Tag: Cetatea Neamt

  • Cetatea Neamţ

    Cetatea Neamţ

    Cetatea Neamț făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.



    Cetatea Neamț se găseşte la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț. Ea se află pe stânca Timuș de pe Culmea Pleșului, numită și Dealul Cetății, la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei râului Neamț sau Ozana, conform vechiului nume. Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I şi fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare.



    În prezent, aici poate fi vizitat Muzeul Cetatea Neamţ, muzeu vernisat în iunie 2009, cu ocazia reamenajării expoziţiei permanente. Ne spune ce găsim în cetate Dorin Nicola, director al Complexului Muzeal Neamţ: “Au fost reabilitate 22 de săli de expoziţie şi a fost recreată imaginea cetăţii, din timpul lui Ştefan cel Mare. Astfel au apărut Sala tronului, Sala de sfat şi judecată, Sala armelor, bucătăria, cuhnia, lapidariul, camera domniţelor, temniţa sau neagra temniţă” şi în interiorul cetăţii viaţa a renăscut. Ştefan cel Mare s-a reîntors la Târgu Neamţ şi chiar dacă cetatea a avut mai mult de 200 de mii de vizitatori anual, începând din 2009 şi în prezent încercăm să facem din ce în ce mai atractivă o vizită la Cetatea Neamţ. Grupurile care vin din străinătate sunt impresionate că acestă cetate nu este goală, ea a renăscut pentru faptul că, deşi erau la început doar nişte ziduri, astăzi în interiorul cetăţii există acea atmosferă medievală. Există străjeri, există domniţe, se poate vedea clopotul care chema la luptă atunci când apărea o primejdie şi cei care cunosc legendele cetăţii chiar au impresia că îi mai văd pe acei plăieşi care au ţinut piept lui Sobjecki şi la sfârşitul bătăliei au ieşit cu fruntea sus, spunând că acesta este cu adevărat un cuib de vulturi” care nu poate fi cucerit atât de uşor. Astăzi cetatea arată foarte primitor.”



    Cu ocazia Zilelor Cetăţii, cetatea capătă şi mai multă viaţă. Vine cu detalii Dorin Nicola: Ne reamintim de Ştefan cel Mare de fiecare dată când comemorăm trecerea sa la cele veşnice. Complexul Muzeal judeţean Neamţ organizează anual Zilele Cetăţii Neamţ, în preajma datei de 2 iulie (ziua morţii domnitorului — n.r.). Cu ocazia acestei comemorări, în paraclisul din cetate, se oficiază sfânta liturghie. În cetate se desfăşoară diverse ateliere, care reconstituie tehnici tradiţionale medievale. Există acele reconstituiri de bătălii istorice, cu trupe de cavaleri, trupe de reenactment medieval, care arată vizitatorilor cum era echipamentul de luptă, Chiar dacă noi ştim că oştenii lui Ştefan cel Mare abia dacă aveau o chioagă şi sarică în spinare, dar noi expunem echipamente de luptă similare pentru perioada medievală, iar cei care oferă astfel de reconstituiri medievale chiar pun suflet şi arată cam cum se lupta cu astfel de echipamente.”



    Tabere medievale, dansuri medievale, schimb de gardă, prezentare de arme şi demonstraţii de lupte, demonstraţii de tir cu arcul, reparaţii echipament militar, atelier de monetărie, atelier de ţesătorie, atelier de caligrafie medievală, atelier de tras cu arcul, atelier de muzică arhaică, atelier de dans tematic, precum şi prezentări de armament, replici de secolele XII — XVI sunt pe ordinea de zi a manifestărilor de aici.





  • Târgu Neamţ

    Târgu Neamţ

    Vă invităm
    astăzi să ne refugiem de căldura oraşelor mari, mergâng spre nordul județului
    Neamț, în vestul regiunii istorice Moldova și în nord-estul României. Ajungem la Târgu Neamț, oraș situat la o
    altitudine medie de 365 m, pe terasa râului Ozana. Din punct de vedere al
    dovezilor scrise, Târgu Neamț este unul din cele mai vechi orașe din Moldova,
    fiind atestat documentar la sfârșitul anilor 1300, din timpul domniei lui Petru
    vodă, când se construiește și Cetatea Neamțului.


