Tag: Cetatea Feldioara

  • Cetatea Feldioara – Marienburg

    Cetatea Feldioara – Marienburg

    Luna aceasta aici are loc evenimentul “Cavalerii Teutoni se întorc în cetatea Feldioara”, aflat la a 12-a ediție. În septembrie anul acesta aici se vor desfăşura concerte în biserici fortificate din Ţara Bârsei. Ne aflăm în centrul ţării, în judeţul Braşov, unde vă invităm să vizitaţi Cetatea Feldioara, din comuna Feldioara. Este o cetate care a fost construită în secolul XIII, cetatea de la Feldioara fiind cea mai importantă fortificație ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania. Cetatea este monument istoric, fiind până în anul 2013 o ruină, dar mai apoi fiind restaurată în totalitate.

    Georgiana Gămălie, administrator Cetatea Feldioară, ne-a lansat o invitaţie: “Merită să descoperiți o cetate care a fost ruină până în urmă cu 10-12 ani și care a renăscut practic, dobândind forma pe care o avea în secolul 17, dar care are o istorie îndelungată, pentru că pe acel deal, odată cu cercetarea arheologică din timpul restaurării, s-au descoperit urme de locuire încă din Neolitic, din perioada dacică până la perioada Medievală, când au fost colonizați sași în zonă și au fost prezenți la început de secol 13, pentru doar 14 ani, și cavalerii teutoni, cei care au dat numele de Marienburg localității noastre, nume păstrat și astăzi, în special în comunitatea săsească. Orașul Societatea Mariei înseamnă, pentru că teutonii o aveau ocrotitoare pe Sfânta Maria.

     

     

    Practic este un monument care are deja o poveste, dar este și un spațiu viu. Ne place nouă să credem că are un conținut cultural valoros atât pentru localnici, cât și pentru pentru vizitatori. Și în special în  anotimpul cald aici se desfășoară foarte multe evenimente, de la concerte de muzică clasică, medievală, până la festivaluri de film cu proiecţii pe zidul din curtea cetății și chiar festival medieval. Veți găsi la baza cetății o zonă unde puteți lăsa mașina și după aceea urcați pe un drum pietruit, iar în curte, cum intrați, veți vedea un spațiu deschis, frumos, în care încă sunt resturi de ziduri, adică la suprafață sunt indicate zonele în care au fost biserica cisterciană și mănăstirea, după alungarea teutonilor.

     

     

    Trei turnuri avem către cele trei puncte cardinale nord, est și vest. Trei turnuri care adăpostesc expoziții, expoziții de istorie, arheologie și etnografie, cu obiecte, acestea din urmă cu obiecte donate de localnici, de români și de sași. Avem și un turn micuț, Turnul de Nord, în care găsiți și o carte de impresii și unde sunt și câteva module interactive aduse în vizită la cetatea Feldioara printr-un proiect numit “capsula de cultură” derulat în urmă cu câțiva ani de Asociația Forum din Brașov”

    Georgiana Gămălie, administrator Cetatea Feldioară, a adăugat : “Găzduim în această perioadă și o foarte frumoasă expoziție de artă vizuală în curtea cetății. Un artist de renume, Vlad Basarab, vine la noi cu o expoziție de ceramică intitulată “Atingerea memoriei”, o expoziție specială, spunem noi, pentru că artistul a reușit să se conecteze la istoria locului și la tot ce are cetatea și arată în ziua de astăzi și a venit cu propriul său mesaj legat de memorie, de carte și, de asemenea, se adresează și vizitatorilor nevăzători care pot atinge lucrările și pentru aceștia va și organiza niște ateliere de modelaj la început de septembrie în cetatea noastră.”

     

     

    O vizită la cetate oferă şi o surpriză: aplicaţia România atractivă, aplicaţie gratuită, care odată descărcată funcţionează şi ca audioghid şi ca prezentare şi ca realitate virtuală prezentând fosta mănăstire cisterciană, în mai multe limbi străine. Cetatea Feldioara se găseşte în acestă aplicaţie la Ruta Cetăţilor Fortificate.

     

     

  • Cetatea Feldioara

    Cetatea Feldioara


    La 20 de kilometri de Braşov, pe drumul spre Sighișoara poate fi vizitată o cetate răsărită din propria ruină, Cetatea Marienburg sau Feldioara. Aici la începuturi a fost o cetate de pămȃnt, ȋntărită probabil cu palisade, așa cum au găsit­-o cuceritorii unguri ȋn primele secole ale mileniului al doilea. Așa au denumit-o: Földvár (cetate de pământ). Coloniștii germani aduși de regii Ungariei și Cavalerii Teutoni i-au spus Cetatea Sfintei Maria – Marienburg. Astfel, în limba romȃnă s-a păstrat denumirea derivată din maghiară – Feldioara.Georgiana Gămălie, administrator Cetatea Feldioara, ne-a povestit:


    Dacă ajungeţi în inima României, sigur ne observaţi! Dacă acum 10 ani erau doar nişte ruine aici, în acest moment cetatea se vede frumos de la drum, în forma pe care o avea în secolul XVII. Odată ajunşi la noi puteţi descoperi mărturii de locuire a acestui loc, încă din Neolitic, perioada dacică, până în perioada medievală când localitatea a fost colonizată de saşi, începând cu sec.XII, şi la prezenţa teutonilor, în sec. XIII, pentru doar 14 ani.



