Il s’inscrit dans la galerie des lieux de la ville qui porte la signature de personnalités marquantes de l’époque. Il est réalisé selon les plans du paysagiste français Édouard Redont, médaillé d’or à l’Exposition universelle de Paris en 1900. C’est un paradis vert et une oasis de tranquillité au milieu de l’agitation urbaine, aux côtés du Jardin botanique Alexandru Buia, modernisé et enrichi de nouvelles espèces ces dernières années. C’est un lieu de détente très recherché par les habitants de Craiova et les touristes, où la diversité des fleurs constitue un spectacle vivant. Je dois également mentionner une attraction importante du Conseil départemental de Dolj, dans la cour du Palais Jean Mihail, du Musée d’art. Nous surprenons déjà les visiteurs avec une création architecturale sans équivalent dans le monde entier. Il s’agit d’un prisme en verre de 12 mètres de haut comprenant des représentations à grande échelle des œuvres de Constantin Brâncuşi « L’Œuf » et « La Maïastra ».



    L’offre touristique de la partie rurale du comté de Dolj est également très riche. Mihai Neaţu, vice-président du Conseil du département de Dolj :



    « Si nous devions sortir de Craiova et aller à la campagne, il convient de mentionner les cule (maisons fortifiées) du comté de Dolj, également remises à neuf. Nous avons le corridor de la rivière Jiu, avec une faune et une flore spectaculaires, nous avons le Danube sur une centaine de km aux confins de notre département. C’est un comté qui offre à la fois des paysages de plaine et des paysages avec de hautes collines boisées avec des cours d’eau rapides et une faune et une flore riches. Par exemple, la localité de Cetate est un pôle d’attraction touristique permanent. Là, on peut retrouver une ancienne gare portuaire reconditionnée et une vue imprenable sur le Danube. C’est là que j’ai vu les plus beaux couchers de soleil sur le fleuve. »



    Le Conseil départemental a investi et continue d’investir dans de très nombreux objectifs culturels, artistiques, mais aussi dans des projets qui encouragent le tourisme dans le comté de Dolj. Mihai Neaţu revient au micro :



    « Nous avons commencé par le Musée d’art, un projet financé de fonds européens. Nous pouvons également parler du Musée d’art contemporain dont nous nous occupons en ce moment. Dans un mois, je pense qu’il sera finalisé. Nous avons le musée Casa Dianu à Craiova. C’est un bâtiment avec le statut de monument historique, récemment restauré. Nous avons un axe qui traverse le comté du nord-est au sud-ouest, sur lequel un circuit culturel et touristique se dessine, des vestiges du camp romain de Răcarii de Jos jusqu’à la rive du Danube, dans le port culturel de Cetate. Il y a aussi un circuit qui passe par les cule de Cernătești et Brabova. Ce sont des cule récemment rénovées et spectaculaires. Nous proposons aussi à nos touristes un itinéraire qui se déroule dans la partie sud du comté, le long de la véloroute cyclable européenne EuroVelo 6. Il part de Rast et mène les touristes au cœur de l’une des plus grandes aires protégées du réseau Natura 2000 en Roumanie, à savoir le corridor de la rivière Jiu. C’est un sanctuaire d’oiseaux migrateurs et il fait partie du corridor vert du Danube inférieur. Notons aussi la réserve naturelle de la Forêt de Zaval. Il y a beaucoup de sites touristiques. »



    L’aéroport international de Craiova a connu un processus complexe de modernisation et d’expansion au cours de la dernière décennie, et a des vols vers 32 destinations européennes. La destination touristique de Dolj est donc accessible et vous attend pour une expérience inoubliable.


    (Trad. : Ligia)

  • Obiective turistice în județul Dolj

    Obiective turistice în județul Dolj

    Situat în
    regiunea istorică Oltenia, județul Dolj este o destinație turistică inedită.
    Reședința de județ, municipiul Craiova, este ideală pentru cei pasionați de
    istorie, arhitectură și artă, pentru cei care vor să lenevească lângă o piscină
    sau pentru familiile care caută locuri de joaca pentru copii. Din Craiova, ne
    vom îndrepta spre partea rurală a județului și vom descoperi atât tradiții și
    obiceiuri străvechi, cât și monumente ale naturii. Mihai Neațu,
    vicepreședintele Consiliului Județean Dolj, ne vorbește despre Craiova, cândva capitală
    a aristocrației din sudul României.

    Poartă și azi amprenta unor vremuri în
    care arhitecți de renume, fie români, fie din Occident, alături de meșteri
    zidari pricepuți, dulgheri, pictori, decoratori au conturat stilul impresionant
    al citadelei. Oaspeții noștri ne vor descoperi cel mai bine în centrul istoric
    al orașului, renovat recent. Nu poți să treci prin Craiova fără să vizitezi și
    să admiri, de exemplu, somptuosul palat Jean Mihail, în care funcționează și
    Muzeul de Artă al Craiovei. Prin opulența detaliilor arhitectonice care includ
    stucaturi aurite, candelabre cu ornamente de cristal de Murano, scări din
    marmură de Carrara sau pereți tapițați cu mătase de Lyon se vede că acest palat
    a aparținut cândva unuia dintre cei mai înstăriți boieri ai României care
    ajunsese chiar să gireze împrumuturile statului român în anii marii crize economice.

    În acest moment, este perfect restaurat.
    Muzeul de Artă găzduit aici conține un patrimoniu inestimabil, compus din 9.000
    de piese, loc de cinste având șase opere originale, semnate de ilustrul
    sculptor Constantin Brâncuși. Totodată, piese rare pot fi descoperite și în
    colecțiile Muzeului Olteniei. Aș aminti două spade romane, de tip Spatha,
    singurele de acest tip din aria fostului Imperiu Roman, aflate în perfectă
    stare de conservare. Se mai pot vedea sabia haiducului Iancu Jianu sau
    tetraevangheliarul bizantin, scris pe pergament. Acesta e unul dintre cele trei
    exemplare care mai există în prezent în întreaga lume.


    Tot în zona
    centrală a cetății Craiovei și tot ancorată în istoria ei seculară, se găsește
    cea mai veche construcție civilă din oraș, un monument de arhitectură
    medievală: Casa Băniei, continuă Mihai Neațu, vicepreședintele Consiliului
    Județean Dolj. Aceasta a fost reconstruită de domnitorul
    Constantin Brâncoveanu, în anul 1699. Aici, oaspeții orașului nostru vor găsi
    exponate reprezentative pentru ocupațiile tradiționale, pentru portul popular,
    ceramică, țesături, icoane, obiecte de cult, precum și covoare și scoarțe
    valoroase, dintre care 120 au fost selectate pentru includerea în patrimoniul
    UNESCO. Acestea sunt elemente pentru susținerea dosarului comun de candidatură
    pentru tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica
    Moldova.