    Astăzi, cetatea vă primeşte pe poarta de nord-est, construită de domnitorul
    Ştefan cel Mare (1457 – 1504), după ce aţi parcurs un pod la înălţime, construit
    pe ruinele celui vechi. Cetatea are o formă de patrulater cu laturi inegale. La
    fiecare colţ al patrulaterului, se afla câte un turn de apărare, din care
    astăzi se văd doar ruinele. La intrarea în cetate, în perioada medievală era
    încă o poartă cu arcadă şi o capcană, cursa de şoareci, în care cădeau
    invadatorii care forţau intrarea în cetate. Cetatea a rezistat asediilor şi
    datorită grosimii zidurilor, de aproximativ 3 metri, inclusiv focului pus în
    mai multe rânduri, putând fi folosită de-a lungul secolelor ca refugiu şi cuib
    de rezistenţă. Pe unele ziduri se mai văd şi astăzi urmele văpăilor din acele
    vremuri.


    Pentru vizitatorii de azi, au fost reconstituite 21 de săli de vizitare, în
    care sunt expuse diverse exponate, unele autentice, altele replici: sala de
    sfat şi judecată a Cetăţii, sala tronului, cuhnia, un iatac, o cameră de taină
    în care pătrundeau numai boierii cei mai înalţi în rang la discuţii cu
    domnitorul. În această încăpere, figuri de ceară îl aşteaptă încă pe domnul
    Moldovei. Cămara bogată, dar şi închisoarea cu prizonieri cu tot, completează
    incursiunea în vremurile de glorie ale Cetăţii Neamţului.


    Oraş cu oameni primitori, Târgu Neamţ este din ce în ce mai cunoscut
    datorită evenimentelor organizate aici. Astfel, din 2012, localnicii au
    conturat un proiect de oraş, prin care au încercat să îşi promoveze zona.

    Vine
    cu detalii Elena Preda, profesoară de istorie, nașa Ordinelor Cavalerești din
    zonă, a formaţiilor de domniţe şi a tot ceea ce înseamnă reprezentare
    identitară: Ne-am gândit că
    avem tot ce ne trebuie pentru acest proiect, mai lipseau câţiva oameni
    pasionaţi, care să reconstituie oarecum istoria. Am început în 2013 cu
    proiectul Străjerii cetăţii Neamţului: 19 străjeri şi hatmanul lor au fost un
    fel de amprentă identitară la Cetatea Neamţ, am reconstituit vestimentaţie,
    arme, cei care făceau parte din acest ordin erau elevi la liceele din oraş şi
    pe măsură ce au plecat la facultate alţii le-au luat locul. Pentru că aveam
    străjerii a venit ideea cu domniţele. Băieţii s-au simţit foarte onoraţi. Din
    an în an fetele şi-au reconstituit ţinute medievale, frumoase, elegante, au
    învăţat să danseze pe muzică bizantină. Astăzi cei care vin la Festival ar
    putea vedea cel puţin 15 dansuri.


    Din 2014 Zilele Cetăţii Neamţului, sărbătorite în fiecare an în preajma
    datei de 2 iulie, au fost completate cu Festivalul medieval, ne-a depănat
    povestea Elena Preda: Târgu
    Neamţ este un oraş medieval atestat, aveam cetatea, aveam străjerii, aveam
    domniţe. Ce trebuia mai mult decât să invităm acasă la noi şi pe ceilalţi
    pasionaţi de istorie din întreaga ţară. În fiecare an dorim să transmitem un
    mesaj, pentru că acest festival are un caracter cultural deosebit. Nu e
    neapărat un divertisment, ci un îndemn spre o cultură identitară. Noi avem
    ideea de a reconstitui istoria, punem în valoare şi mâncarea tradiţională prin
    Ceaunul fermecat şi invităm toţi meşteşugarii din zonă să arate meşteşugurile
    păstrate cu sfinţenie. Avem muzică medievală, avem rock
    medieval, avem tot felul de lucruri care provoacă.


