Tag: Cetatea Alba

  • Les forteresses d’Etienne le Grand

    Les forteresses d’Etienne le Grand

    Jusqu’au début du 20e siècle, les fortifications, les châteaux forts, les redoutes et les forteresses ont joué un rôle très important dans le déroulement des guerres. Lors des grandes conflagrations mondiales du siècle passé, la casemate et le bunker ont remplacé ce genre de fortifications. Les systèmes de fortifications ont aidé les chefs militaires à protéger les frontières, à assurer la sécurité de la population et à défendre les intérêts économiques de leur Etat.

    Un des premiers princes du Moyen-Âge roumain à avoir mis en place un système bien conçu de fortifications permanentes dans les pays roumains a été Etienne le Grand, prince régnant de Moldavie durant la seconde moitié du 15e siècle et les premières années du 16e. Comme tout dirigeant politique authentique, Etienne le Grand a commencé par renforcer la capitale de sa principauté, la cité de Suceava, située au nord du territoire de la Roumanie actuelle. Le premier château fort avait déjà été élevé par Petru Muşat, à la fin du 14e siècle. A ce château fort, Etienne le Grand a ajouté un mur d’enceinte qui l’entourait, le rendant beaucoup plus difficile à conquérir. Prévu de bastions et de créneaux, le mur d’enceinte était aussi entouré d’une douve. D’autres dépôts d’armes et de munitions, ainsi qu’une poudrière ont été construits à l’intérieur de la cité. La forteresse de Suceava a bien résisté aux attaques des Turcs ottomans, en 1476, et à celles des Polonais, en 1485, sans tomber entre les mains de l’ennemi.

    Une autre forteresse en pierre, renforcée par Etienne le Grand, a été celle de Neamţ, située à 70 km de Suceava. Le château fort le plus ancien de la cité avait été élevé par le même Petru Muşat. Etienne le Grand y fit construire la muraille de défense et élargir la douve qui l’entourait. La cité a résisté à l’attaque ottomane de 1476, menée par le sultan Mahomet II contre Etienne le Grand.

    La troisième forteresse du nord de la Moldavie agrandie par Etienne le Grand a été celle de Hotin – située à 115 km au nord de Suceava et qui se trouve actuellement sur le territoire de l’Ukraine. Là aussi, Etienne le Grand a surélevé et épaissi les murs de défense. Cette forteresse a, elle aussi, résisté aux assauts ennemis pendant la campagne turque de 1476. Roman a été la 4e forteresse d’Etienne le Grand située dans la zone de la capitale moldave. Elle fut élevée en 1466, à 95 km au sud de sa résidence. Bâtie dans une zone de campagne, à proximité de la rivière Siret, la forteresse était constituée de 7 tours liées entre elles par des murs et entourés de douves remplies de l’eau de la rivière. Cette forteresse jouait le rôle d’un avant-poste.

    Les forteresses d’Etienne le Grand étaient disposées de manière à défendre la Moldavie de tous les côtés. Ce prince régnant a également accordé beaucoup d’attention aux forteresses érigées au bord du Dniestr et du Danube, car c’étaient les invasions tatares arrivant de l’Est qui provoquaient à la Moldavie les plus grandes pertes. L’historien Gheorghe Postică, de l’Université Libre Internationale de Chişinău, en République de Moldova, a étudié les fortifications situées le long du Dniestr et du Danube : « Le système défensif créé le long du Dniestr, du nord au sud, entre les montagnes et la mer Noire, n’est pas fortuit. Il s’agit d’une délimitation nette entre deux espaces : l’espace roumain et les espaces se trouvant au-delà du Dniestr et même au-delà du Boug et du Dniepr. Ces forteresses tracent une sorte de frontière entre deux mondes, une séparation née au début du Moyen-Âge et qui allait se creuser jusqu’au Moyen-Âge tardif. »

    Les forteresses d’Etienne le Grand situées le long du Dniestr prouvent l’importance que ce prince régnant accordait à la défense de la frontière Est de la Moldavie et à l’expansion de la principauté vers le fleuve. A part la forteresse de Hotin, censée défendre également le nord de la Moldavie, Etienne le Grand comptait beaucoup sur les forteresses de Soroca, Orhei, Tighina et Cetatea Albă. Les deux dernières, ainsi que la forteresse de Chilia, avaient été construites pour défendre le sud de la principauté, jusqu’au Danube. Située à hauteur de la courbure des Carpates, dans la région de Vrancea, la forteresse de Crăciuna défendait la frontière terrestre avec la Valachie. Selon Gheorghe Postică, la forteresse de Soroca, avait été construite selon le modèle occidental, par des bâtisseurs roumains de Transylvanie : « Du point de vue de sa structure, la forteresse de Soroca ressemble à des constructions du même genre d’Italie. Bien que sa forme soit particulière, cela n’a rien d’extraordinaire. A l’époque médiévale, dans les pays européens, les forteresses en pierre étaient souvent construites par des bâtisseurs professionnels originaires d’autres régions et même d’autres pays. On en trouve des exemples en France, en Allemagne et au Royaume-Uni. La forteresse de Soroca a été construite par des bâtisseurs de Bistriţa, dans le nord de la Transylvanie. »

