Începând cu data de 01 septembrie 2024 cererile de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, soluționate favorabil, au ca rezultat eliberarea cardului de cetățenie română.
Tag: cetatenie romana
-
Jurnal românesc – 14.08.2024
România a trimis, marţi, un al doilea contingent de pompieri pentru a sprijini eforturile de combatere a incendiilor de vegetaţie şi pădure care afectează regiunea Attica din Grecia. ‘Urmare a activării Mecanismului European de Protecţie Civilă, Guvernul României a decis suplimentarea echipajelor de pompieri români care deja intervin în Grecia cu alţi 44 de salvatori şi patru mijloace tehnice. Aceasta reprezintă o confirmare a solidarităţii şi sprijinului internaţional, în contextul unei crize majore cauzate de incendiile de proporţii care afectează ţara gazdă’, informează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).
Ministerul Finanţelor propune adaptarea cadrului legislativ pentru a putea accesa instrumente de finanţare pentru proiecte de interes strategic naţional, inclusiv de apărare şi securitate naţională, conform unui comunicat al instituţiei. Totodată, proiectul de act normativ vine cu reglementări pentru a permite achiziţia online de titluri de stat Tezaur, fapt ce va permite o distribuţie mai cuprinzătoare a acestor titluri, cu modalităţi noi de subscriere şi de plată la scadenţă. Ministerul precizează că răspunde astfel solicitărilor de a facilita accesul la cumpărarea titlurilor de stat Tezaur inclusiv persoanelor cu cetăţenie română din diaspora.
Începând cu data de 1 septembrie 2024, cererile de acordare/redobândire a cetăţeniei române, soluţionate favorabil, vor avea ca rezultat eliberarea cardului de cetăţenie română, document ce va fi personalizat de Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte. Persoanele cărora, începând cu 1 septembrie, li se va elibera cardul de cetăţenie română şi care vor dori să îşi stabilească domiciliul în străinătate, vor avea obligaţia să solicite, în termen de trei ani de la data dobândirii/redobândirii cetăţeniei române, eliberarea unui paşaport românesc cu menţionarea ţării de domiciliu, precizează MAI.
Ministerul reaminteşte faptul că, în situaţia în care descendenţii cetăţenilor români sau foştii cetăţeni români doresc să obţină, după caz, acte de stare civilă, documente de identitate sau de călătorie româneşti ori redobândirea cetăţeniei române, este necesar să se adreseze direct instituţiilor competente să elibereze astfel de documente.
În perioada 11-17 august, se desfăşoară Battery Dance Festival, unul dintre cele mai populare evenimente în aer liber ale verii new-yorkeze, ajuns la cea de-a 43-a ediţie, şi unul dintre partenerii de cursă lungă ai ICR New York. Spectacolele româneşti se regăsesc, neîntrerupt, în programul Festivalului, încă din 2014, precizează instituţia. La ediţia de acest an, România participă cu premiera mondială a spectacolului ‘Heart2hearT’, a cărui coregrafie este semnată de maestrul Gigi Căciuleanu, cel mai bine cotat coregraf român la nivel internaţional, pe o partitură a cunoscutului compozitor Dan Dediu.
Spectacolul este un duo coregrafic liber inspirat de unul dintre miturile fondatoare ale identităţii româneşti, povestea Mioriţei, simbol al devotamentului absolut şi al acceptării senine a morţii. Gigi Căciuleanu propune o reinterpretare originală a celebrului mit, încărcată de ‘energie poetică’, folosind limbajul coregrafic caracteristic care l-a consacrat. Prin mişcările lor complexe, Domenico Guido Sarnataro şi Sara Zanzon, dansatori italieni stabiliţi în România, la Sibiu, imaginează o geometrie corporală complicată, evoluând, ca două metafore vii ale iubirii şi sacrificiului, într-un univers atemporal situat între Cer şi Pământ.
Directorul Institutului Cultural Român Chişinău, Monica Babuc, afirmă că toate instituţiile româneşti prezente în Republica Moldova au un rol crucial, iar ICR în mod special are misiunea de a păstra, valorifica şi promova patrimoniul cultural românesc. Într-un interviu acordat AGERPRES, Monica Babuc a amintit că mişcarea de eliberare naţională în Republica Moldova a pornit în mare parte de la oamenii de cultură, scriitori în primul rând, dar şi artişti plastici.
„Rădăcinile noastre identitare se manifestau şi se manifestă, în primul rând, prin limba română, prin tradiţiile noastre, prin costumul popular, scoarţa, muzica populară. Aceste lucruri au rămas să sensibilizeze încă românii basarabeni în perioada în care ei, de fapt, au fost supuşi unei catastrofale misiuni de deznaţionalizare”, a subliniat dna Babuc. ICR, a mai spus ea, este un fel de mijlocitor în sincronizarea actului cultural pan-românesc din Republica Moldova şi România.