    Şi Elena Preda
    ne-a spus ce este acest Ceaun fermecat: Toţi şefii acestor pensiuni vin în fiecare seară şi îşi prezintă mâncarea
    tradiţională, pe care o poate oferi pensiunea pe care o patronează. Mâncarea se face în faţa turiştilor, la
    ceaun în special, dar şi orice alt fel de mâncare tradiţională. Tot ceea ce se
    poate prepara în faţa turistului se prepară în parcul de sub cetate. Se mănâncă
    aici în special musacaua de oaie, se mănâncă şi carne la grătar, legumele
    gătite în faţa turiştilor. Bineînţeles că apar şi tot felul de dulceţuri din
    zona noastră. Să veniţi să vedeţi ce avem în meniu.




    O invitaţie de neratat!

  • Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Deşi nu se află în topul
    destinaţiilor turistice din România precum Transilvania, litoralul Mării Negre sau,
    mai recent, Bucureştiul, zona Neamţului are multe atracţii care pot contribui la o vacanţă reuşită. În judeţul Neamţ, vizitatorii vor descoperi atracţii ale naturii,
    situri istorice încărcate de legende, mănăstiri, tradiţii populare, precum şi o
    gastronomie căreia nu îi poţi rezista.


    O parte a atracţiilor turistice se aflăîn municipiul reşedinţă de judeţ, Piatra Neamţ. În centrul
    oraşului se află Ansamblul Curtea Domnească, ale cărui începuturi datează din a
    doua jumătate a secolului al 15-lea, din perioada domnitorului Moldovei, Ştefan
    cel Mare. Din fosta Curte Domnească mai există doar o parte din zidurile de
    incintă şi din pivniţe. Aici se află Biserica Domnească Sfântul Ioan,
    construită din piatră în 1497 – 1498 în stil arhitectural moldovenesc. Dintre
    multele muzee din oraş, unul este special şi anume Muzeul de artă Eneolitică
    Cucuteni. A fost deschis în anul 2005 în clădirea unei foste bănci, chiar în
    zona istorică a oraşului. În vitrinele muzeului sunt expuse vase de ceramică
    pictată, cu forme elegante şi cu decoraţiuni care au aparţinut unei civilizaţii
    care a locuit în zona Moldovei, în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul Rep.
    Moldova şi al Ucrainei între 4600 şi 2750 î.H. Numele acestei civilizaţii a
    fost legat de descoperirile arheologice din 1884 şi 1893 din localitatea
    Cucuteni de lângă Iaşi.



    continuăm prezentarea judeţului Neamţ cu ajutorul jurnalistului Traian
    Bădulescu: Judetul Neamţ este unul dintre
    judeţele de top ca potenţial turistic din România. Turismul rural este destul
    de dezvoltat. Sunt sute de pensiuni rurale, sunt şi câteva hoteluri mari de 3
    şi 4 stele de calitate, care au fost renovate în ultimii ani. Avem legendarul
    Han al Ancuţei, care este unul dintre cele mai cunoscute hanuri şi restaurante
    tradiţionale româneşti, solicitate şi de românii şi de străinii care trec prin
    zonă. Avem pitorescul lac Bicaz, avem peisaje montane, Muntele Ceahlău, sunt
    munţi foarte buni pentru drumeţiile montane.


    De
    la Piatra Neamţ se ajunge foarte repede la Barajul de la Bicaz şi mai departe,
    trecând munţii spre Transilvania prin Cheile Bicazului, în Parcul Naţional cu
    acelaşi nume. Tot de la Bicaz se ajunge în Parcul Naţional Ceahlău şi la
    Muntele cu acelaşi nume.