    Muzica medievală ambientală, dar şi ciripit de păsări întâmpină la intrarea în cetate. Georgiana Gămălie, administrator Cetatea Feldioara, şi-a continuat prezentarea:


    Cetatea se află la marginea localităţii. Ea vă aşteaptă pe parcursul întregului an cu informaţii despre restaurarea acestui monument, care nu a fost deloc uşoară. Astăzi găzduieşte în cele trei turnuri ale sale expoziţii de istorie, arheologie şi etnografie. În partea stângă avem Turnul de vest, în care avem partea de istorie şi arheologie, sunt patru nivele, sunt încăperi mici, dar au farmecul lor. În primul rând conţin informaţii despre restaurarea cetăţii, despre alte descoperiri arheologice din localitate, din preajma bisericii evanghelice care nu este departe de cetate. Iar la ultimul nivel este spaţiu de expoziţii temporare, este cel mai amplu spaţiu expoziţional. În majoritatea anului, avem expoziţia dedicată Cavalerilor teutoni la Feldioara, dar acum, în luna iunie, pentru că de Rusalii se desfăşoară un obicei foarte frumos în localitate, bătutul armindenilor, timp de o lună vizitatorii pot descoperi expoziţia dedicată acestui obicei, iar în toamnă avem şi bienală de arte, Bienala Albastră.


    Faţă în faţă cu intrarea, avem Turnul de nord, este cel mai mic dintre turnuri, are doar un nivel, dar e un spaţiu foarte complex, pentru că, dincolo de nişte panouri pe care vizitatorii pot vedea feldiorenii implicaţi în Marea Unire, avem şi o capsulă de cultură, un proiect în care a fost implicat şi liceul Petru Rareş din localitate, în urmă cu aproximativ doi ani, şi care sunt nişte module interactive pentru copii. Continuăm cu cel de-al treilea turn, în partea dreaptă a intrării, este Turnul dinspre răsărit. Iar aici, pe cele trei nivele, avem o expoziţie de etnografie, Mărturii de locuire şi conlocuire la Feldioara, puteţi descoperi de la unelte, până la fotografii de epocă, obiecte casnice, ceramice, ţăsături de casă, sau, la ultimul nivel, Căsuţa bunicilor, un proiect realizat şi cu meşteri populari şi cu copii, prin care s-au recreat piese inspirate din mobilierul tradiţional, sau obiecte decorative pentru casă. Rămânând în curte, avem drumurile de strajă, pe care vizitatorii pot călători, iar de pe aceste drumuri se vede foarte frumos de jur împrejur, până la munţi, pentru că dacă astăzi ne bucurăm de privelişte, în trecut, din punct de vedere strategic , acest loc era foarte important.



    În spatele cetăţii curge Oltul, fiindcă cetatea se află la marginea judeţului Braşov, la limita cu judeţul Covasna. În curte pot fi vizitate şi fundaţiile unei biserici, pentru că după plecarea Teutonilor, aici au venit Cistercienii, călugări din Franţa, şi se pare că aici ar fi existat o mănăstire cisterciană.



    O cetate ce s-a dorit vie, atât pentru vizitatori, dar şi pentru comunitate. Astfel, aici se organizează un Festival Medieval la început de septembie, dar şi un festival de film la sfârşitul lunii iulie, care se adaugă fericit vieţii cetăţii.






  • În județul Brașov

    În județul Brașov

    Pentru iubitorii muntelui, Brașovul poate fi punctul de plecare în excursii în Munții Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare sau Bucegi. Priveliștea din vârful Tâmpei, de la marginea Brașovului, oferă o imagine deosebită asupra orașului, iar în zilele senine se poate vedea întreaga depresiune. O altă destinație situată la câţiva km de Braşov, Poiana Brașov, este o stațiune pentru sporturile de iarnă și o atracție turistică de renume internațional. Însă și atracțiile din împrejurimi sunt la fel de tentante.