-
Jurnal românesc – 12.08.2024
Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, susține că procesul de redobândire a cetățeniei române este unul dintre subiectele foarte des întâlnite în discuțiile cu cetățenii din Republica Moldova, informează Radio Chişinău. Oficialul a avut o întrevedere cu noul președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie din România, Silviu Barbu. Adrian Dupu menționează că a discutat cu acesta atât despre noua lege a cetățeniei, cât și despre viziunea sa asupra activității instituției. Cei doi au discutat și despre strategia pentru eficientizarea procesului de acordare a cetățeniei române. Potrivit datelor prezentate de autoritățile din România în anul 2021, numărul cetățenilor Republicii Moldova care au redobândit cetățenia română a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani și depășea 642 de mii de persoane dintr-o populație de circa 2,7 milioane de locuitori.
Un târg care va reuni meşteşugari din România, precum şi din regiunile istorice învecinate reprezintă una dintre noutăţile ediţiei din acest an a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, dedicată românilor de pretutindeni, care se va desfăşura în perioada 15-20 august, a anunțat Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, organizator al evenimentului. Participanţii vor avea ocazia să descopere meşteşuguri tradiţionale, precum ţeserea costumelor populare, prelucrarea metalelor, împletirea în papură sau pictura pe sticlă. La fel ca în fiecare an, vor avea loc dezbateri ce vizează situaţia comunităţilor româneşti din ţară şi din afara graniţelor. Aceste dezbateri vor aborda subiecte de actualitate precum protecţia şi promovarea drepturilor românilor din comunităţile istorice, păstrarea limbii şi culturii române, strategii pentru consolidarea identităţii naţionale. Discuţiile vor oferi o platformă pentru schimbul de idei şi bune practici, având ca scop formularea unor soluţii concrete pentru provocările cu care se confruntă comunităţile româneşti.
Expoziția „Nicolae Grigorescu, pictor al ethosului românesc” este găzduită de Muzeul Național din Gdańsk la Palatul Cistercian până pe 28 octombrie, în cadrul Sezonului Cultural România-Polonia 2024-2025. Realizată de Muzeul Național de Artă al României, expoziția include 44 de lucrări de pictură din colecțiile sale precum și 49 de obiecte de artă populară provenind de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Expuse pentru prima dată în Polonia, lucrările lui Nicolae Grigorescu mediază accesul la o parte importantă a istoriei noastre culturale și ilustrează la nivelul concepției și a mijloacelor plastice pasajul artei românești către modernitatea artistică, notează ICR. Este prima expoziție monografică dedicată fondatorului picturii moderne românești organizată în Polonia și evenimentul prin care Institutul Cultural Român și Ministerul Culturii au deschis Sezonul Cultural România-Polonia. Institutul Cultural Român, prin ICR Varșovia, susține în cadrul proiectului expozițional o serie de activități conexe, menite să prezinte – prin dezbateri, prelegeri, concerte, ateliere, pe întreaga durată a expoziției – contextul istoric și cultural în care a creat pictorul român. Programul variat de mediere culturală are scopul de a atrage interesul publicului local, cu vârste și interese diverse, față de opera lui Grigorescu și față de cultura română.
ICR Tel Aviv organizează, până 27 septembrie, expoziția de pictură intitulată „Suprarealism, muzică și flori” cu lucrările artistului israelian originar din România Paul I. Simo. Expoziția a fost vernisată în data de 25 iulie, la sediul ICR Tel Aviv, în prezența și cu participarea lui Paul I. Simo și a artistei Dalia Sinclair. Născut la Căpâlnița, în judeţul Harghita, Paul I. Simo a absolvit Școala Populară de Artă din Arad și, odată cu emigrarea în Israel în 1989, a continuat să lucreze în domeniul artei și al picturii decorative. Este membru al Asociației Artiștilor Plastici din Netanya și a avut expoziții personale și de grup în Israel, în oraşe precum Tel Aviv, Raanana, Modiin, Natania, Haifa și în străinătate: în România, Ungaria, China, Coreea de Sud și Statele Unite ale Americii – la Miami și New York. De asemenea, a fost recompensat cu câteva premii internaționale în domeniu, pe parcursul îndelungatei cariere.
-
MAE: Implementarea unor noi măsuri pentru reducerea birocrației în activitatea consulară
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță implementarea unor noi măsuri pentru reducerea birocrației în activitatea consulară prin simplificarea procedurilor aplicabile în materie de cetățenie privind documentele necesare pentru depunerea cererilor privind acordarea/redobândirea cetățeniei române, depunerea jurământului de credință față de România, optimizări ale platformei www.econsulat.ro.
Astfel, a fost analizată și convenită împreună cu Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) eliminarea cerinței prezentării unor declarații în formă autentică la depunerea dosarului de redobândire a cetățeniei române. Conținutul acestor declarații a fost inclus în formularul de cerere-tip adresată Președintelui Comisiei pentru Cetățenie, generat din sistemul informatic consular E-Cons și semnat olograf de către solicitant.