    O altă
    rută pe care se poate ajunge pe Muntele Ceahlău este prin oraşele Roman şi
    Târgu Neamţ. La Roman se află Casa memorială a unuia dintre cei mari muzicieni
    pe care i-a dat România, Sergiu Celibidache, unul dintre cei mai mari dirijori
    ai lumii. Între Roman şi Târgu Neamţ se află celebrul Han al Ancuţei, construit
    la sfârşitul secolului al 18-lea pentru a fi loc de popas pentru negustorii
    care treceau prin această zonă a Moldovei. Unul dintre cei mai prolifici
    scriitori români, Mihail Sadoveanu, a reunit
    9 povestiri sub titlul Hanul Ancuţei, volum apărut în anul 1928.


    Ajungem
    şi în zona oraşului Târgu Neamţ, unde întâlnim multe
    obiective turistice precum cetatea medievală cu acelaşi nume, apoi Casa
    memorială a lui Ion Creangă, un alt nume important al literaturii române. Este casa
    copilăriei scriitorului, aflată la Humuleşti, un sat devenit cartier al oraşului
    Târgu Neamţ. Mergând spre zona montană, ajungem în Parcul Natural Vânători
    Neamţ şi la rezervaţia de zimbri de la Dragoş Vodă. Tot pe raza comunei
    Vânători Neamţ, la circa 15 km de Târgu Neamţ se află cea mai veche
    şi cea mai însemnată aşezare monahală din istoria Moldovei – Mănăstirea Neamţ. A
    fost ctitorită de voievozi din neamul Muşatinilor, precum Petru I Muşat,
    Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. În incinta mănăstirii l-am întâlnit pe părintele
    Andrei pe care l-am rugat să ne spună de ce este important pentru turiştii români
    şi străini să viziteze această mănăstire? În primul rând pentru că
    această mănăstire a Neamtului este simbolul monahismului şi culturii
    noastre româneşti. Mai mult decât atât, este o frumuseţe şi o ctitorie a
    voievozilor muşatini care, precum aţi văzut şi dvs a scos în evidenţă frumuseţea şi cultura româneascăîncă din Evul
    mediu. Fiind situată lângă Cetatea Neamţului, a avut un loc
    strategic în acele perioade, plus că mănăstirea a primit danii din partea domnitorilor muşatini destul
    de însemnate şi apoi înfrumuseţarea acestei mănăstiri a avut un rol foarte important şi a fost şi un
    privilegiu pentru această mănăstire deoarece primul mitropolit al Moldovei şi stareţ al Mănăstirii
    Neamtului a fost Iosif I Muşat, tot din neamul Muşatinilor.


    De menţionat că la mănăstirea Neamţ a apărut, în secolul al
    14-lea, o şcoală de caligrafi şi miniaturişti, iar din anul 1800 a funcţionat o
    tipografie. De la mănăstirea Neamţ, după un drum de circa 50 de km printr-o zonă cu păduri bogate,
    se ajunge în staţiunea Durău. Este o staţiune liniştită, cu hoteluri şi
    structuri de cazare de calitate şi cu o pârtie de schi. Acum, însă, în timpul verii, staţiunea Durău
    este punctul de plecare în drumeţii, cele mai frecventate trasee fiind cele spre
    vârful Toaca de pe Muntele Ceahlău, muntele care are şi o zi, 6 august, când în
    calendarul ortodox este Sărbătoarea Schimbării
    la Faţă. În
    dimineaţa
    acelei zile, cei care ajung pe vârful Toaca, la peste 1900 de metri altitudine,
    sunt martorii unui fenomen misterios. După răsăritul soarelui, Vârful Toaca
    face o umbră în formă de piramidă, învăluită într-o aură multicoloră, ceea ce
    întăreşte legendele legate de acest munte, sacru pentru daci. Ei credeau că pe
    acest munte se află zeii şi urcau spre vârful acestuia pentru a se ruga şi a fi
    mai aproape de cer.