    Constructions de défense spécifiques de la Renaissance, les forteresses d’Etienne le Grand ont également contribué à la consolidation de l’économie et au progrès de la culture et de la science en Moldavie. Au fil des siècles, la plupart d’entre elles ont été détruites ou sont tombées en ruine. Considérées comme des monuments historiques, de nos jours elles font l’objet de projets de restauration.(Trad. : Dominique)

  • Jurnal românesc – 06.11.2018

    Jurnal românesc – 06.11.2018

    În contextul vizitei oficiale în Sultanatul Oman,
    prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a participat luni la ceremonia de
    inaugurare a Ambasadei României de la Muscat. Potrivit unui comunicat,
    deschiderea misiunii diplomatice din Sultanatul Oman reprezintă o concretizare
    a acțiunilor derulate de Guvernul României, de amplificare și consolidare a
    relațiilor bilaterale cu statele din Golf. La ceremonia de deschidere au
    participat miniștri ai Guvernul omanez, reprezentanți ai corpului diplomatic
    local, precum și membri ai comunității românești din Sultanatul Oman. Totodată,
    deschiderea misiunii diplomatice de la Muscat, în apropierea aniversării a 45
    de ani de relații diplomatice bilaterale neîntrerupte, în 2019, reprezintă o
    modalitate concretă a Guvernului României de a susține comunitatea românească
    din Sultanatul Oman, alcătuită din aproximativ 300 de persoane – mai precizează
    comunicatul.


    Subsecretarul de stat Victor Ionescu a participat, luni, la
    Forumul Național al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării,
    eveniment care a deschis mandatul de
    președinte al României la SUERD. Mandatul SUERD va oferi o oportunitate unică
    României pentru a avansa proiecte care să asigure dezvoltarea durabilă a unor
    regiuni importante din țară, având totodată efecte puternice și asupra
    comunităților de români din afara granițelor din state membre SUERD, fapt care
    ne obligă și onorează, a subliniat secretarul de stat. România coordonează
    trei arii prioritare: navigația pe căile navigabile interioare (împreună cu
    Austria), promovarea culturii, turismului și a contactelor directe dintre
    oameni (împreună cu Bulgaria) și gestionarea riscurilor de mediu (împreună cu
    Ungaria). România va deține mandatul SUERD în perioada 1 noiembrie 2018 – 31
    octombrie 2019.


    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena
    Intotero s-a întâlnit, duminică, cu reprezentanți ai organizației H.O.R.
    (Asociația Imigranților din România) în ultima zi a vizitei de lucru în Israel.
    Potrivit unui comunicat, ministrul le-a prezentat acestora programele de
    finanțare ale MRP și proiectele prin care asociațiile și organizațiile de
    pretutindeni pot primi sprijin din partea ministerului pentru activități și
    programe menite să conserve și să promoveze identitatea românească. De asemenea,
    oficialul român i-a felicitat pe membrii H.O.R. pentru proiectele derulate în
    parteneriat cu MRP. Demnitarul s-a deplasat apoi la Memorialul Martirilor şi
    Eroilor Holocaustului, a depus o coroană de flori și a păstrat un moment de
    reculegere în memoria victimelor Holocaustului. Comunicatul mai precizează că
    ministrul a vizitat și Muzeul Diasporei Evreiești, dedicat istoriei
    comunităților evreiești din întreaga lume.


    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de
    pretutindeni a desfăşurat proiectul Cheia spre Ţară – excursii tematice pentru
    tinerii români din Basarabia istorică, în perioada 27 octombrie – 4 noiembrie,
    la Cetatea Albă din sudul Basarabiei, Ucraina. Derularea proiectului s-a
    realizat în parteneriat cu Asociația Național – Culturală a Românilor din
    regiunea Odesa Basarabia. 800 de persoane, majoritatea elevi, dar și cadre
    didactice sau părinți însoțitori, din satele cu populaţie majoritar românească
    din Bugeac au participat la proiect . Potrivit unui comunicat, scopul acţiunii
    a fost acela de a facilita cunoaşterea unor realități din trecutul istoriei
    naționale românești, în vederea recuperării și menținerii vii a memoriei
    istorice, şi a conştientizării apartenenţei la neamul românesc.

  • Acţiune spectaculoasă a IEH în Sudul Basarabiei, Ucraina.

    Acţiune spectaculoasă a IEH în Sudul Basarabiei, Ucraina.