Este vorba despre următoarele documente::
declarația care atestă faptul că solicitantul nu întreprinde și nu sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale a României și că nici în trecut nu a fost implicat în astfel de acțiuni;
declarația referitoare la stabilirea domiciliului solicitantului;
declarația din care să rezulte dacă solicitantul a mai depus o altă cerere de redobândire a cetățeniei române;
declarația privind solicitarea transcrierii/înscrierii certificatului de naștere al minorului în registrele de stare civilă române din țară și din străinătate și a existenței sau nu a unui alt act reconstituit, în cazul dosarelor depuse de către părinți pentru minori.
Începând cu iunie 2021, a fost operaționalizată o procedură simplificată în vederea creșterii numărului zilnic de acorduri eliberate de către șeful misiunii diplomatice/oficiului consular pentru persoanele cu domiciliul în străinătate care doresc să depună jurământul la sediul ANC din București. Astfel, acordul șefului misiunii diplomatice/oficiului consular este eliberat fără a mai fi condiționat de numărul de locuri/sesiuni alocate de către ANC pentru misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
Solicitanții se adresează, pentru programarea în vederea depunerii jurământului de credință, Autorității Naționale pentru Cetățenie la adresa de e-mail special creată în acest scop la nivelul acestei instituții.
Potrivit MAE, portalul www.econsulat.ro a fost actualizat pentru a permite solicitanților să opteze pentru comunicarea corespondenței ANC prin mijloace electronice la depunerea cererilor de acordare/redobândire/renunțare la cetățenia română, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2021 de modificare a Legii cetățeniei române nr. 21/1991. Demersurile se înscriu în procesul mai amplu de reformă a activității consulare demarat din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, în vederea eficientizării activității consulare prin măsuri de digitalizare și debirocratizare, având ca obiectiv facilitarea accesului la servicii consulare și îmbunătățirea calității și condițiilor de procesare a acestora.
comunicat MAE
-
Comunicare prin mijloace electronice pentru solicitările de acordare a cetățeniei române
Ordonanţa de urgenţă pentru completarea Legii cetăţeniei
române nr. 21/1991, prin care se introduce procedura de comunicare prin
mijloace electronice în cazul solicitărilor de acordare a cetățeniei române, a
fost aprobată în ședința de Guvern de miercuri, 21 iulie.
Anual, Autoritatea Națională pentru Cetățenie transmite peste
100.000 de scrisori recomandate, în străinătate în marea lor majoritate, prin
serviciile oferite de Poșta Română.
În anul 2020, din numărul total de adrese prin care Comisia
pentru cetățenie a solicitat completarea dosarelor administrative, doar în 56 %
din cazuri s-a întors confirmarea de primire semnată de destinatar. În 44% din
cazuri, fie Poșta Română a restituit corespondența cu mențiuni precum lipsă
domiciliu sau expirat termen de păstrare, fie nu a fost transmis Autorității
niciun răspuns.
Noile prevederi permit îndeplinirea procedurii de comunicare a ordinelor de acordare/redobândire a cetățeniei române prin mijloace electronice, la adresa de poştă electronică indicată de
solicitant în cuprinsul cererii depuse, comunicarea fiind însoțită de semnătura
electronică extinsă a Autorităţii Naționale pentru Cetăţenie, bazată pe un
certificat calificat, care va înlocui ștampila instituţiei şi semnătura
preşedintelui Autorităţii. -
Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a deblocat procesul de redobândire a cetăţeniei române
Autoritatea
Naţională pentru Cetăţenie a deblocat procesul de redobândire a cetăţeniei
române.Interviu cu deputatul Matei Dobrovie, membru al Comisiei pentru
comunităţile de români din afara graniţelor ţării, cel care a propus soluția
simplă de depunere a cererilor prin mandatar cu procură specială şi autentică.
-
100 de ani de la încetățenirea evreilor din România
Până în 1919, evreii din România nu au avut drepturi civile deoarece
Constituţia din 1866 prevedea în celebrul articol 7 că numai cei de religie
creştin-ortodoxă puteau fi cetăţeni români. Mulţi evrei însă au contribuit la
economia, cultura şi arta române iar mulţi au luptat în armata română în
războiul pentru independenţă din 1877-1878 şi în anii primului război mondial.
Însă în 1919, la
sfârşitul primului război mondial, evreii din Vechea Românie primeau dreptul de
a fi cetăţeni ai României Mari. Tratatele internaţionale de pace obligau
România să recunoască drepturile minorităţilor naţionale care intrau în
componenţa noului stat, odată cu teritoriile locuite majoritar de români. Legislaţia
română a anului 1919 nu avea decât să consfinţească o realitate internaţională
după zeci de ani de lupte duse de organizăţiile evreieşti pentru obţinerea de
drepturi civile.