    Mihaela Damian, agent de turism la Centrul de Informare și Promovare Turistică din Poiana Brașov, ne vorbește despre principalele obiective turistice din Brașov. În primul rând, le recomand vizitarea Bisericii Negre din Piața Sfatului din Brașov, una dintre cele mai cunoscute construcții din oraș. Biserica Neagră este, de altfel, cea mai mare construcție sacrală din România și unul dintre cele mai mari lăcașe de cult medievale din Europa. Tot despre Biserica Neagră le putem oferi informații, inclusiv tot ce i-ar putea interesa despre colecția de covoare orientale din cadrul acesteia, dar și cu privire la orga mecanică, cea mai mare din România. În afară de Biserica Neagră, le recomandăm Muzeul Primei Școli Românești sau Bastionul Țesătorilor, zonele de promenadă cum este aleea de sub Tâmpa sau aleea de promenadă După Ziduri, unde găsesc Turnul Alb și Turnul Negru. Există și evenimente care atrag turiști. În cursul lunii noiembrie avem Festivalul Etnovember, iar în perioada sărbătorilor de iarnă cel mai cunoscut eveniment este Brașov, oraș de poveste. De obicei, în data de 6 decembrie se aprind luminile în Piața Sfatului, iar evenimentul continuă pe tot parcursul sărbătorilor de iarnă. Îi invităm pe toți turiștii să ne viziteze atât în orașul Brașov cât și în stațiunea Poiana Brașov. Vor găsi aici diverse opțiuni pentru petrecerea timpului liber, fie că vor să participe la activități culturale, fie că doresc să facă trasee de drumeție montană. Au ce vedea.



    Un alt punct de originalitate și unicitate în oferta turistică a orașului Brașov este reprezentat de Strada Sforii. Aceasta este cunoscută ca fiind cea mai îngustă stradă din oraș, având doar 1,3 m lățime. A fost creată în secolul al XV-lea ca o cale de acces pentru pompieri și se spune că ar fi cea mai îngustă din Europa. Însă către ce obiective turistice îi putem îndrepta pe turiștii care doresc să cunoască și împrejurimile? Mihaela Damian, agent de turism la Centrul de Informare și Promovare Turistică. În primul rând i-am îndrepta spre Poiana Brașov, unde găsesc activități recreative atât pentru sezonul cald cât și pentru sezonul rece și unde pot practica schiul, drumețiile montane, plimbările relaxante prin stațiunea de munte. Aici avem și multe hoteluri cu piscină interioară. Din Poiana Brașov au rută directă către Râșnov, unde pot vizita Cetatea Râșnovului, iar ulterior pot merge către Bran, unde pot vizita castelul de acolo.



    Satul Hărman sau Huntschprich în dialectul săsesc, în traducere Muntele Mierii, este un sat mic și liniștit, aflat în centrul României, la circa zece km de Brașov. Cel mai impresionant obiectiv de aici este biserica fortificată din centru, o adevărată cetate, foarte bine conservată, ridicată în secolul al XII-lea. În secolul al XV-lea comunitatea a avut o tentativa de a transforma stilul bisericii evanghelice din romanic în gotic, însă lucrările s-au oprit la supraetajarea turnului-clopotniță, care, având 32 de metri, devenea cel mai înalt din Țara Bârsei. Dan Ilică-Popescu, custodele cetății. Când te apropii de cetate, vezi de departe turnul bisericii. E foarte important, fiindcă mai există încă patru turnulețe în jurul celui principal. Este ceva foarte rar întâlnit la bisericile din sate, fiindcă asta reprezenta dreptul de a pedepsi cu moartea în localitatea respectivă. Este un aspect rar întâlnit în localitățile mici. Cu cât te apropii mai mult de cetate, vezi ziduri masive și șanțul de apă, care, inițial, înconjura complet cetatea. Era un mod de apărare în Evul Mediu. Intrarea se face printr-un tunel construit după anul 1800. La început, peste șanțul cetății, în locul tunelului, era un pod care se putea ridica. Intrarea se face prin prima poartă de stejar, care se mai păstrează. Mai erau și alte trei porți.



    Ajunși în județul Brașov, nu ar trebui să ratați o vizită la cetatea Feldioara, a cărei renovare a fost finalizată chiar anul acesta.Numele românesc al localității, Feldioara, este derivat din maghiară, Föld-Vár, care înseamnă cetate de pământ. Denumirea germană Marienburg înseamnă cetatea Mariei, cu referire la Fecioara Maria, patroana Ordinului cavalerilor teutoni, cei care au ridicat pentru prima dată cetatea, în anul 1211. Distrusă în 1241, cetatea a fost reconstruită de comunitatea săsească din zonă. Georgiana Gămălie, expert conservator și curator. Cetatea Feldioara a renăscut practic din ruină. După restaurarea care a avut loc în ultimii cinci ani, astăzi are forma pe care a avut-o în secolul al XVII-lea, pentru că informaţiile arheologice şi documentare au permis recuperarea acestei perioade. Merită vizitată în primul rând pentru că este foarte frumoasă. Are trei turnuri care adăpostesc expoziţii. Încercăm să aducem în faţa publicului atât mărturii arheologice, de la cioburi vechi de vase, regăsite cu ocazia săpăturilor în cetate, inclusiv din perioada neolitică – dovezi de locuire a acestei zone din cele mai vechi timpuri, până la vase dacice şi din perioada medievală. Dar şi mărturii de locuire şi conlocuire la Feldioara: practic, într-unul dintre turnuri sunt obiecte donate sau împrumutate de localnici, prin care ilustrăm partea de meşteşuguri.