    În numai o săptămînă, în perioada 27 martie – 3 aprilie 2016, peste 730 de elevi de etnie română, însoţiţi de 64
    de dascăli din Sudul Basarabiei, Ucraina au vizitat Cetatea Albă. Excursiile tematice fac parte din proiectul Cheia spre
    tară, derulat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de
    pretutindeni cu partenerii din Sudul Basarabiei.




    Elevii din satele româneşti din Sudul
    Basarabiei au dobândit
    cunoştinţe noi despre moştenirea istorică a poporului român, prin prezentarea
    celei mai importante fortăreţe medievale din Europa de Est, monument strategic militar
    medieval al românilor.




    Totodată, elevii au conştientizat importanţa conservării
    destinaţiilor turistice, precum şi necesitatea conservării patrimoniului
    cultural şi istoric al generaţiilor trecute.




    Obiectivul principal al proiectului l-a reprezintat
    facilitarea cunoaşterii unor realităţi din trecutul istoriei românilor, în
    vederea conştientizării apartenenţei la Neamul Românesc a tinerilor şi a
    legăturilor cu Ţara Mamă prin istorie şi civilizaţie românească.


    Excursiile tematice la Cetatea Albă s-au desfăşurat conform misiunii şi
    obiectivelor IEH, răspunzând nevoilor de formare a unor generaţii educate, prin
    cultivarea spiritului de Neam şi Ţară.



  • Întâlnirea ministrului Angel Tîlvăr cu liderii românilor din zona Odessa

    Întâlnirea ministrului Angel Tîlvăr cu liderii românilor din zona Odessa

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr s-a întâlnit vineri cu liderii comunităţii româneşti din regiunea Odessa şi cu reprezentanţi ai mass-media de limba română, la sediul Consulatului General al României.



    Ministrul Tîlvăr a prezentat misiunea şi activitatea desfăşurată de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni în sprijinul comunităţilor româneşti, atât prin susţinerea proiectelor mediului asociativ în cadrul sesiunilor de finanţare, cât şi prin acţiunile proprii programate în acest an.



    Demnitarul român a amintit amenajarea Casei memoriale “Aron Pumnul” din Cernăuţi şi organizarea în incinta acesteia a unui muzeu în memoria lui Mihai Eminescu, precum şi programul de tabere ARC” pentru copii şi tineri etnici români din afara graniţelor. Totodată, ministrul delegat i-a încurajat pe reprezentanţii comunităţii româneşti să dezvolte şi să depună, în cadrul celei de-a două sesiuni de finanţare din 2015, proiecte cât mai diverse şi mai bine fundamentate şi a exprimat dorinţa de a iniţia modificarea cadrului legislativ în vigoare, astfel încât acesta să permită un acces mai bun al mediului asociativ românesc la resursele puse la dispoziţie de către statul român.



    Liderii comunităţii româneşti din regiunea Odessa au adus în discuţie preocupările legate de sprijinirea învăţământului în limba română şi de multiplicarea schimburilor între instituţii de învăţământ superior din România şi entităţi similare din Ucraina, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru studenţii etnici români. Au mai fost prezentate aspecte legate de numărul burselor acordate tinerilor din comunitate, precum şi interesul existent cu privire la înfiinţarea unui centru cultural în raionul Ismail, ca factor suplimentar de conservare a elementelor identitare ce definesc comunitatea.



    Pe agenda discuţiilor au figurat şi chestiuni legate de stadiul în care se află procesul de organizare a Congresului Românilor de Pretutindeni. Ministrul delegat Angel Tîlvăr a precizat implicarea Comisiilor de specialitate din Parlamentul României în elaborarea metodologiei de desemnare a participanţilor la acest eveniment extrem de important pentru românii din întreaga lume, subliniind totodată faptul că DPRRP — MAE îşi va îndeplini rolul prevăzut de lege şi va asigura suportul logistic pentru bună desfăşurare a acestei manifestări.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr a avut vineri o întrevedere şi cu reprezentanţii Consiliului orăşenesc din localitatea Belgorod¬Dnestrovski (Cetatea Albă), precum şi cu reprezentanţi ai asociațiilor românești din regiune și cu reprezentantul asociației romilor din Cetatea Albă.



    În cadrul întrevederii au fost trecute în revistă modalităţile prin care statul român, prin intermediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, îi sprijină pe românii din afara granițelor în vederea păstrării identităţii lingvistice şi spirituale a acestora. Ministrul delegat a apreciat modul de organizare al comunității românești din localitățile vizitate și a apreciat eforturile depuse de mediul asociativ din sud-vestul Ucrainei. De asemenea, a subliniat importanța pe care autoritățile locale o au în procesul de recunoaștere și de sprijinirea a acestora, solicitând, în context, susținerea învățământului în limba română.