    Craiova nu
    înseamnă numai arhitectură, ci și peisaj natural. Mihai Neațu. Dacă inima Craiovei este centrul istoric, plămânul ei verde este, fără
    îndoială, Parcul Nicolae Romanescu. Este un parc întins pe o suprafață de 100
    de hectare, fiind amenajat în stil romantic. El se înscrie în galeria locurilor
    din Bănie, care poartă semnătura unor personalități marcante ale vremurilor.
    Este realizat după planurile peisagistului francez Édouard Redont, medaliat cu
    aur la Expoziția Internațională de la Paris, din anul 1900. Este un paradis verde
    și o oază de liniște în mijlocul agitației urbane, alături de Grădina Botanica
    Alexandru Buia, modernizată și îmbogățită cu specii noi în ultimii ani. E un
    loc de relaxare foarte căutat de craioveni și de către turiști, în care
    diversitatea florală oferă ochiului un spectacol viu. Ar trebui să amintesc și
    despre un obiectiv important al Consiliului Județean Dolj, din curtea Palatului
    Jean Mihail, a Muzeului de Artă. Surprindem deja privitorii cu o creație
    arhitecturală fără echivalent în toată lumea. Este o prismă din sticlă, înaltă
    de 12 metri, în care sunt cuprinse reprezentări la scară mare ale operelor lui
    Constantin Brâncuși, Ovoidul și Pasărea Măiastră.


    Oferta
    turistică din partea rurală a județului Dolj este și ea foarte bogată. Mihai
    Neațu, vicepreședintele Consiliului Județean Dolj. Dacă ar fi să ieșim
    din Craiova și să ne îndreptăm spre zona rurală, trebuie să amintim culele pe
    care le avem și care sunt, de asemenea, recondiționate, în județul Dolj. Avem
    coridorul Jiului, cu o faună și o floră spectaculoasă, avem 100 de km de Dunăre
    aflați la granița județului nostru. Este un județ care oferă atât peisaje
    câmpenești cât și peisaje submontane, cu dealuri înalte, împădurite, cu cursuri
    repezi de apă și cu o faună și floră
    bogată. De exemplu, un pol permanent de atracție turistică este localitatea
    Cetate. Aici găsim o gară portuară veche, recondiționată, și o priveliște
    deosebită asupra Dunării. Acolo am văzut cele mai frumoase apusuri de pe
    Dunăre.


    Consiliul
    Județean a investit și investește în continuare în foarte multe obiective de
    cultură, de artă, dar și în proiecte care încurajează turismul în județul Dolj.
    Mihai Neațu. Am început cu Muzeul de Artă, un proiect
    din fonduri europene. Putem vorbi și despre Muzeul de Artă Contemporană aflat
    în atenția noastră. Într-o lună, cred că va fi finalizat. Avem muzeul Casa Dianu din Craiova. Este o
    clădire cu statut de monument istoric, recent restaurată. Avem o axă care
    traversează județul prin nord-est către sud-vest, pe care se conturează un
    circuit cultural și turistic, vestigiile castrului roman de la Răcarii de Jos
    până spre malul Dunării, în portul cultural Cetate.

    Există și un circuit care
    trece pe la culele de la Cernătești și Brabova. Sunt cule recent renovate și
    care arată spectaculos. Oaspeților noștri le propunem și un itinerar care se
    desfășoară în partea sudică a județului, de-a lungul rutei europene de ciclism
    Eurovelo 6. Aceasta pornește din Rast și-i poartă pe turiști în inima uneia
    dintre cele mai mari arii protejate din Rețeaua Natura 2000, din România,
    Coridorul Jiului. Acesta e un sanctuar al păsărilor migratoare și face parte
    din coridorul verde al Dunării inferioare. De asemenea, rezervația naturală
    Pădurea Zaval. Sunt foarte multe obiective turistice.


    Aeroportul Internațional
    Craiova a trecut printr-un proces complex de modernizare și extindere în
    ultimul deceniu, având curse către 32 de destinații europene. Așadar,
    destinația turistică Dolj este accesibilă și vă așteaptă pentru o experiență de
    neuitat.

  • La pas, prin Sighișoara

    La pas, prin Sighișoara

    Ne îndreptăm azi
    spre centrul României și ajungem în Transilvania. Vă invităm la o plimbare pe
    străduțele înguste ale unei cetăți ridicate în secolul al XII-lea. Sighișoara a
    mai fost denumită și Perla Transilvaniei. Care este motivul pentru care
    turiștii nu ar trebui să rateze această destinație? Aflăm de la Nicolae
    Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara.

    Dacă sunt pasionați de
    Evul Mediu, de trecutul istoric al Europei, atunci, pe acesta îl găsesc la
    Sighișoara. Suntem singura cetate locuită din sud-estul Europei, o cetate care
    păstrează intacte turnurile, zidurile de apărare și clădirile din interiorul
    cetății. Așadar, se locuiește neîntrerupt în Sighișoara din Evul Mediu și până
    astăzi.


    Prima
    atestare documentare a cetății datează din 1280, însă există dovezi că zona a
    fost locuită de 4.000 de ani. Sighișoara a fost inclusă încă din 1999, în
    Patrimoniul Mondial UNESCO, iar fiecare plimbare printre vechile ziduri vă
    asigură o călătorie fascinantă în timp. Aflăm câteva repere, de la Nicolae
    Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara.

    În primul rând,
    simbolul orașului Sighișoara. Este vorba de Turnul cu Ceas, unde este organizat
    Muzeul de Istorie al orașului. Apoi, Biserica din Deal, cel mai mare monument
    din cetate, construită în stil gotic. De asemenea, se pot vedea cele nouă
    turnuri de apărare, care au apărut breslelor meșteșugărești. Aș mai menționa
    Casa Venețiană, Casa Vlad Dracul. În cea din urmă, se presupune că ar fi locuit
    Vlad Dracul, fiul domnitorului Mircea cel Bătrân și tatăl domnitorului Vlad
    Țepeș. Este interesantă și Casa cu Cerb. Din aceasta, a plecat spre America de
    Nord Johannes Kelp. Este primul transilvănean care, în anul 1609, a ajuns în
    Lumea Nouă. Nu sunt de ratat străduțele și locuințele, iar, în afara cetății,
    ar mai fi zona centrală a orașului, cu o arteră comercială datând din Evul
    Mediu, cu o serie de locuințe construite atât în stil gotic, cât și
    renascentist și baroc.


