Radio România Internațional

Tag: Cetatea Neamtului

  • Ținutul zimbrului

    Ținutul zimbrului

    Vizităm astăzi o arie naturală
    protejată, una dintre cele șapte destinații ecoturistice ale României. Aici se
    organizează o serie de tururi speciale pe care natura și istoria locală le fac
    unice în lume. Puteți petrece o zi la o stână, puteți gusta din apa sărată a
    unui izvor cu o atestare documentară de peste 8.000 de ani și, bineînțeles, vă
    puteți familiariza cu diversitatea speciilor de plante și animale întâlnite pe
    raza Parcului Natural Vânători Neamț, din nord-estul României. Destinația
    Ținutul Zimbrului se suprapune în mare parte peste Parcul Natural
    Vânători-Neamț, spune Viorela Chiper, manager al Asociației Ținutul Zimbrului.

    Principala arie protejată a zonei este acest parc natural, singurul
    loc din Europa, unde zimbrii pot fi întâlniți în același timp în libertate,
    semilibertate, dar și captivitate. În prezent, sunt în jur de 50 de zimbri în
    libertate, care se pot întâlni în plimbările prin păduri. În general, zimbrii
    stau în turmă, așadar, chiar dacă doar unul dintre ei are colar GPS, se poate
    vedea unde se află întreaga turmă. Zimbrii aflați în semilibertate sunt
    monitorizați și urmează să fie eliberați în pădurile din Neamț. Iar la
    Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș Vodă sunt opt exemplare.

    E o
    experiență unică să te întâlnești cu zimbrul, să fie față în față cu tine, la o
    distanță de câțiva metri, fără nicio barieră între tine și cel mai mare mamifer
    terestru din Europa. Alte arii protejate sunt Pădurea de Argint, care este o
    rezervație de mesteacăn secular, Codrii de Aramă, o rezervație de goruni
    seculari. Acestea două sunt amintite și în scrierile poetului național Mihai
    Eminescu. Se mai poate vedea rezervația de stejari seculari și, mai nou, Lacul
    Cuejdel, format prin alunecare de teren similar Lacului Roșu. Urmele arborilor
    ies din apă și creează o atmosferă de basm.



    Cea mai inedită experiență rămâne cea
    pregătită de rangerii de la Parcul Natural Vânători-Neamț, Viorela Chiper, manager
    al Asociației Ținutul Zimbrului. Se poate merge în căutarea zimbrilor
    aflați atât în libertate cât și în semilibertate, dar cu o rezervare în
    prealabil. Se face o programare cu câteva zile înainte la Centrul de Vizitare
    al Parcului Natural Vânători Neamț. Iar, împreună cu rangerii, în funcție de
    timpul și de dorința turiștilor, se merge fie în țarcul de aclimatizare din
    apropierea centrului de vizitare, fie pe un traseu cu zece puncte. La centrul
    de vizitare, pe de altă parte, se pot găsi elemente ale florei și faunei din
    Parcul Vânători Neamț și o expoziție cu obiecte tradiționale.

    De asemenea, de
    curând, s-a deschis și un magazin cu produse locale. De la Centrul de Vizitare
    se poate merge pe două trasee, unul dintre ele fiind până la Rezervația de zimbri
    și faună carpatină Dragoș Vodă. Dacă turiștii nu au norocul să vadă zimbrii
    în libertate, îi vor vedea în această rezervație, care e cunoscută ca o grădină
    zoologică. Alte activități ar putea fi atelierele cu meșteri populari din zonă.
    Avem meșteri care încă lucrează cu țesături, cu lut, care sculptează lemnul.



    Însă cum se poate pătrunde în tainele
    meșteșugurilor tradiționale? Viorela Chiper Depinde de fiecare
    meșter. Se poate merge la ei acasă sau se poate organiza un atelier într-un alt
    loc. Printre activitățile cele mai apreciate și mai îndrăgite sunt modelatul
    lutului, lucratul țesăturilor: croșetare și tors și sculptura lemnului.
    Întâlnindu-se cu meșterul popular, turistul poate afla mai multe despre
    meșteșugul prezentat sau să încerce să intre în tainele realizării unui produs
    tradițional.