La 100 de ani de la
dobândirea cetăţeniei române, istoricul Lya Benjamin a spus povestea cetăţeniei
românilor de religie mozaică. Nu este numai povestea evreilor din România ci a
României însăşi de acum un secol. Istoria politică a evreilor în contextul românesc, istoria luptei pentru
dobândirea drepturilor politice, începe cu anul 1857 când în ajunul unirii din
1859 în România se petrec o serie de evenimente de natură politică. Inițiatorul
luptei este Iuliu Barasch, autorul unui memoriu care se prezintă în 1857
prințului caimacam Ghica. În el sunt cerute o serie de drepturi și în care se
spune că așteptăm egalitate în drepturi de care se bucură cea mai mare parte a
coreligionarilor noștri mai în toată Europa. Acea revedicare se soluționează
abia după primul război mondial, și atunci după multe ezitări și nu cu puține
restricții.
România de dinainte
de 1918 era o societate rurală, ca majoritatea celor din Europa Centrală şi de
Est, puţin urbanizată şi xenofobă. Antisemitismul românesc se înscria însă într-o
atitudine generală europeană. În ciuda intenselor campanii de sensibilizare a
opiniei publice şi a politicienilor români, statutul juridic al evreilor a
rămas neschimbat până în primăvara anului 1918 când România învinsă semna
tratatul de la Bucureşti.Lya Benjamin:
Semnarea tratatului de pace de la București din 24 aprilie 1918 reprezintă
o piatră de hotar importantă pe lungul drum care a dus în cele din urmă la
recunoașterea egalității în drepturi civile și politice a evreilor din România.
Partea germană cerea ca în acel tratat de pace să fie inclus, printre altele,
un articol special în legătură cu acordarea drepturilor pentru minorități și un
articol, articolul 28, care îi privește în mod special pe evrei. În articol se
spune că deosebirea de confesiune religioasă nu poate exercita nicio influență
asupra stării civile și în special asupra drepturilor politice. Tot în acel
tratat se prevede decretarea unei legi potrivit căreia toți cei care nu aveau supușenie
străină, care participaseră la războaiele României, se născuseră în această
țară din părinți născuți tot aici să fie încetățeniți și să primească drepturi
egale cu românii.
Primul pas, aşadar,
se făcea puţin înainte de sfârşitul primului război mondial. Guvernul condus de
conservatorul Alexandru Marghiloman încerca să pună în aplicare prevederile
tratatului de pace însă opoziţia era puternică. Lya Benjamin: Această prevedere a tratatului
de pace dintre România și Germania, după unele presupuneri, ar fi fost la
sugestia comunității evreiești din Germania. În spiritul prevederilor acelui
tratat era adoptată legea Marghiloman în vara anului 1918 care prevedea o serie
de măsuri în legătură cu încetățenirea evreilor. Numai că prevederile sunt
destul de restrictive și destul de complicate. Uniunea Evreilor Pământeni, pe
25 iulie 1918, protestează în Parlament spunând că legea contravenea spiritului
tratatului de pace. Formularea textului legii era considerată în termeni vagi
în care nu apărea cuvântul evreu. Trebuia prezentate nenumărate acte cu
certificatele solicitanților și părinților acestora. Preşedintele Uniunii
Evreilor Pământeni Wilhelm Filderman și în general cei de la Uniunea Evreilor
Pământeni au considerat legea ca find irealizabilă, inoperantă.
Toamna anului 1918 a
adus schimbări majore în viaţa României, care de la ţară învinsă devenea ţară
învingătoare. Alexandru Marghiloman, considerat trădător, demisiona în
noiembrie 1918 şi era înlocuit de rivalul său Ionel Brătianu, iar legea
Marghiloman împărtăşea soarta celui care o concepuse. Nici legea concepută de Brătianu
nu era mai prietenoasă pentru evrei, acestora cerându-li-se multe formalităţi
pentru a primi cetăţenia română. Se ajunsese la o situaţie complet absurdă:
evreii din Basarabia, Banat, Bucovina şi Transilvania primiseră automat
cetăţenia română, nu şi cei 270.000 de evrei complet românizaţi din Vechiul
Regat. Organizaţiile evreieşti cereau ca evreilor din Vechea Românie să li se
acorde cetăţenia numai printr-o simplă declaraţie că se născuseră în România şi
că nu mai deţinuseră o altă cetăţenie. În final, Ionel Brătianu a cedat.Lya
Benjamin: Sub presiunea
acestor proteste, Brătianu, aflat în străinătate în primăvara anului 1919,
transmite textul unei noi legi de încetățenire care, după aprecierea lui
Filderman, corespundea ca orientare generală, spunea el în jurnalul lui opțiunii
mele. De ce? Pentru că era prima lege care prevedea de fapt încetățenirea pe
baza unei declarații înaintate din partea solicitantului. Legea apare în
Monitorul Oficial din 28 mai 1919.