    Turnul
    cu Ceas are 64 de metri înălțime, șase nivele și 110 trepte. Acoperișul
    realizat în anul 1677 în stil baroc, după incendiul din 30 aprilie 1676, care a
    distrus o parte din cetate, are patru turnulețe pe colțuri. In trecut, acestea
    reflectau autonomia juridică a orașului. Până în anul 1556, în turn a funcționat
    primăria orașului Sighișoara, după care a avut alte destinații. La sfârșitul
    secolului al XIX-lea a fost ales drept sediul muzeului sighișorean. Intrăm acum
    în Muzeul de Istorie, alături de Nicolae Teșculă, directorul instituției.

    Muzeul de Istorie reflectă viața comunității de-a lungul timpului.
    Există mai multe expoziții de arheologie, de etnografie, de farmacie și
    instrumentar medical, mobilier urban. De asemenea, avem o expoziție dedicată
    breslelor și spune povestea ceasului din Sighișoara, o poveste foarte frumoasă
    și veche. Alături, se poate vizita Muzeul de Arme Medievale și Moderne și,
    bineînțeles, fosta închisoare militară a orașului, aflată la baza Turnului cu
    Ceas.


    Trecutul cetății
    medievale Sighișoara fiind atât de strâns legat de breslele meșteșugarilor, cu
    siguranță veți putea cumpăra și astăzi obiecte lucrate cu grijă, după vechea
    tradiție.

    Nicolae Teșculă: Avem și mici artizani locali. De exemplu,
    avem o doamnă care transmite meșteșugul creării de curele. Din păcate, tatăl
    dumneaei a murit acum doi ani, însă a preluat și duce mai departe meșteșugul,
    care este organizat în Turnul Cojocarilor. De
    asemenea, avem mici artizani care lucrează în lemn și se pot găsi
    obiecte frumoase, suveniruri și nu numai.


    Calendarul
    cultural al Sighișoarei a fost mereu foarte bogat. Totuși, perioada următoare
    stă sub semnul incertitudinii, totul depinzând de evoluția pandemiei. Planurile
    sunt însă făcute, după cum am aflat de la Nicolae Teșculă, directorul Muzeului
    de Istorie din Sighișoara.

    Din păcate, pandemia a făcut ca anul trecut
    să fie anulate anumite evenimente, iar anul acesta am încercat să organizăm
    câteva evenimente. În perioada următoare, mă gândesc la Noaptea Muzeelor pe
    care sper să-l organizăm în condiții normale anul viitor, ca să atragem atât
    public local cât și străin. De asemenea, avem cel mai important eveniment al
    orașului, Festivalul Medieval, care, conform tradiției, se organizează la
    finalul lunii iulie, în ultimul weekend din această lună. Apoi, ar mai fi un
    eveniment care a debutat cu succes în acest an: Street Food Festival. Este un
    festival al mâncărurilor din toată lumea. De asemenea, Festivalul Proetnica,
    Festivalul de Blues și diverse evenimente organizate cu ocazia sărbătorilor
    naționale cum ar fi Ziua Culturii Naționale sau Ziua Națională. Totodată, în
    perioada sezonului turistic, avem tot timpul o serie de menestreli care animă
    prin muzică cetatea medievală.


    Iar, dacă timpul
    vă permite, nu ezitați să explorați împrejurimile cetății Sighișoara.

    Nicolae
    Teșculă: Zona Sighișoarei este plină de monumente istorice și naturale. În
    apropiere, aș recomanda rezervația de stejari seculari de la Breite. Este o
    rezervație cu peste 100 de stejari seculari, într-un cadru natural feeric. De
    asemenea, recomand cetățile fortificate săsești din zonă: Saschiz, Biertan,
    Viscri, Richiș. În zonă există și alternative ale turismului istoric cum ar fi
    un circuit de biciclete, care leagă aceste sate. Avem și un parc de aventură,
    se poate face și echitație. Cred că timp de o săptămână, un turist se poate
    bucura de un concediu plăcut și relaxant în Sighișoara și în arealul din jurul
    Sighișoarei.


    La
    final, turiștii pleacă impresionați de cetatea Sighișoarei, de modul cum a fost
    organizată, de faptul că tot timpul se întâmplă ceva între vechile ziduri și de
    atmosfera medievală care îi întoarce în timp, în perioada Europei și
    Sighișoarei de acum câteva sute de ani.

  • Festivalul „Sighișoara Medievală” 2021

    Festivalul „Sighișoara Medievală” 2021

    Primul festival medieval din România — Festivalul Sighișoara Medievală” va avea loc anul acesta în perioada 30 iulie — 1 august!



    Ajuns la a 27-a ediție, festivalul surprinde, pe parcursul a 3 zile, stilul medieval cu tot ce are el mai frumos și mai autentic. Peste 100 de artiști, din țară și străinătate, vor fi prezenți la Sighișoara.



    Muzică și dansuri medievale, piesă de teatru în premieră, animații și teatru pentru copii, ateliere și tabere meșteșugărești, cavaleri, domnițe, războinici, trubaduri și menestreli. Toate, într-o atmosferă medievală reală, în Cetatea Sighișoarei.



    În prima zi a Festivalului va avea loc premiera piesei de teatru Farsa Jupânului Pathelin”, farsă populară, regia Toma Enache.



    Duminică, în ultima zi a Festivalului Sighișoara Medievală”, etse programat un concert extraordinar susținut de Trupa Phoenix, iar Festivalul Sighișoara Medievală” se încheie cu un foc de artificii.



    Printre artiștii prezenți la eveniment se află Truverii, Menestrelii cetății de Scaun, Zânele Silvane, Ilinca împreuna cu Domnișoara Pogani, Maeștrii Bălgradului, Străjerii de Mühlbach, Războinicii Varegi (Bulgaria).



    Pe toată perioada Festivalului, intrarea în Cetatea Medievală este liberă. Anul acesta, mai mult ca oricând, punem preț pe autenticitate. Participanții acestei ediții vor intra într-un cadru de poveste, specific unei epoci demult apuse, dar care ne-a lăsat această moștenire culturală, acest patrimoniu viu, recunoscut la nivel mondial, UNESCO — Cetatea Medievală a Sighișoarei, a declarat primarul municipiului, Ioan-Iulian Sîrbu.

  • Alba Iulia

    Alba Iulia

    Ne oprim astăzi
    în zona de sud-vest a Transilvaniei într-unul dintre orașele europene cu un
    brand turistic și comercial pe termen lung.
    Cealaltă capitală,     alături de întâmpinarea Bine ați venit în cea mai
    mare cetate din România!    . Acestea sunt mesajele prin care este promovată Alba
    Iulia. Nu ne oprim deloc întâmplător azi la Alba Iulia. Acum 100 de ani, se
    realiza aici, prin voinţa mulţimii adunate pe platoul din apropierea cetăţii
    medievale, unirea tuturor provinciilor româneşti într-un singur stat. Aşadar
    chiar dacă Ziua Națională a României se sărbătoreşte în toată ţara, parcă nu
    are nicăieri un farmec mai aparte decât în Alba Iulia    , unde au loc zilele
    acestea cele mai multe evenimente.