    Majoritatea locurilor de cazare din
    zonă sunt de capacitate mică, ceea ce se potrivește foarte bine condițiilor
    actuale. Vizitatorul poate alege între a se caza într-o zonă mai retrasă, la
    pensiunile din zona Agapia, Vânători sau în zona orașului Târgu Neamț. Viorela
    Chiper, manager al Asociației Ținutul Zimbrului, spune că, după ce ne cazăm
    putem alege și unul dintre programele pregătite pentru turiști.

    Se poate organiza un mic dejun la o stână. Se merge la stână, unde se
    poate vedea cum se realizează brânza, cum se mulg oile, dar se poate gusta și
    din produsele de acolo. Mai nou organizăm și eco brunch-uri. Eco-brunch-ul e un
    eveniment de promovare a culturii și gastronomiei locale. Se adună la un loc
    mai mulți gospodari și iubitori ai produselor locale și pregătesc bucate alese
    specifice sezonului sau localității. Turiștii sunt invitați să guste din
    produsele pregătite. Pe lângă asta, se organizează și ateliere și vizite ale
    obiectivelor turistice din zona brunch-ului. De obicei, evenimentul se
    organizează în locuri diferite: la pensiuni, la centrul de vizitare al Parcului
    Natural Vânători Neamț, în livezi sau în poieni.




    În prezent se lucrează la marcarea traseelor de
    bicicletă, întrucât zona se pretează foarte bine drumețiilor pe trasee de
    dificultate ușoară sau grea, mai scurte sau mai lungi. Însă, până atunci, nu
    ratați o vizită la Cetatea Neamțului, construită între anii 1375-1391. Este o
    cetate medievală, care făcea parte din sistemul de fortificații construit în
    Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului
    otoman.

  • Cetăţile lui Ştefan cel Mare

    Cetăţile lui Ştefan cel Mare

    Fortificaţiile,
    forturile, redutele şi cetăţile au jucat un rol foarte important în
    desfăşurarea războaielor până la începutul secolului 20. Chiar şi marile războaie
    mondiale ale secolului trecut s-au purtat şi cu ajutorul facilităţilor
    întărite, cazemata şi buncărul fiind urmaşele celor amintite anterior.
    Sistemele de fortificaţii i-au ajutat pe şefii militari să-şi protejeze
    frontierele, să asigure liniştea populaţiei şi să-şi apere interesele
    economice. Iar unul dintre primii principi medievali români care s-a gândit la
    un sistem articulat de fortificaţii permanente a fost Ştefan cel Mare, cel care
    a condus Moldova în doua jumătate a secolului al 15-lea şi în primii ani ai
    secolului ai 16-lea.


    Ca orice lider politic autentic,
    Ştefan cel Mare a întărit în primul rând capitala, Cetatea Sucevei, aflată în
    nordul României de azi. Primul fort fusese ridicat încă de la sfârşitul
    secolului al 14-lea de Petru Muşat. Fortului construit de Petru Muşat Ştefan
    cel Mare i-a adăugat un zid de incintă care îl înconjura şi-l făcea mult mai
    greu de cucerit. Zidul de incintă avea bastioane şi creneluri şi era înconjurat
    de şanţuri cu apă. În cetate au fost construite alte depozite de muniţii şi
    arme şi o pulberărie. Cetatea Sucevei a rezistat foarte bine atacurilor
    turcilor din 1476 şi polonezilor din 1485 neputând fi cucerită de cele două
    armate.