Dar acea lege nu a garantat soarta evreilor. În
1938, din păcate, apărea legea de revizuire a cetățeniei române care îi va lovi
mai ales pe evrei, legea care va pava drumul către Holocaust. -
Evreii români în primul război mondial
Centenarul României Mari înseamnă şi participarea altora la efortul Marelui Război şi la înlăturarea efectelor lui. Minorităţile din România de dinainte de 1918 au participat şi ele din plin la facerea României Mari, iar una dintre aceste minorităţi au fost evreii. Deşi fără drepturi, mulţi s-au înrolat în armată, au participat ca sanitari pe front ori au făcut acte de caritate pentru ca războiul să fie o povară mai uşor de dus. La sfârşitul conflictului, ei au primit cetăţenia română şi, odată cu ea, toate drepturile unui stat democratic.
Istoria participării evreilor la marile momente ale istoriei României moderne începe cu războiul de independenţă din 1877-1878. În acel război, evreii au fost soldaţi şi ofiţeri, medici şi sanitari, pe linia frontului şi în spatele acestuia, în spitale şi oriunde a fost nevoie pentru tratarea suferinţelor răniţilor. În asaltul pentru luarea redutei Griviţa dat de unitatea condusă de căpitanul-erou Valter Mărăcineanu, alături de acesta şi de ceilalţi eroi a căzut şi evreul Mauriciu Brociner. Istoricul Marius Popescu de la Centrul de Istoria Evreilor din România spune că sacrificiul lui Brociner nu a fost singular. În al doilea război balcanic din 1913, în cadrul armatei române găsim militari evrei precum căpitanul Armin Iaslovici, locotenent în războiul din 1877-1878, şi maior în 1916 la începutul Marelui Război.
Marius Popescu spune că participarea evreilor români la primul conflict mondial a fost, proporţional, comparativă cu cea a celorlalte minorităţi evreieşti din ţările europene. “În Vechiul Regat, populaţia evreiască număra în jur de 230.000 de persoane, dintre care evrei mobilizaţi au fost 23.000, adică exact 10% din totalul populaţiei evreieşti. Este o cifră asemănătoare celorlalte ţări care aveau minorităţi evreieşti în care aproximativ acelaşi procent de evrei au contribuit la război. Din totalul evreilor care au contribuit la război, 882 au murit, 825 au fost răniţi, 449 au fost luaţi prizonieri şi 3043 au fost daţi dispăruţi. Deci a fost o mobilizare destul de mare.”
Dar şi civilii evrei au scris pagini onorabile de eroism în război. A fost cazul unuia din România ocupată de germani la sfârşitul anului 1916. Marius Popescu. “Ca studiu de caz aş vrea să amintesc un erou, a fost decorat post-mortem, un anume Herman Kornhauser. Era din Târgovişte şi în luna decembrie 1916 a procurat alimente şi haine civile şi i-a ajutat pe românii luaţi prizonieri de nemţi în lagărele germane. A facilitat chiar evadarea unor prizonieri din acele lagăre, dar a fost prins de autorităţile germane de ocupaţie, condamnat la moarte şi executat. A fost decorat post-mortem cu Virtutea Militară de război, clasa a II-a. Acesta nu a fost deloc un act singular, asemenea lui Kornhauser au fost multe alte acte de eroism şi vitejie.”
Comunităţile evreieşti au participat din plin la efortul de război al României începând cu 1916. Şi efortul a crescut în 1917 când autorităţile se refugiaseră în Moldova, iar armata română şi cea rusă se opuneau Puterilor Centrale pe Carpaţi şi pe linia Siretului. Marius Popescu. “Un alt aspect care nu este legat numai de contribuţia evreilor la faptele de arme este cea a comunităţilor evreieşti în spatele frontului care au susţinut temeinic efortul de război al ţării. Deci a fost vorba nu numai de lupta cu arma în mână, ci şi de contribuţia materială. În timpul războiului a luat fiinţă un comitet de ajutorare al Uniunii Evreilor Pământeni, care avea ramificaţii în toată ţara. Acesta avea ca scop colectarea de bunuri şi bani pentru ajutorul de război. Acel comitet conlucra cu alte instituţii precum Crucea Roşie, Familia Luptătorilor, reţelele de spitale “Regina Maria” şi aşa mai departe. Implicarea a fost totală din partea comunităţilor evreieşti. Au fost puse la dispoziţia armatei române sinagogile, şcolile evreieşti, tot lanţul de instituţii tipic comunitare. Lucrul cel mai important de menţionat este faptul că în timpul războiului evreii nu erau cetăţeni români. Oamenii aceştia au luat arma în mână şi au luptat, nefiind cetăţeni.”