    Mihai Coșer,
    purtător de cuvânt al Primăriei orașului Alba Iulia spune că există o
    polaritate în privința capitalelor. Există cea originală, pe care o știu
    toți, Bucureștiul, pentru că așa a fost mereu, și cea spirituală, a tuturor
    românilor, Alba Iulia. Este un loc în care istoria prinde viață în fiecare zi
    și-n fiecare an datorită conotațiilor și simbolurilor sale de aici. Este cea
    mai mare cetate din sud-estul Europei, este restaurată și prezintă prin
    edificiul în sine peste trei secole de istorie. Avem o cetate de aproximativ
    330 de ani. Este o zonă în care putem surprinde toate etapele de dezvoltare ale
    României, tot ce-a însemnat ea de-a lungul timpului în raport cu Europa și cu
    vecinii din jurul nostru și, mai ales, ce înseamnă azi din punct de vedere
    spiritual și simbolic pentru români. Este locul în care România renaște în
    fiecare an pe 1 decembrie.


    Despre
    cetatea de tip Vauban din Alba Iulia, construită în secolul al XVIII-lea, mulţi
    spun că este atracţia principală a oraşului. Este o cetate în formă stelată,
    unică în această parte a Europei şi a doua ca importanţă din Europa după o
    cetate similară din Luxemburg. Mihai Coșer. Pentru cei care vor
    veni de 1 decembrie este, clar, cea mai bună alegere de a intra pe porțile
    cetății direct în istorie în trei zile de sărbătoare românească adevărată, cu
    ceremonial militar, cu spectacole de folclor, cu focuri de artificii grandioase
    și mai ales cu gustul unei Românii autentice. Practic, trei zile dedicate
    spiritului românesc viu și liber, așa cum se trăiește cel mai bine la Alba
    Iulia. Dacă ar fi să facem o recomandare, ar fi ceremonialul militar care
    înglobează toate diviziile armatei române, cu tehnică militară, cu aproximativ
    1300 de soldați. Aș putea recomanda și reconstituirea momentului de la 1918,
    când pe platoul existent acum în fața Catedralei Încoronării au venit mii de
    români și când la ora 12.00 s-a citit Rezoluțiunea din șapte puncte a
    momentului respectiv. Vom face și noi acest lucru     cu încărcătură extraordinară,
    în prezența unor actori care recompun epoca de atunci.


    Iar
    dacă nu sunteți de 1 decembrie la Alba Iulia, vă puteți programa un sejur și
    spre sfârșitul anului. Mihai Coșer, purtător de cuvânt al Primăriei orașului
    Alba Iulia. Este mai mult decât decent să te gândești
    la Alba Iulia și pentru perioada Crăciunului. Avem și aici un oarecare grad de
    festivism. Vom avea Parcul Sărbătorilor de Iarnă, unde vor fi foarte multe
    elemente caracteristice perioadei, pe care lumea le îmbrățișează cu mare
    satisfacție. Va fi și un patinoar acolo. E important ca cei care doresc
    informații actualizate referitor la ce se întâmplă în Alba Iulia să folosească
    site-ul turism.apulum.ro pentru informații generale, iar în privința lucrurilor
    care se întâmplă pe 1 decembrie să folosească portalul ziuaromaniei.ro.


    Invitația
    a fost lansată. Vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci,
    drum bun și vreme frumoasă!

  • Alba Iulia

    Alba Iulia

    Astăzi vă invităm
    la Alba Iulia, un oraş încărcat de istorie. Situată în centrul ţării, aşezarea
    încântă călătorii prin multitudinea de monumente istorice, vestigii ale
    trecutului milenar. Un oraş european, modern, împărţit în oraşul de sus şi
    oraşul de jos, aşa se prezintă Alba Iulia în prezent. Oraşul de sus cuprinde
    monumentele istorice milenare, bine întreţinute, în timp ce oraşul de jos a
    fost construit mult mai aproape de timpurile moderne.


    Anul acesta, în
    data de 1 decembrie, se vor împlini 100 de ani de când, la Alba Iulia, se
    realiza prin voinţa mulţimii adunate pe platoul din apropierea cetăţii
    medievale, unirea tuturor provinciilor româneşti într-un singur stat. Mihai
    Coşer, purtător de cuvânt la primăria municipiului Alba Iulia. Se conturează un an turistic deosebit
    de atractiv atât pentru hotelieri cât şi pentru cei care vor veni în
    Alba Iulia. Tind să cred că este un an în care conştiinţa tuturor românilor se
    îndreaptă spre Alba Iulia. Este anul centenar şi, de-a lungul anului, se vor
    petrece foarte multe evenimente pe lângă cele consacrate. Cel mai probabil,
    Gala UNITER (Uniunii Teatrale din România) se va ţine anul acesta la Alba
    Iulia. Este un eveniment de marcă, iar acesta va aduce la Alba Iulia absolut
    tot ce e mai bun în lumea teatrului. Vladimir Cosma este un artist care va veni
    anul acesta la Alba Iulia, la Sărbătoarea Muzicii. Vă pot spune că este,
    probabil, cel mai prolific compozitor român şi care a compus majoritatea melodiilor
    din filmele cu Louis de Funès. Partiturile sale l-au făcut dorit pe toate
    scenele din lume. Va fi un concert excepţional în data de 24 iunie. De
    asemenea, anul acesta vom încerca să facem din cetatea Alba Iulia un
    cinematograf în mişcare. Vom face proiecţii 3D pe toată suprafaţa zidurilor
    cetăţii, de jur-împrejur, ceea ce înseamnă un nou traseu turistic de
    aproximativ trei km. Odată cu lăsarea serii, turiştii vor putea privi pe etape,
    momentele marcante din existenţa naţiei române. Nu e lipsit de interes că, nici
    în acest an, nu vom renunţa la unul dintre elementele definitorii ale cetăţii:
    gărzile care au atât de mult succes la public.


    Despre cetatea de
    tip Vauban, construită în secolul al XVIII-lea, mulţi spun că este atracţia
    principală a oraşului. Este o cetate în formă de stea, unică în această parte a
    Europei şi a doua ca importanţă din Europa după o cetate similară din
    Luxemburg. Am aflat de la Mihai Coşer, purtător de cuvânt la primăria
    municipiului Alba Iulia, că garda austriacă va avea de la începutul lunii
    aprilie un spectacol în fiecare zi, în jurul orei 12.00. Atunci, va avea loc
    schimbarea gărzii. În weekenduri, acesta va fi mai bogat: cu trageri de tun şi
    cu defilare. Anul acesta va continua să fie văzută trupa de reenactment Legiunea
    Gemina, care şi-a dovedit talentul şi a fost prezentă la multe festivaluri din
    România şi de peste hotare. Vor putea fi văzuţi gladiatori, romani, nimfe,
    alături de o gardă nouă: Garda Unirii. Sunt soldaţii care au păzit Unirea de la
    1918. Spectacolele vor avea loc în fiecare weekend, când se vor organiza şi
    ateliere de bătut monede.