    O altă cetate de piatră întărită de
    Ştefan cel Mare a fost Cetatea Neamţului, situată la 70 de kilometri sud de
    Suceava. Ca şi la Suceava, cel mai vechi fort fusese ridicat de acelaşi Petru
    Muşat, iar Ştefan cel Mare a înălţat zidul de apărare şi a adâncit şi lăţit
    şanţul de apărare. Cetatea a rezistat foarte bine atacului otoman din campania
    din 1476 a sultanului Mehmet al II-lea împotriva lui Ştefan.


    A treia cetate din nordul Moldovei
    extinsă de Ştefan cel Mare a fost cea de la Hotin, acum în Ucraina, aflată la
    115 de kilometri nord de Suceava. Şi aici Ştefan a extins, înălţat şi lăţit zidurile
    de apărare. Şi această cetate a rezistat campaniei turceşti din anul 1476
    neputând fi cucerită. A patra cetate a lui Ştefan cel Mare din zona capitalei
    Suceava a fost Romanul, ridicată în 1466 la 95 kilometri sud de reşedinţa sa,
    din lemn şi pământ. Fortificaţia se afla într-o zonă de câmpie, în apropierea
    râului Siret, consta din 7 turnuri legate între ele cu ziduri înconjurate cu
    şanţuri cu apă din râu, şi avea rol de avanpost.


    Cetăţile lui Ştefan cel Mare erau
    menite să apere Moldova dinspre toate punctele cardinale. Ştefan a acordat o
    atenţie mare şi cetăţilor de pe râul Nistru şi de pe Dunăre. Năvălirile
    tătarilor din est erau cele care produceau Moldovei cele mai mari pagube.
    Istoricul Gheorghe Postică de la Universitatea Liberă Internaţională din
    Chişinău din Republica Moldova s-a ocupat de fortificaţiile de pe Nistru şi
    Dunăre: Sistemul defensiv de
    pe Nistru, o linie trasată de la nord spre sud, de la munţi pînă la mare, nu
    este ceva întîmplător. Aici avem o delimitare clară a două spaţii: a celui
    românesc şi a spaţiilor de altă origine care se aflau dincolo de Nistru, chiar
    dincolo de Bug şi Nipru. Cetăţile demonstrează că era vorba despre o delimitare
    a două lumi, delimitare care a luat naştere în perioada timpurie a Evului Mediu
    continuînd pînă în epoca târzie.


    Cele 4 cetăţi ale lui Ştefan cel Mare
    de la Nistru arată importanţa securizării frontierei de est şi expansiunea
    statului moldovean către fluviu. Pe lângă amintita cetate de la Hotin, care
    trebuia să apere şi nordul Moldovei, Ştefan se baza pe cetatea de la Soroca, pe
    cea de la Orhei, pe cea de la Tighina şi pe cea de la Cetatea Albă. Aceasta din
    urmă, împreună cu cetatea de la Chilia, erau menite să apere sudul Moldovei pe
    fluviul Dunăre, iar cetatea Crăciuna, cucerită de la Muntenia, din zona Vrancei
    şi a Subcarpaţilor de curbură, apărau graniţa terestră cu Muntenia tot dinspre
    sud.


    Gheorghe Postică consideră că cetatea
    de la Soroca, stăpânită de Ştefan cel Mare, era una construită după model
    occidental, de meşteri din zona românească a Transilvaniei: În ceea ce priveşte cetatea de
    la Soroca, din punct de vedere tipologic, ea se înscrie în rîndul unor construcţii asemănătoare cu cele
    din Italia. Deşi este o cetate cu o formă deosebită, fenomenul nu era cu nimic
    ieşit din comun. În perioada medievală, în ţările europene, cetăţile de piatră
    de multe ori erau construite de meşteri profesionişti originari din alte
    regiuni chiar din alte ţări. Avem cazuri în Anglia, Franţa şi Germania. Soroca
    a fost construită de unii meşteri din Bistriţa, aşa cum atestă o pisanie,
    dovedeşte că erau invitaţi.