Venirea păcii nu a însemnat depăşirea greutăţilor. Marius Popescu arată cum unii evrei s-au implicat în efortul de reconstruire. “Importante sume de bani au fost acordate individual. De exemplu, un industriaş evreu foarte bogat din judeţul Botoşani pe nume Frederic Costiner a vărsat 20.000 lei într-un fond în vederea cumpărării de pământ pentru urmaşii sătenilor căzuţi în lupte. Omul era un filantrop zonal şi prin aceasta şi-a manifestat caritatea şi recunoştinţa faţă de victimele războiului. Până la împroprietărirea ţăranilor conform Constituţiei din 1923 au fost şi asemenea deziderate împlinite de evrei.”
Recunoaşterea loialităţii evreilor de către statul român a venit prin vocea suveranului, regele Ferdinand I. “La sfârşitul războiului avem o declaraţie destul de importantă a regelui Ferdinand. Acesta spunea: “am ajuns demult la convingerea şi sunt mulţumit să constat că nu m-am înşelat. Că toţi locuitorii de pe pământul român, fără diferenţă de rasă şi origine, sunt animaţi de aceleaşi sentimente înalte de fraternitate.” Această declaraţie venea ca un fel de recunoaştere a meritelor tuturor celor care participaseră şi dăduseră o mână de ajutor la războiul de întregire.”
Iar recunoştinţa finală venea prin abrogarea articolului 7 din Constituţia din 1866. Constituţia României Mari din 1923 dădea drepturi tuturor cetăţenilor ei, indiferent de religie.
-
Jurnal românesc – 21.02.2018
Ministerul
pentru Românii de Pretutindeni şi-a exprimat regretul faţă de incidentele
violente din Ragusa în care au fost implicați membri ai comunității românești
din teritoriu. Ministerul informează, într-un comunicat, că are în vedere
urgentarea procedurilor de înfiinţare a unui centru de asistenţă, unde
persoanele din sudul Italiei, vulnerabile la trafic şi exploatare prin muncă, să
poată beneficia de servicii juridice, informare şi consiliere. Anunţul MRP vine
după ce un român angajat la o fermă din provincia siciliană Ragusa a fost bătut
de patronul său, pentru că a furat o butelie de gaz pentru a se încălzi. Victima
a suferit diferite fracturi şi leziuni. Potrivit corespondentului Radio
România, proprietarul fermei, consilier municipal din partea Partidului
Democrat, formaţiune aflată la guvernare în peninsulă, se află, în prezent, în
arest la domiciliu, cu acuzaţia de sechestrare de persoană, vătămare corporală
gravă şi uz ilegal de armă. Ferma sa era deja cunoscută de autorităţi, deoarece
a fost subiectul unor controale împotriva exploatării forţei de muncă. Vittoria
este teritoriul cunoscut şi pentru zecile de românce violate şi exploatate,
zonă în care în ultimii doi ani partea română s-a deplasat de nenumărate ori
pentru a sta de vorbă cu autorităţile şi responsabilii din provincia Ragusa.
Cu prilejul
Zilei Internaționale a Limbii Materne, sărbătorită peste tot în lume, în
fiecare an, pe 21 februarie, ministrul pentru românii de pretutindeni,
Natalia-Elena Intotero, a multumit românilor de peste hotare pentru eforturile
de a păstra și promova limba română indiferent de țara de rezidență și a dat
asigurări că va face tot ce ii stă în puțintă pentru a le fi aproape. Totodată,
i-a invitat pe aceştia să depună proiecte cu finanțare nerambusabilă la minister,
subliniind că există linii de finanțare dedicate educației și mass-media, care
îi așteaptă. Ziua Internaţională a Limbii Materne a fost marcată şi în
comunitatea românească din Transcarpatia. La şcoala din Apşa de Mijloc -
unitate de învăţământ care în acest an aniversează 240 de ani de învăţământ în
limba română – au avut loc concursuri şi un spectacol muzical – artistic şi s-a
lansat noul număr al revistei şcolii, ”Vatra strămoşească”.
O localitate din
România a semnat în premieră o Declaraţie de Unire cu Moldova. Comuna Parva,
judeţul Bistriţa-Năsăud, este prima unitate administrativ-teritorială din
România care a votat o astfel de declaraţie cu Republica Moldova ca răspuns la
un document similar adoptat de 34 de primării din statul vecin. Documentul a
fost adoptat în şedinţa de Consiliu Local şi urmează să fie transmis marţi
tuturor factorilor de decizie.