    În Alba Iulia vă
    va impresiona catedrala romano-catolică Sf. Mihail, un alt obiectiv turistic
    major al oraşului. Construită în secolul al XI-lea, a cunoscut un secol mai
    târziu modificări care au adus-o în forma pe care o putem vedea astăzi. Este
    cea mai veche catedrală din sud-estul Europei. Conţine elemente gotice,
    renascentiste şi, desigur, romanice, stilul iniţial în care a fost construită.
    Totodată, puţină lume ajunge în Alba Iulia şi nu vizitează Muzeul Unirii.
    Pentru cei care îi calcă pragul este o incursiune în timp. Veţi cunoaşte epoca
    paleolitică, epoca bronzului, epoca romană, atunci când în Alba Iulia se găseau
    două castre romane, unul militar şi unul economic, epoca medievală şi veţi
    realiza că trei sau patru ore de vizită ajung doar dacă incursiunea
    dumneavoastră în timp va fi una superficială. Revenim însă la evenimentele
    anului 2018, alături de Mihai Coşer, purtător de cuvânt la primăria
    municipiului Alba Iulia. Alba Iulia va face anul acesta o declaraţie
    cu privire la cei 100 de ani de la unirea principatelor române. Este o
    declaraţie în care vom spune ce simţim noi la 100 de ani de la unire. Radio
    România Internaţional este unul dintre primii reprezentanţi ai mass-media care
    află acest lucru. Această declaraţie pune accent pe copii şi tineri. Aşa cum
    spunea şi regele Mihai cândva, noi trăim cu convingerea că ţara e luată cu împrumut de la cei tineri şi trebuie
    păstrată pentru a o da înapoi la momentul potrivit. Din acest motiv, vă voi mai
    dezvălui un punct major. Va exista o Alee a Centenarului, flancată de
    aproximativ 100 de arbori, plantaţi de 100 de copii din ţară în urma unui
    concurs pe care îl vom face public la nivel naţional.


    Fiecare arbore va
    purta numele unui copil şi un spaţiu destinat fotografiilor. Copilul va fi
    fotografiat în diverse momente, până la maturitate, alături de arborele care-i
    poartă numele. Mihai Coşer. Copiii înseamnă foarte mult pentru noi în
    anul centenarului. Vom avea în toate colţurile cetăţii Alba Carolina diverse
    ateliere dedicate lor. Vom avea şi un festival foarte mare, dacă ar fi să
    comparăm, un fel de Untold al copiilor. Vom schimba mult din atitudinea noastră
    faţă de copii şi tineri prin intenţia clară de a avea şi un Muzeu al Ştiinţei
    în Alba Iulia, lucru unic în România. Va fi realizat în decurs de doi, trei
    ani, întrucât este o investiţie foarte mare. Alba Iulia cuprinde toată istoria
    acestei ţări în decurs de 2.000 de ani, dar şi repere europene. Aici se află
    Palatul Principilor, un obiectiv pe care noi îl vom restaura începând din acest
    an printr-un proiect european. Din Palatul Principilor a fost condusă întreaga
    Europă în anumite momente istorice. Există foarte multe lucruri pe care le poţi
    admira, cu care poţi interacţiona. Mai nou, avem o infrastructură digitală,
    pusă la dispoziţia turiştilor, creată de cei mai buni şi mai dinamici
    dezvoltatori de programe informatice din lume.


    Programaţi-vă,
    aşadar, în 2018, o vizită în Transilvania, la Alba Iulia. Nu veţi descoperi un
    singur oraş, ci o întreagă regiune încărcată de istorie, legendă şi plină de
    tradiţii.

  • Cetatea Făgăraşului

    Cetatea Făgăraşului

    Ne îndreptăm azi către centrul României. Judeţul Braşov este cunoscut
    printre iubitorii muntelui şi ai monumentelor istorice. Se pot practica aici
    turismul activ, de relaxare sau cultural. Iar unul dintre municipiile care a
    înregistrat o creştere constantă a numărului de turişti este Făgăraşul. Acesta
    este situat în imediata apropiere a Munţilor Făgăraş, cei mai înalţi din
    România, şi a uneia dintre cele mai spectaculoase şosele din România,
    Transfăgărăşanul. Valentin Cristea, ghid turistic, spune că nu puteţi rata o
    vizită la cetatea măreaţă şi impunătoare a Făgăraşului. Unul dintre cele mai bine conservate monumente din ţară, recomandată de publicaţii străine ca fiind a doua cea
    mai frumoasă cetate din lume, după un castel din Germania, de secol XIX,
    cetatea noastră este mult mai veche. Construcţia ei a început în secolul al
    XIV-lea. În anul 1650, construcţia s-a finalizat. Ea are în interior un castel
    cu 86 de încăperi, dintre care aproape jumătate, în ultimii ani, s-au tot
    deschis turiştilor. Aceste spaţii sunt foarte apreciate. Ele sunt o combinaţie
    între muzeu clasic şi reconstituiri de spaţii care au avut destinaţii foarte
    importante. Trebuie să amintim că Cetatea Făgăraşului a fost şi reşedinţă
    princiară.




    Între 1918 şi 1948 cetatea a fost garnizoană a armatei române. Iar în
    anul 1939, polonezii şi-au găsit în cetate un refugiu. Între anii 1948-1960,
    cetatea Făgăraşului a fost transformată în închisoare pentru deţinuţi politici,
    iar după anul 1960, cetatea va fi dezafectată şi vor începe vaste lucrări de
    restaurare care au vizat redarea aspectului de castel fortificat din perioada
    de glorie a secolului al XVII-lea.




    Însă când ne putem programa vizita? Valentin Cristea, ghid turistic. În afară de luni, când sunt închise toate
    muzeele din România pentru curăţenie generală, se poate vizita de marţi până
    duminică. Programul de iarnă este de marţi până vineri între orele 8.00 -
    16.00. Ultima intrare este la ora 16.00, iar muzeul se închide la ora 17.00.
    Sâmbăta şi duminica programul este între orele 9.00 – 17.00, cu ultima intrare
    la ora 16.00.