    Centrele de informare turistică promovează un traseu de 105 km în jurul Brașovului. Pe acest traseu veți putea vizita 12 cetăți fortificate deosebite, între care și castelul Bran, cel mai vizitat obiectiv din România, fostă reședință a reginei Maria.




  • Cetatea Feldioara

    Cetatea Feldioara

    O reconstituire
    de succes este tentaţia pe care v-o
    propunem astăzi: Cetatea Feldioara din judeţul Braşov. Numele
    românesc al localității, Feldioara, este derivat din maghiară, Föld-Vár, care
    înseamnă cetate de pământ. Denumirea germană Marienburg înseamnă cetatea
    Mariei, cu referire la Fecioara Maria, patroana Ordinului cavalerilor teutoni,
    cei care au ridicat pentru prima dată cetatea, în anul 1211. Distrusă de Hoarda
    de Aur în anul 1241, cetatea a fost reconstruită de comunitatea Săsească din
    zonă. În timpul comunismului, cetatea s-a prăbuşit şi a fost lăsată de
    izbeliştie, astfel încât turiştii ce ajung la Feldioara, de la începutul luni
    august, anul acesta, pot vizita Cetatea refăcută practic de la zero. S-au
    restaurat toate zidurile de incintă şi toate turnurile, precum şi zidul
    Zwinger, de protecţie. Toate fortificaţiile iniţiale, de pe vremea teutonilor,
    au fost conservate în întregime. În curtea interioară s-au pus în valoare
    resturile capelei şi a mănăstirii cisterciene.


    S-a
    reconstruit şi fântâna a cărei adâncime
    este de aproximativ 70 de metri şi s-a amenajat o zonă de belvedere asupra
    Ţării Bârsei, aflată pe zidul de strajă. În interiorul obiectivului turistic
    vizitatorii au la dispoziţie două expoziţii: expoziţia de bază ”Mărturii
    arheologice şi mărturii de locuire şi conlocuire în Feldioara” şi expoziţia
    temporară ”Arminderii – Sărbătoare şi tradiţie”.


    Georgiana Gămălie, responsabil cu evenimentele în
    Cetatea Feldioara, ne poartă paşii pe drumuri… teutone: Cetatea Feldioara a
    renăscut practic din ruină, după restaurarea care a avut loc în ultimii cinci
    ani. Astăzi are forma pe carea avut-o în secolul XVII, pentru că informaţiile
    arheologice şi documentare au permis recuperarea acestei perioade. Merită
    vizitată în primul rând pentru că este foarrte frumoasă. Are trei turnuri care
    adăpostesc expoziţii. Încercăm să aducem în faţa publicului atât mărturii
    arheologice, de la cioburi vechi de vase, regăsite cu ocazia săpăturilor în
    cetate, inclusiv din perioada neolitică – dovezi de locuire a acestei zone din
    cele mai vechi timpuri, până la vase dacice şi din perioada medievală. Dar şi mărturii
    de locuire şi conlocuire la Feldioara: practic, într-unul dintre turnuri sunt
    obiecte donate sau împrumutate de localnici, prin care ilustrăm partea de
    meşteşuguri.


    Cetatea
    Feldioara este deschisă spre vizitare de miercuri până duminică de la orele 10.00
    până la 18.00
    . În plus, în cetate urmează să fie organizate mai multe
    evenimente. Vine cu detalii Georgiana Gămălie: Ne propunem ca
    cetatea să fie vie, animată, să fie o fortificaţie a culturii în final şi o
    adevărată carte de vizită pentru Feldioara. Cel mai apropiat eveniment va fi
    Festivalul Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara, în perioada 8-9
    septembrie anul acesta, când vom aduce în cetate de la demonstraţii de luptă a
    cavalerilor, muzică medievală, ateliere de meşteşuguri vechi, teatru de păpuşi
    pentru copii cu tematică medievală. Încercăm să-i redăm viaţă!



    Taxa de intrare
    este de 15 lei pentru adulţi (aproximativ 3 euro), 10 lei pentru
    pensionari (aproximativ 2 euro) şi 5 lei pentru elevi şi studenţi (circa 1
    euro).


    Cu speranţa că
    veţi trece Cetatea Feldioara pe lista de locuri de vizitat din România, vă
    aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.