Avalanşă de
cereri pentru redobândirea cetăţeniei române după intrarea în vigoare, din
2018, a unei noi legi în acest sens. Moldovenii şi ucrainenii care au
redobândit cetăţenia română au dreptul şi obligaţia de a-şi transcrie
certificatele de stare civilă în registrele de stare civilă româneşti. O pot
face la ambasadele sau consulatele ţărilor de provenienţă, iar din acest an şi
la primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ şi cele de sector. Cele mai
solicitate sunt judeţele vecine cu cele două state, printre care şi Botoşani. -
Jurnal românesc – 07.12.2017
Până pe 10
decembrie, vor avea loc, în fiecare seară, slujbe religioase la reşedinţa
regelui Mihai din Elveţia, acolo unde fostul suveran şi-a petrecut mare parte
din exil şi unde s-a stins din viaţă, a anunţat Casa Regală. În ţară, românii
continuă să aducă flori şi să aprindă
lumânări în faţa fostului palat regal din Bucureşti şi la palatul Elisabeta,
reşedinţa din capitală a regelui Mihai. Trupul neînsufleţit al fostului suveran
va fi repatriat miercuri, 13 decembrie şi va fi depus la Castelul Peleş de la
Sinaia. Apoi, va fi transportat la Bucureşti, la Palatul Regal. Funeraliile vor
avea loc sâmbătă, 16 decembrie, la Curtea de Argeş (sud), unde sunt
înmormântaţi toţi regii României. Guvernul de la Bucureşti a stabilit că pe 14,
15 şi 16 decembrie vor fi zile de doliu naţional. Luni, pe 11 decembrie,
Camerele reunite ale Parlamentului României vor omagia personalitatea fostului
suveran în cadrul unei şedinţe solemne. Rege între 1940 şi 1947, Mihai I s-a
stins din viaţă, marţi, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa sa din Elveţia.
Numărul
persoanelor din Republica Moldova care solicită să devină cetăţeni români şi al
celor care obţin cetăţenia şi depun jurământul de credinţă faţă de România a
crescut semnificativ – a declarat, pentru agenţia de presă AGERPRES, consulul
general al României la Bălţi, Mihai Baciu. Potrivit acestuia, numărul
solicitărilor la Consulatul României la Bălţi, care deserveşte municipiul Bălţi
şi 17 raioane, a înregistrat o creştere importantă după eliminarea taxelor
consulare. Diplomatul român susţine că, săptămânal, 400 – 500 de cetăţeni
moldoveni depun jurământul de credinţă obligatoriu la obţinerea cetăţeniei
române. Populaţia din Bălţi şi din raioanele limitrofe deservită de Consulatul
României este, potrivit consulului general, de aproximativ un milion de
persoane.
Pe de altă
parte, un sondaj efectuat de Asociaţia Sociologilor şi Demograficilor din
Republica Moldova arată că aproximativ 36% din cetăţenii acestui stat susţin
aderarea la UE, în timp ce 42% sunt de părere că republica ar trebui să adere
la Uniunea Euroasiatică. 9% din cei chetionaţi au declarat că preferă ca
Republica Moldova să nu adere la niciunul dintre cele două blocuri. De
asemenea, 61% dintre respondenţi au declarat că nu vor ca statul să adere la
NATO, în timp ce doar 22% au precizat că sunt în favoarea integrării în Alianţa
Nord-Atlantică. În plus, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri
parlamentare, acestea ar fi câştigate în mod categoric de către Partidul
Socialiştilor din Republica Moldova, care este creditat de aproximativ 35%
dintre cetăţeni. Dintre politicieni, de cea mai mare popularitate se bucură
Igor Dodon, el fiind urmat de Maia Sandu şi de premierul Pavel Filip. Sondajul
a fost efectuat în 79 de localităţi de pe teritoriul Republicii Moldova, cu
excepţia regiunii transnistrene.
Mărţişorul a
fost inclus în patrimoniul imaterial al UNESCO. Decizia a fost luată la cea
de-a 12-a sesiune a Comitetului interguvernamental de salvgardare a
patrimoniului cultural imaterial, care are loc în Republica Coreea, în perioada
4 – 9 decembrie. Ca stat membru, România are înscrise pe lista UNESCO trei
rezervaţii ale biosferei, precum şi opt situri ale Patrimoniului Mondial. De
asemenea, România are înscrise şase bunuri culturale imateriale pe Lista
reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial. -
Acordarea cetățeniei române pentru minori
În propunerea de reglementare este prevăzută condiția ca, la data cererii, copiii minori să domicilieze, în condițiile legii, în România. Executivul a modificat şi dispozițiile cu privire la dobândirea cetăţeniei române de către copilul adoptat, fiind reglementate situaţiile în care adopţia se face de către soţul cetăţean român al părintelui firesc sau adoptativ, cetăţean străin, ori de către persoana de cetăţenie română care se află într-o relaţie stabilă şi conviețuiește cu acest părinte, în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările ulterioare.
Dacă părinții nu cad de acord în privința cetățeniei minorilor, decizia va fi luată de tribunalul de la domiciliul minorului sau, după caz, de către instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția, ținând cont de interesele acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere consimțământul, iar dacă devine major în timpul perioadei de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul, în condițiile legii.