    Adulţii vor plăti 15 lei pentru un bilet de intrare, în
    timp ce elevii, studenţii şi pensionarii beneficiază de gratuitate 50%. Se
    asigură ghidaj în limbi străine, iar din Centrul de Vizitare al cetăţii, vă
    puteţi achiziţiona albume şi materiale de informare în limba română şi în
    principalele limbi de circulaţie internaţională. Valentin Cristea, ghid
    turistic, spune că nu ar trebui să rataţi, totuşi, şi atracţiile din
    împrejurimi. Este foarte frumoasă Ţara
    Făgăraşului. Este dezvoltat turismul ecumenic. Avem multe mănăstiri importante,
    biserici săseşti vechi. Se poate practica turismul de agrement, de sejur, de
    sfârşit de săptămână, sunt pensiuni cu păstrăvării. Se poate veni oricând.
    Munţii Făgăraşului sunt aproape. Dragii mei viitori oaspeţi, veniţi cu
    încredere, fiindcă aveţi ce vedea şi vă veţi simţi foarte bine.





    Invitaţia
    a fost, aşadar, lansată. Până data viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă
    destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Poveşti de la Serbările Bistriţei Medievale

    Poveşti de la Serbările Bistriţei Medievale


    Din 2007 încoace, la Bistriţa, sfârşitul de iunie
    aduce pe străzi cavaleri şi domniţe care reînvie atmosfera medievală şi
    reconstituie istoria de opt secole a oraşului. Este vorba despre Serbările
    Bistriţei Medievale, festival ajuns la a X-a ediţie şi organizat de Asociaţia
    Culturală Bistriţa Medievală.


    Florin Săsărman, preşedintele executiv al Asociaţiei
    Bistriţa Medievală, povesteşte cu ce aşteptări a fost creat festivalul: În anul 2007, am organizat prima ediţie a Serbărilor Bistriţei Medievale, prin
    care am conectat burgul bistriţean la Siebenbürgen, vechea reţea a
    oraşelor-cetate medievale din Transilvania. Existau festivaluri medievale în
    celelalte oraşe. Primul a început imediat după 1990 la Sighişoara. Noi ne-am
    propus să reînviem istoria cetăţii. Încă de la prima ediţie am scenarizat în
    stradă, în miezul oraşului şi între oameni, momente din istoria cetăţii
    noastre. Aşa am scos la lumină personaje despre care bistriţenii zilelor
    noastre nu ştiau absolut nimic, cum a fost, de exemplu, Pfaffenbruder fierarul,
    un personaj fabulos, care la 1602, aproape de unul singur a respins o invazie
    de mercenari ai generalului Basta. Aceştia au asediat Cetatea Bistriţei timp de
    două luni. La un moment dat au reuşit să străpungă zidul. Şi a venit acest
    Pfaffenbruder fierarul, care a lăsat deoparte halebarda şi a luat cel mai mare
    baros din atelierul său, a intrat în mijlocul duşmanilor şi a semănat panica
    între ei. Iar ceilalţi bistriţeni s-au reînsufleţit şi au respins acel atac.
    Această secvenţă este doar unul dintre momentele istorice pe care le-am
    scenarizat în cele zece ediţii de până acum. Pentru că acest efect de
    reînsufleţire l-am urmărit. În niciunul din celelalte oraşe-cetate din
    Transilvania unde sunt festivaluri medievale nu se scenarizează momente din
    istoria medievală concretă a oraşului respectiv.



    După zece ediţii de Serbări ale Bistriţei Medievale,
    Florin Săsărman spune că au reuşit să îşi atingă scopul. Mulţi bistriţeni
    urmăresc în mod special aceste secvenţe istorice şi mulţi copii participă cu
    trup şi suflet la ele. Iată o altă poveste de festival spusă de Florin Săsărman: De regulă, noi am organizat asedieri şi apărări ale cetăţii.
    Copiii, invariabil, vin să apere cetatea. Odată, cineva dintre cavalerii,
    oştenii oastei care ne asedia a intrat în oraş, între două secvenţe ale
    scenarizării, pentru a-şi cumpăra ţigări. Şi a venit un grup de vreo cinci
    copii foarte revoltaţi să ne întrebe dacă poate duşmanul să intre în cetate
    când vrea. Din locul în care era aşezată tabăra lor, acel om mai făcuse 200 de
    metri până să intre în miezul cetăţii noastre. Copiii erau indignaţi. Eu
    atunci, foarte amuzat în sinea mea, dar arătând îngrijorare pe faţă, am trimis
    garda să îl prindă. Le-am dat satisfacţie copiilor, salvând o eroare făcută de
    acel om. Efectul acesta de reînsufleţire a locuitorilor de astăzi ai oraşului
    Bistriţa pentru istoria medievală a cetăţii lor este cea mai mare mulţumire pe
    care o puteam trăi după zece ediţii de festival.



    Când vine vorba despre programul unei ediţii a Serbărilor Bistriţei
    Medievale, Florin Săsărman explică faptul că organizatorii încearcă să fie
    naturali şi se feresc de festivisme: Pornind de la ceea ce
    puteam face noi, am gândit şi programul. Include la fiecare ediţie animaţie
    stradală cu cavaleri şi arme medievale – copiilor le place cel mai mult să îi
    vadă pe cavaleri că se luptă. Eu sunt castelan încă de la prima ediţie. Odată,
    am avut o replică pentru nu mai ştiu ce observaţie făcută din public şi am spus
    că nu ar fi existat cavaleri dacă nu ar fi existat domniţe. Cavalerii se luptă,
    cavalerii întruchipează onoarea, vitejia, sacrificiul, dar toate acestea
    urmăresc cucerirea inimii unei domniţe. Am făcut legătura aceasta cu animaţia
    stradală cu cavaleri şi domniţe şi cavalerii întotdeauna trebuie să-şi îndrepte
    toate eforturile spre a cuceri zâmbetul şi aprecierea uneia dintre domniţele
    aflate acolo. Apoi, avem teatru stradal, pentru că în România există mai multe
    trupe care şi cântă, şi fac animaţie stradală cu teatru medieval. La
    fiecare ediţie avem invitate câteva formaţii de muzică medievală care cântă şi
    în mijlocul oamenilor, la scena mică, şi la scena mare, la spectacolele de
    seară. Dar avem şi menestreli ai veacului 21. Cu acest gen de programe
    am reuşit să atragem publicul, să îl ţinem lângă noi şi acum sunt convins că
    avem un public cunoscător, fidel. Anul acesta, la ediţia a zecea, am
    avut şi un moment în premieră în viaţa culturală a cetăţii, am avut o proiecţie
    videomapping, în care am inclus secvenţe din toate ediţiile anterioare al
    festivalului, secvenţe cu monumente istorice ale Bistriţei, cu istoria oraşului
    nostru. Această proiecţie poate fi văzută şi pe youtube.




    O
    altă premieră la cea de-a X-a ediţie a Serbărilor Bistriţei Medievale a
    reprezentat-o prezenţa trupei germane Farfarello, cunoscută în România pentru
    că unul dintre fondatorii ei, violonistul Mani Neumann, a fost membru al
    celebrei trupe rock Phoenix, în perioada ei germană, iar chitaristul Ulli
    Brand, tot din Farfarello, a colaborat, la rândul său, cu trupa lui Nicu
    Covaci. La Bistriţa, formaţia Farfarello şi-a lansat cel mai nou material
    discografic, albumul ZeitZone.

