Cetăţenii moldoveni din străinătate pot vota la cele 100
de secţii de vot deschise în principalele ţări cu emigraţie din Republica
Moldova. Cele mai multe secţii pentru turul al doilea al alegerilor
prezidenţiale din 13 noiembrie sunt deschise în Italia. Cetăţenii cu drept de
vot care se află într-o călătorie în ziua alegerilor pot vota, în baza
paşaportului valabil, la oricare secţie deschisă în străinătate. În primul tur
de scrutin, secţiile de vot din diasporă au primit peste 270 de mii de buletine
de vot, dintre care circa 203 mii au rămas neutilizate, adică 75%. Potrivit
celui mai recent sondaj privind intenţiile de vot, 55,6% din numărul total de
respondenţi l-ar vota pe candidatul socialist pro-rus, Igor Dodon, iar 44,4% pe
pro-occidentala Maia Sandu. Autorii sondajului precizează, însă, că nu au fost
intervievaţi şi reprezentanţi ai numeroasei diaspore moldoveneşti, care, în
primul tur a votat-o pe Sandu în proporţie de peste 75%. Mai multe organizaţii
non-guvernamentale din diaspora au trimis un apel de sprijin pentru Maia Sandu
în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.
Ministerul român de Externe a salutat publicarea, miercuri, de către
Comisia Europeană, a Pachetului anual privind extinderea Uniunii Europene.
Acesta cuprinde Comunicarea privind Politica UE de extindere, precum şi
Rapoarte individuale pentru fiecare dintre statele candidate şi potenţialii
candidaţi. România apreciază în mod deosebit faptul că Pachetul extindere 2016
confirmă că perspectiva fermă de aderare la Uniunea Europeană continuă să
exercite un efect transformator şi să constituie o ancoră de stabilitate şi
securitate în statele din Sud-Estul Europei. Această perspectivă este cu atât
mai importantă în contextul crizelor complexe cu care Uniunea s-a confruntat în
ultima perioadă. MAE de la Bucureşti şi-a exprimat, de asemenea, aprecierea
pentru susţinerea pe care Comisia
Europeană o acordă cooperării regionale, inclusiv prin sublinierea rolului
Procesului de Cooperare în Sud-estul Europei, în direcţia stabilizării şi
dezvoltării cooperării în regiune.
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, l-a primit
miercuri, la Bruxelles, pe Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural
Român. Discuţiile s-au concentrat pe relaţiile dintre ICR şi instituţiile
europene, precum şi pe oportunităţile de finanţare a proiectelor de patrimoniu
cultural cu ajutorul fondurilor europene. În cadrul întâlnirii, Corina Creţu
l-a informat pe Radu Boroianu despre propunerea sa de modificare a
Regulamentului Comisiei Europene privind Fondul european de dezvoltare
regională destinat finanţării proiectelor culturale şi turistice. Comisarul a
propus eliminarea pragului de finanţare de 5 milioane de euro pentru proiectele
de patrimoniu cultural, respectiv de 10 milioane de euro pentru siturile
UNESCO. Corina Creţu şi-a exprimat speranţa că Parlamentul European şi
Consiliul vor sprijini propunerea, iar o decizie în acest sens este aşteptată
la începutul anului viitor. În perioada de programare 2014 – 2020, peste 390 de
milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională sunt destinate, în
cadrul Programului Operaţional Regional, proiectelor de patrimoniu cultural din
România. Prin aceste investiţii se urmăreşte nu doar creşterea gradului de
conservare a obiectivelor de patrimoniu sau a numărului de vizitatori, ci şi
conservarea identităţii culturale şi dezvoltarea economică locală.
Peste 40 de sportivi au fost premiaţi, miercuri, de primarul general
Gabriela Firea şi au fost desemnaţi cetăţeni de onoare ai Capitalei pentru
rezultatele foarte bune obţinute la competiţii sportive. Au fost premiate
echipele CSM Bucureşti de handbal feminin, care a câştigat Liga Campionilor, şi
de volei feminin, laureată în Cupa Challenge, precum şi echipa de spadă
feminină care a obţinut medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Rio. Titlul
de cetăţean de onoare a fost oferit şi antrenorilor celor trei echipe.