    Cetăţile lui Ştefan cel Mare au fost
    modele renascentiste de apărare a statului, de purtare a artei războiului, dar
    şi de consolidare a economiei, culturii şi ştiinţei. În perioada următoare a
    expansiunii otomane, cele mai multe decad, unele fiind dărâmate, altele lăsate
    să se degradeze. Considerate monumente istorice, eforturile merg astăzi în
    direcţia restaurării lor.

  • Parcul Natural Vânători Neamț

    Parcul Natural Vânători Neamț

    Parcul Natural
    Vânători Neamţ a fost înfiinţat acum 19 ani, în anul 1999, şi, deşi este
    preferat de turişti vara sau în perioada sărbătorilor de iarnă, este o
    destinaţie perfectă în orice anotimp al anului. La poalele munţilor, în nordul
    judeţului Neamţ, veţi găsi animale sălbatice care în alte părţi sunt pe cale de
    dispariţie. Dintre acestea, cel care stârneşte cel mai mare interes este
    zimbrul. Ţinutul Zimbrului, de altfel, este singura zonă turistică din România
    inclusă în Top 100 destinaţii sustenabile din lume. Elena Curea, specialist în
    domeniul educaţiei ecologice, în cadrul administraţiei Parcului Natural
    Vânători Neamţ, spune că simbolul Parcului Natural Vânători Neamţ este zimbrul.
    După o absenţă de aproximativ 200 ani, zimbrii s-au reintrodus cu succes în
    sălbăticie începând cu luna martie a anului 2012. Dacă veţi veni în Parcul Natural
    Vânători Neamţ în perioada de iarnă, veţi avea ocazia să vedeţi zimbri în captivitate,
    în cadrul Grădinii Zoologice Dragoş Vodă, unde avem şapte exemplare
    disponibile tot timpul anului pentru public. Totodată, avem un ţarc de
    aclimatizare, cu o suprafaţă de 180 de hectare, iar aici putem vedea zimbri în
    semilibertate. Aceste animale pot fi văzute în perioada iernii. Fiindcă este
    mai simplu să primeşti decât să cauţi hrana, animalele vin mereu în zona de
    hrănire, iar turiştii le pot vedea.


    O vizită în Parcul
    Natural Vânători Neamţ ar trebui să
    înceapă de la Centrul de vizitare al parcului, spune Elena Curea, din cadrul
    administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ. Aici avem o
    construcţie specială, unicat în România. Se numeşte Pasarela Suspendată. Este
    construită integral din lemn, în formă de arc de cerc, şi ne face sa fim mai
    aproape de biodiversitatea remarcabila a zonei. Inaugurată în anul 2013,
    construcţia are lungimea de 200 m şi înălţimea maximă de 15 m, oferind
    vizitatorului posibilitatea de a vedea zimbrii de la înălţime. Inaugurat în
    anul 2006, Centrul de Vizitare adăposteşte Muzeul Zimbrului, dar şi o suită de
    expoziţii permanente şi temporare. Aici organizăm şi manifestări prilejuite de
    Luna Plantării arborilor, Şcoala altfel, Ziua Europeană a Parcurilor, Ziua
    Mediului, Ziua Zimbrului, Noaptea Zimbrului şi multe altele. Sala de educaţie
    ecologică, din acelaşi centru, este locul unde sunt expuse diverse lucrări cu
    tematică eco realizate de elevii şcolilor din zonă şi, totodată, este locul
    unde cei mici dau frâu liber imaginaţiei realizând obiecte atent meşteşugite.



    În fiecare an, la
    Parcul Natural Vânători Neamţ ajung şi vizitatori străini. Cei mai mulţi dintre
    ei vin prin intermediul proiectelor Erasmus, implementate prin intermediul
    unităţilor de învăţământ. Sunt tineri care provin, de obicei, din Turcia,
    Lituania, Letonia, Polonia, Austria şi Ungaria. Există însă şi agenţii de
    turism partenere care aduc turişti din Germania, Marea Britanie, din Australia,
    Statele Unite şi chiar Hong Kong.