  • Sighişoara

    Sighişoara

    În România există aproximativ 250 de cetăţi şi biserici fortificate. Cetatea Sighişoarei sau Schasburg, situată în centrul României, a fost ridicată în secolul al XII-lea şi mai este numită şi Perla Transilvaniei”. A fost inclusă încă din 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind una dintre puţinele cetăţi locuite din Europa şi o atracţie a turiştilor străini care vizitează România. De nouă secole, de când a fost întemeiată, în cetate încă locuiesc familii, iar agenda culturală a aşezării este foarte bogată.



    Sighişoara este o bijuterie culturală, spune Florina Ştefan, specialist în ştiinţele comunicării, din cadrul Muzeului de Istorie din Sighişoara, instituţie publică subordonată primăriei localităţii. Este locul unde-ţi găseşti liniştea, locul în care te poţi plimba pe străduţele înguste ale vechiului burg săsesc, în care descoperi la fiecare colţ o lume. Principalul monument al cetăţii Sighişoara este Turnul cu Ceas, un monument de 64 de metri înălţime în incinta căruia se află amenajat din anul 1899 Muzeul de istorie al oraşului. Turnul are şase nivele, pe fiecare dintre ele fiind organizată o altă expoziţie: arheologie, farmacie medievală, mobilier medieval, unelte ale breslelor sighişorene, o colecţie impresionantă de ceasuri. Mecanismul ceasului mare din turn datează din anul 1906. Este elveţian şi funcţionează la secundă. De asemenea, acest mecanism acţionează şi figurinele ceasului care sunt unice în România. O parte dintre aceste figurine reprezintă zilele săptămânii, altă parte reprezintă zeităţi: Zeiţa Justiţiei, Zeiţa Dreptăţii, Zeiţa Păcii. Ultimul nivel al turnului este un balcon deschis, care uneşte toate cele patru laturi ale construcţiei. De aici se deschide o panoramă deosebită asupra oraşului.”



    Toţi cei care ajung în Sighişoara rămân impresionaţi de Scara Acoperită sau Scara Şcolarilor, cum i se mai spune. Treptele din piatră pe care se urcă în partea de sus a cetăţii sunt acoperite de o construcţie din lemn, astfel că aspectul general este acela al unui tunel. Ele erau destinate şcolarilor, în timpul iernii. La început, în 1662, când a fost construită, scara avea 300 de trepe. În anul 1849, în urma modificărilor, au rămas doar 175. Urcuşul în sine este destul de dificil, întrucât treptele sunt destul de abrupte, însă priveliştea se dovedeşte a fi o răsplată bine meritată. De sus, puteţi fotografia întreagă zonă a Sighişoarei, aşa cum o puteţi face şi din turn, spune Florina Ştefan, din cadrul Muzeului de Istorie din Sighişoara, alături de care ne continuăm călătoria. Apoi, cele două biserici evanghelice: Biserica Mănăstirii şi Biserica din Deal. Sunt biserici construite în stil gotic, cu o vechime de peste 800 de ani. Ele aparţin comunităţii germane a oraşului, dar, din cauza scăderii numărului de etnici germani, aceste biserici au fost transformate în timpul sezonului turistic în muzee. Se vizitează de către turişti, iar duminica dimineaţă se oficiază slujbe. De-a lungul sistemului de fortificaţie mai avem Turnul Fierarilor care este amenajat ca o galerie de artă a artiştilor plastici contemporani. În Turnul Cojocarilor, de exemplu, se află atelierul ultimului curelar care lucrează la Sighişoara. Este un meşter autentic, care lucrează în faţa turistului şi îşi expune produsele. De asemenea, lângă Turnul cu Ceas, lângă intrarea în Muzeul de Arme, se află standuri ale artizanilor sighişoreni care lucrează în lemn, pictează, de unde turistul îşi poate achiziţiona un suvenir. Sub Turnul cu Ceas se află camera de tortură, amenajată în vechea închisoare militară a oraşului. Este o cameră autentică, aşa cum era în secolul al XVII-lea. Colecţia de arme medievale de lângă Turnul cu Ceas este şi ea impresionantă.”



    Toată cetatea Sighişoarei este, practic, un complex muzeal. Există cafenele şi ceainării cochete, locuri în care turistul se poate relaxa, une poate face schimb de impresii şi unde se poate regăsi. Există însă câteva perioade din an când străduţele cetăţii sunt animate din plin, iar vechile timpuri medievale prind iar viaţă. Cu ocazia Festivalului Medieval, apar muzicanţii, meşteşugarii şi cavalerii. Din piaţete răsună discret muzica trupelor care urcă pe scenă. Agenda culturală a cetăţii este foarte bogată, spune Florina Ştefan, din cadrul Muzeului de Istorie din Sighişoara: De-a lungul unui an avem foarte multe manifestări culturale. De exemplu, a fost de curând Festivalul Lolelor. Este un obicei săsesc care se inspiră din carnavalurile saşilor ce au loc în luna februarie a fiecărui an. Apoi, în martie se organizează mereu Festivalul de Blues, un eveniment care reuneşte artişti din toată lumea. Urmează Noaptea Muzeelor, un eveniment internaţional la care Sighişoara participă mereu, pe 14 mai. În lunile iunie-iulie urmează Târgul Meşteşugarilor. Sfârşitul lunii iulie vine cu celebrul festival de artă medievală de la Sighişoara, care se va afla la cea de-a XXIII-a ediţie anul acesta. Acest festival se desfăşoară mereu în ultimul weekend al lunii iulie. Imediat după aceasta începe Festivalul de Muzică Academică, la care participă muzicieni din toată lumea. Este extraordinar de bine cotat, sunt foarte mulţi muzicieni celebri care concertează în minunata Sală Barocă a primăriei. La sfârşitul lunii august avem Festivalul ProEtnica la care participă toate etniile care trăiesc în România. Acestea îşi prezintă cu această ocazie obiceiurile culturale, dansurile, cântecele, portul popular, gastronomia, materiale, cărţi şi se organizează conferinţe diverse. Halloweenul nu e o sărbătoare de tradiţie, însă venind foarte mulţi turişti străini cu acea ocazie, tot oraşul se transformă într-o sărbătoare. Anul se încheie cu Festivalul Datini, un festival de folclor.”



