Comisia Europeană pripusi ună hălati pritu cari UE va s’poată s’da apandisi atumţea cându ună v4silie di naf0ara-a bloclui comunitar minueaşti ta s’şantajeadză un stat membru I s’alăxească politiţ ale Uniunii tră sinferurli işiş ică atumtea cându companiile europene sunt tratate incorectu pi păzăr terţi.
Hălatea nu ari tu scupo maxusu ună văsilie, ama va s’poată s’hibă băgată tu practico putea fi aplicat inclusiv tru cazlu tru cari un stat ca Rusia scade ică dănăseaşti furnizarea di gaze, I tu ună idyea catandisi cu atea pritu cari treaţi tora Lituania, a curi produse sunt blocate di China la sinuru ca represalii la dişcllidearea ţi u spuni Vilnius andicra di Taiwan.
Easti zborlu ti ună hălati di anticoerciţie, exighisi viţeprezidentulu CE, Valdis Dombrovskis, cari cundille că, Uniunea ma largu andrupaşti un comerţ global liber şi cu thimelliu pi reguli, ahât kiro cătu alti văsilii dinafoara a Uniunii nu aderă la aestă filozofie şi nica li şantajeadză stati membre ta s’aibă avantaje politiţi şi economiţi. UE va s’colaboreadza ase direct cu statlu ţi easti n’cauză tră s’curmă intimidarea economică. Cara aestu nu s’dănăseaşti ună ş’ună, aua hălati va da izini a UE s’reacționeadză ntrăoară și hăirlăticu.
Tru minduita a viţeprezidentului CE, easti un semnu tră partenerlli europeni că Uniunea va s’veaglle car ava hibă fuvirsită. Tru añilli ditu soni, UE şi statele membre fură ţinte ale intimidari economică, dimi atumtea cându ună văsilie mindueaşti s’bagă zori a unlui stat membru tra să-şi alăxească politiţli fuvirsinda ică restricţionânda comerţul ică investiţiile tru atelu cratu, nica spusi Valdis Dombrovskis.
Cum naua hălati easti ncadrată tru politica di comerţ a Uniunillei, cari ţăni di CE, tră băgarea a lui tu lucru nu va s’hibă ananghi di votlu a statilor membre. Simfunu cu analiștilli, aestu lucru aduţi nivreari tru născănti capitale ca Budapesta, cu ghini cunuscute ligături streasi cu Beijingul, multi ori stipsitu di purtaticu economic şi politic agresiv pi păzarea europeană. Regulamentul pruveade, ti exemplu, că atumţea cându un stat terţu ari un purtaticu agresiv, Comisia poati s’curmă angajamenti financiare suplimentare pritu diverse programe ică fonduri şi poate s’ambudyiusească operaţiuni financiare.
Tutunăoară, executivul european poate s’nu mata ds asistenţă macrofinanciară a văsiliiloru terţe şi poate s’curmă ică s’elimina iti contribuţie ică acord di garantare cu aţeali entităţi economice i persoane cu ligături cu un stat terţ cari şantajeadză economic Uniunea, ună companie europeană ică un stat membru. Aesta hălati juridic reprezintă ună apandisi la faptul că, tru añilli ditu soni, UE și statele a llei membre agiungu s’hibă ținta a născăntoru presiuni economice deliberate. El anvărtuşeadză mănuclliul di hălăţ al UE și va da izini a Uniunii să s’veaglle ma ghini pi scena mondială. Scupolu easti ta s’talle curayilu astatiloru terțe s’restricționeadză i s’fuvirsească s’restricționeadză comerțul ică investițiile tră s’agiungă la ună alăxeari a politicăllei UE tru domenii cum alăxerli climatiţi, fiscalitatea i siguranța alimentară. Pripunirea va s’hibă zburătă și aprobată di Parlamentul European și di Consiliul UE.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearea: Taşcu Lala