    Traseele turistice din Parcul Natural Vânători Neamţ
    sunt în număr de 19, însumând 130 km.
    Cele mai multe dintre ele includ mănăstirile din zonă. Există trasee şi în zona
    Cetăţii Neamţului, spre staţiunea Oglinzi sau spre izvorul Slatina, atestat ca
    fiind izvorul cu apă sărată cu o exploatare neîntreruptă de 8.000 de ani.

  • Cetatea Neamţului

    Cetatea Neamţului

    Astăzi vă
    propunem o destinaţie cu iz de istorie, Cetatea Neamţului, ctitorită de către
    Petru Muşat I, în inima Moldovei, în vecinătatea oraşului Târgu Neamţ.
    Redeschisă spre vizitare în 2009, în urma ultimelor lucrări de restaurare din
    2007-2008, cetatea vă primeşte pe poarta de nord-est, construită de Ştefan cel
    Mare, după ce aţi parcurs un pod la înălţime, construit pe ruinele celui vechi.


    Se crede că pe
    timpuri cetatea era acoperită cu tablă de aramă cum sunt bisericile ortodoxe.
    Ne spune istoria creşterii cetăţii, Ioan Butnariu, custodele Cetăţii Neamţului: Cetatea are o formă de patrulater cu laturi inegale. La fiecare colţ al
    patrulaterului, se află câte un turn de apărare, din care astăzi se văd doar
    ruinele, dar cu un pic de imaginaţie puteţi înţelege cum arăta cetatea în acele
    timpuri. Ştefan cel Mare construieşte un pod strategic ridicat pe 11 piloni,
    unic între cetăţile medievale moldoveneşti, între piloni se crede că legătura
    era făcută de arcade din piatră, înălţimea celui mai mare pilon, de 50-60 de
    picioare (aproximativ 40 de metri).


    La intrarea în
    cetate, în perioada medievală era încă o poartă cu arcadă şi o capcană, cursa
    de şoareci, în care cădeau invadatorii care forţau intrarea în
    cetate.


    Cetatea supravieţuieşte prin
    grosimea zidurilor de aproximativ 3 metri focului pus în mai multe rânduri,
    putând fi folosită în continuare ca refugiu şi cuib de rezistenţă. Pe unele
    ziduri se mai văd şi astăzi urmele văpăilor din acele vremuri.


    Ce altceva
    vedem astăzi în sălile cetăţii ne spune Ioan Butnariu, custodele Cetăţii
    Neamţului: S-au câştigat 21 de săli de vizitare, în care sunt expuse diverse
    exponate, unele autentice, altele replici. S-a construit atât cât s-a cunoscut.
    Cetatea Neamţ este tot ruină, dar urmele de cupole, de săli, s-au întregit
    acele fragmente de ziduri. În Sala de sfat şi judecată a Cetăţii, unde se vede
    lemn, nu este lemn medieval. În vitrine sunt expuse vârfuri de arme, de săgeţi,
    ceramică, ghiulele de tunuri, hrisoave replici. Pe pereţii sălii sunt panouri
    cu explicaţii despre istoricul cetăţii, despre istoria Moldovei medievale,
    vitrine cu replici ale armelor domnitorului Ştefan, fiindcă sabia originală se
    află la Istanbul, luată ca pradă de război. În cealaltă vitrină avem o armură
    de cavaler medieval, armură poloneză, românii nu preferau astfel de armuri,
    pentru că e cam greu să ţii pe tine 40 kg. În acest spaţiu de trecere, avem un
    oştean de ceară în mărime naturală, înarmat cu o lance, un răzeş, adică un
    ţăran liber.