    În cazul în care sejurul dumneavoastră se întinde pe mai multe zile puteţi vizita salina Praid, din localitatea cu acelaşi nume, aflată la puţin peste 70 de km depărtare. Pe lângă o excelentă bază de tratament, veţi găsi acolo şi terenuri de mini-golf, cinema 3 D şi o farmacie cu produse naturiste. Puteţi participa la o degustare de vinuri, iar în interiorul salinei există wireless şi televiziune, o cafenea, precum şi spaţii de creaţie.

  • Prima menţiune a capitalei Moldovei Suceava (10 februarie 1388). Desfiinţarea robiei în Mutenia (8 f

    Prima menţiune a capitalei Moldovei Suceava (10 februarie 1388). Desfiinţarea robiei în Mutenia (8 f


    Una dintre cele mai vechi aşezări urbane ale principatului Moldovei medievale este Suceava, prima capitală atestată. Situată în nordul extrem al României, oraşul s-a dezvoltat pe direcţia de expansiune a Regatului Ungariei medievale către spaţiul nordic extracarpatic. Naşterea oraşului are legătură cu apariţia statului medieval Moldova. La jumătatea secolului al 14-lea, români din Maramureş, conduşi de un lider local, Dragoş, primeau misiunea din partea regelui Ungariei Ludovic I de a păzi marca Moldovei (regiune-tampon) împotriva pericolului tătăresc dinspre est. Suceava va deveni, după consolidarea statului Moldova din ultimul sfert al secolului al 14-lea, timp de două secole reşedinţă domnească în timpul lui Petru I Muşat (1375-1391).




    Cu privire la numele oraşului există două explicaţii. Prima o dă cronicarul Simion Dascălul, care scrie în secolul al 17-lea ”Letopiseţul Ţării Moldovei până la Aron Vodă” unde îl citează pe Grigore Ureche, un înaintaş, că la Suceava s-au aşezat nişte meşteri cojocari din Ungaria. În maghiară, ”cojoc” se spune szücs. Numele oraşului ar fi o combinaţie între cuvântul maghiar şi sufixul românesc -eavă, şi ar fi însemnat ”cojocărie”. A doua explicaţie, mai puţin credibilă, este că ”Suceava” ar fi rezultatul unei alte combinaţii, şi anume cea de la numele copacului ”soc” şi sufixul slav -va, adică pădure de soci. Ce ne-a rămas din Suceava medievală pînă azi sunt cele două cetăţi între care s-a dezvoltat oraşul. Prima cetate, cea de la Şcheia sau Cetatea de Apus a Sucevei, este situată la nord-vest de oraş. Se află pe un deal de 384 de metri, la înălţimea de 80 de metri faţă de nivelul mării. Era parte a sistemului de fortificaţii construit de principele Petru I la sfîrşitul secolului al 14-lea. În timpul lui Alexandru cel Bun, la începutul secolului al 15-lea, cetatea a fost dezafectată. În prezent este ruinată şi a fost inclusă ca sit arhelogic pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava. Cea de-a doua cetate, Cetatea de Scaun a Sucevei, se află înspre estul oraşului, pe un platou la o înălţime de 70 de metri. Şi această cetate a fost construită de Petru I, dar a fost păstrată şi extinsă de urmaşii săi. A fost fortificată de Ştefan cel Mare, dar în 1675 a fost distrusă de Dumitraşcu Cantacuzino. Şi ea, asemenea cetăţii Şcheia, se află în ruine, şi ea a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţ. Suceava medievală era un oraş multietnic în care locuiau alături de români germani, maghiari şi armeni, cu o activă economie bazată pe schimburi comerciale. În timpul lui Alexandru Lăpuşneanu, la jumătatea secolului al 16-lea, capitala se va muta la Iaşi, dar, până la începutul secolului al 17-lea, Suceava va continua să fie reşedinţă a altor domni moldoveni.




    Desfiinţarea robiei în Mutenia (8 februarie 1856)



    Revoluţia din 1848 este considerată reperul modernităţii în Ţările Române. Rod al contactelor cu Occidentul din ce în ce mai intense şi al ieşirii de sub influenţa de secole a otomanilor, românii, asemenea tuturor naţiunilor din Europa Centrală şi de Est, îşi căutau propria cale de dezvoltare economică şi propăşire spirituală. Revoluţionarii români au promovat majoritatea idealurilor de modernizare ca vehicule ale emancipării sociale, politice şi economice. Noua societate îşi propunea eliberarea omului de orice servitute şi stimularea creativităţii în folosul propriu şi al comunităţii. În acest context, sclavia sau robia a fost privită drept cea mai retrogradă moştenire a trecutului. În spaţiul românesc exista o aservire economică, şi anume a unor categorii de ţărani. Dar mai exista şi o aservire rasială, mult mai aspră, care se aplica ţiganilor sau romilor. Această aservire era sclavia sau robia şi însemna că robul nu era liber ca persoană, ci era proprietatea cuiva. Originile robiei romilor se pierd în negura vremurilor. Începând cu secolul al 13-lea, triburi de romi din nord-vestul Indiei au fost luaţi ca auxiliari de către armatele mongole şi purtaţi prin campaniile militare. În Principatele Române au existat trei categorii de ţigani robi: ai statului, ai Bisericii, ai particularilor. Robia a fost o instituţie bine precizată în cadrul societăţii medievale şi moderne româneşti, legile fiind foarte clare în ceea ce priveşte condiţia robului privind drepturile, mai bine zis lipsa sa de drepturi, şi a tratamentului său. Marele obstacol al liberalilor români a fost convingerea proprietarilor de ţigani să-i elibereze de statutul lor social umilitor, inuman. Pentru aboliţionişti, robia era ceva inacceptabil pentru societatea modernă ce urma a fi edificată. Ideea abolirii ei şi-a făcut loc cu greu în societate, primele cereri în acest sens au apărut pe la 1837-1838. Treptat, în preajma revoluţiei paşoptiste, ea a crescut în popularitate. Cum argumentele umanitare pentru desfiinţarea robiei au avut un slab ecou în rîndul deţinătorilor de robi, aboliţioniştii români au mizat pe eficienţa economică a acestei instituţii. Mihail Kogălniceanu şi Ion Cîmpineanu, acesta din urmă fiind primul boier care şi-a eliberat robii în 1837, au dus campanii aboliţioniste înverşunate în presă şi în intervenţiile publice. S-a insistat pe nerentabilitatea robiei. Unul dintre argumentele vehiculate a fost că întreţinerea armatei de robi de la marile curţi boiereşti costa mult mai mult decît beneficiile pe care le aducea munca acestor oameni, aparent gratuită. După 1850, boierii deţinători de robi au înţeles mai clar necesitatea economică a dezrobirii. Pe 8 februarie 1856, în preajma Conferinţei de pace de la Paris care a urmat războiului Crimeii, domnul Munteniei Barbu Ştirbey semna legea prin care 250.000 de oameni, circa 7% din populaţia ţării, deveneau oameni liberi.