    În cetate se
    mai poate vizita un iatac, o cameră de taină în care pătrundeau numai boierii
    cei mai înalţi în rang la discuţii cu domnitorul. În această încăpere, figuri
    de ceară îl aşteaptă încă pe domnul Moldovei, iar bucătăria e pregătită parcă
    pentru gătitul alivencilor. Cămara bogată, dar şi închisoarea cu prizonieri cu
    tot, completează incursiunea în vremurile de glorie ale Cetăţii Neamţului.



    Orele de vizitare sunt între 9-17 pe timp de
    iarnă şi 9-18 pe timp de vară, cu prelungire până la orele 20, în plin sezon,
    preţul unui bilet fiind de 5 lei pentru adulţi (aproximativ 1 euro) şi 3 lei
    pentru elevi şi studenţi.

  • Jurnal românesc – 29.06.2017

    Jurnal românesc – 29.06.2017

    Jandarmeria
    Română va deţine în premieră, timp de doi ani, poziţia de comandă în cadrul Forţei de Jandarmerie
    Europeană (EUROGENDFOR), iar atribuţiile
    comandantului vor fi îndeplinite de un ofiţer român – locotenent colonelul
    Lucian Gavrilă. El a fost desemnat, în Vicenza (Italia), să ocupe această
    funcţie în urma promovării unui concurs, iar mandatul lui are o perioadă de doi
    ani. În intervalul 2011-2013, Lucian Gavrilă a deţinut funcţia de adjunct al
    Şefului Statului Major al EUROGENDFOR, iar în 2015 a fost comandant al
    Contingentului de Jandarmi Români din Afganistan (misiune NATO) şi consilier al
    şefului Statului Major al Ministerului de Interne din Afganistan. În prezent, EUROGENDFOR este
    constituită din şapte state membre: Franţa, Italia, Spania, Olanda, Portugalia,
    România şi Polonia, un stat partener, Lituania şi un membru observator, Turcia.
    Aceasta este o structură operativă a UE, formată din unităţi de poliţie cu
    statut militar, puse la dispoziţie de către statele fondatoare pentru a întări
    capacităţile de gestionare a crizelor internaţionale.




    A început cea de-a doua ediţie a Taberei ARC,
    de la Oglinzi, la poalele Cetăţii Neamţului. Până pe 31 iulie sunt aşteptaţi
    750 de copii ai românilor din Diaspora, care îşi vor petrece vacanţa de vară în
    România. Programul aparţine Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii
    de Pretutindeni şi se desfăşoară în două judeţe – Neamţ şi Tulcea. Numărul total al
    beneficiarilor este de 2.000 de copii, provenind din
    Ucraina, Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria, care au fost selecţionaţi în baza dosarelor de înscriere.Scopul
    programului este acela de a veni în sprijinul românilor de pretutindeni pentru
    a-şi păstra şi afirma identitatea etnică, lingvistică, religioasă şi culturală,
    de a dezvolta legăturile cu ţara natală, de a promova educaţia în limba română
    şi accesul la valorile patrimoniului cultural românesc.






    Traficul de persoane este unul
    dintre cele mai grave flageluri cu care România, ca stat european modern, continuă
    să se confrunte, afirmă deputatul PSD Angel Tâlvăr. Cu toate că amploarea sa
    este în scădere faţă de anii anteriori, gravitatea sa reprezintă o sursă
    continuă de preocupare, atât datorită faptului că afectează categorii
    vulnerabile de cetăţeni români, cât şi pericolului social extrem de serios pe
    care îl reprezintă reţelele structurate de traficanţi, a mai spus el. În ultima
    perioadă, un număr mare de cazuri de trafic de persoane au fost raportate atât
    de autorităţi, cât şi de mass media. În multe situaţii, traficanţii, ca şi
    victimele sunt cetăţeni români, deseori minori. Aria geografică pe care
    reţelele de trafic o cuprind este una importantă, cu anchete şi acţiuni care se
    desfăşoară nu doar în România, ci şi în Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Belgia
    şi Italia. Zeci de victime au fost identificate şi numeroşi traficanţi au ajuns
    în spatele gratiilor, prin excelenta colaborare dintre statul român şi alte
    ţări europene interesate.

  • Pe urmele zimbrilor, în judeţul Neamţ

    Pe urmele zimbrilor, în judeţul Neamţ

    Ne îndreptăm azi spre partea de nord-est a României şi
    ajungem în Parcul Natural Vânători Neamţ. A fost
    înfiinţat acum 17 ani şi, deşi e destinaţia preferată de iarnă a turiştilor,
    orice perioadă a anului e o zonă optimă pentru vizitare. Aici, la poalele
    munţilor Stânişoarei, veţi găsi patru arii protejate, biodiversitate şi animale
    sălbatice care în alte părţi sunt pe cale de dispariţie. Dintre acestea, cel
    care stârneşte cel mai mare interes este zimbrul.


    Există
    mai multe programe turistice pe care administraţia parcului le propune. Unul
    dintre acestea se numeşte Pe urmele zimbrilor. Este un traseu
    pedestru, de o zi, de dificultate scăzută. Startul se dă la ora 8.30, ziua
    încheindu-se la ora 19.00 cu cină la pensiune şi foc de tabără. Natură şi
    sacralitate, al doilea program turistic propus de administraţia Parcului
    Natural Vânători Neamţ, durează patru zile şi este tot de dificultate scăzută.
    Transportul se realizează cu maşini închiriate şi presupune vizitarea celor mai
    frumoase mănăstiri şi obiective naturale din jurul parcului. Fiecare zi se
    încheie cu foc de tabără. Există şi un tur al mănăstirilor din zonă pentru cei
    interesaţi doar de latura religioasă. Preţul acestor programe depinde de
    numărul de turişti, spune Sebastian Cătănoiu, director al administraţiei
    Parcului Natural Vânători Neamţ. În general, există o taxă doar pentru obiectivele care pot fi
    vizitate. Accesul în parc este liber. Cât despre vizionarea zimbrilor, Parcul
    Natural Vânători Neamţ este fără exagerare singurul loc din Europa în care
    zimbrii pot fi găsiţi în stare de captivitate, într-o grădină zoologică, lângă
    Mănăstirea Neamţ, în semilibertate, lângă Centrul de Vizitare al Parcului
    Natural, într-o împrejmuire de 180 de hectare, ce reconstituie cadrul natural
    şi în libertate. Totuşi, pentru a-i vedea în libertate, recomandarea noastră
    este ca turiştii să apeleze la rangerii parcului.


    Sebastian
    Cătănoiu, director al administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ, spune că
    în zonă se pot parcurge anumite trasee turistice tematice. Toate
    au legatură cu obiectivele de interes din zona parcului. Toate aceste trasee
    leagă, de fapt, diverse lăcaşe de cult. Unele sunt arhicunoscute: Mănăstirea
    Neamţ, Agapia, Văratec. Altele sunt mai puţin cunoscute, dar la fel de
    interesante: Schitul Vovidenia, Mănăstirea Sihla, schitul Daniel Sihastru. Sunt
    locuri ascunse în natură, în care spiritualitatea este la ea acasă şi în care
    turistul poate avea, într-adevăr, o experienţă deosebită. Sunt locuri în care
    priveliştile sunt deosebite, dar peisajele au legătură şi cu factorul antropic.
    De exemplu, Cetatea Neamţului şi panorama de acolo, mănăstirile. Partea sudică
    a parcului este, într-adevăr, sălbatică, iar acolo impactul antropic este
    scăzut. Acolo se află şi cei mai mulţi dintre zimbrii aflaţi în libertate.
    Amenajările sunt sumare. Avem o cabană alimentată electric de la un generator.
    Nu există semnal la telefon. Pentru cei care chiar doresc să se piardă în
    natură, această zonă este de interes.



    I

    Iată, aşadar, destinaţia perfectă pentru o
    evadare în natură cu familia sau cu prietenii. Până data viitoare, când vă
    aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!