Minorilor care dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei li se va elibera certificat de cetățenie distinct de cel al părinților. Anterior modificărilor legislative aprobate în ședința de astăzi a Guvernului, minorii care dobândeau cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei erau înscriși în certificatul de cetățenie al părinților.
Noile reglementări au fost adoptate prin ordonanță de urgenţă, pentru a elimina, cu efect imediat, aspecte care au generat interpretări divergente la nivelul autorităților cu atribuții în domeniu, urmate de numeroase litigii, soluționate definitiv sau în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătoreşti. În acest fel, dispozițiile aprobate sunt aplicabile și persoanelor cărora, prin hotărâre judecătorească definitivă, li s-au anulat, după caz, actele de stare civilă, mențiunile cu privire la dobândirea cetățeniei române înscrise pe acestea ori actele de identitate sau documentele de călătorie românești eliberate în temeiul actelor de stare civilă sau al mențiunilor cu privire la dobândirea cetățeniei române, sub motivul că nu au dobândit cetățenia română întrucât nu s-a parcurs procedura privind acordarea cetățeniei române la autoritatea competentă, odată cu părinții care au obținut cetățenia română.
-
Jurnal românesc – 25.05.2017 UPDATE
Ministrul
pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a primit, la Bucureşti,
o delegaţie a Confederaţiei Sindicatelor
Germane în proiectul Mobilitate echitabilă condusă de Dominique John.
Discuţiile s-au concentrat pe modalităţile de sprijinire a lucrătorilor români
migranţi în Germania în vederea prevenirii abuzurilor de pe piaţa muncii.
Partea germană a subliniat dinamica în creştere a comunităţii româneşti
din această ţară, a prezentat liniile
generale ale activităţii lor în prevenirea exploatării prin muncă şi
consilierea emigranţilor din Europa de Sud-Est. Au fost dezbătute aspecte
privind desfăşurarea unei campanii de informare în sprijinul cetăţenilor români
ce urmează să lucreze în Germania, precum şi posibilitatea luării unor măsuri destinate protejării
dreptului în câmpul muncii pentru comunitatea românească deja rezidentă în această ţară.
Cinci cetăţeni români şi-au
pierdut viaţa şi un altul a fost rănit într-un accident rutier produs,
miercuri, în apropierea localităţii Stoke-on-Trent din Marea Britanie, a
anunţat, joi, ambasada României la Londra.Cei
şase se deplasau pe autostradă când autoturismul în care se aflau a fost
acroşat de un camion. Misiunea diplomatică de la Londra a întreprins demersuri
pe lângă poliţia din Staffordshire în vederea confirmării identităţii
victimelor. De asemenea, au fost contactaţi membrii familiilor cărora li s-au
furnizat informaţii privind procedura de repatriere şi demersurile întreprinse
de autorităţile britanice în cazul deceselor survenite în circumstanţe incerte.
Ambasada României la Londra rămâne în legătură cu autorităţile britanice şi va
acorda sprijin şi asistenţă familiilor dacă acestea vor fi solicitate.
Manifestări de
amploare dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni sunt organizate anul acesta
de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii din afara graniţelor la
Drobeta Turnu Severin, Cernăuţi, Salamanca şi Tel Aviv. Evenimentele au
debutat la Drobeta Turnu Severin cu
ateliere de perfecţionare pentru lectorii care predau limbă, cultură şi
civilizaţie românească în Timocul sârbesc. In Spania, la Salamanca, pe 28 mai
este programat un spectacol de muzică populară românească. Sărbătoarea continuă
pe 2 iunie, la Tel Aviv, cu dezbaterea
Istorie culturală şi istoricitate. Ziua Românilor de Pretutindeni va fi
sărbătorită şi pe 4 iunie, la Cernăuţi,
pe scena Teatrului Muzical-Dramatic Olga Kobyleanska.
Depunerea
dosarelor pentru obţinerea cetăţeniei române, la toate birourile teritoriale
din România, se efectuează doar în baza programărilor online, pe site-ul
www.cetatenie.just.ro, transmite Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie de la
Bucureşti. Numărul de locuri disponibile programării online în vederea
depunerii dosarelor la sediul instituţiei va creşte la 350 de programări pentru
o zi de lucru. Lista persoanelor programate va fi afişată pe pagina de internet
cu cel puţin 7 zile înainte de data pentru care s-a făcut programarea. În
Republica Moldova, la Bălţi şi Cahul, depunerea dosarelor pentru obţinerea cetăţeniei
române are loc tot în baza programărilor online. Doar la Chişinău programarea
se mai poate face la telefon sau la ghişeu.
Ministerul Apărării organizează, în contextul Centenarului
Primul Război Mondial şi al declarării anului 2017 ca Anul Mărăşti, Mărăşeşti,
Oituz – 100, o serie de acţiuni comemorative dedicate eroilor care au căzut în
luptă sau în prizonierat în timpul acestei conflagraţii. Ceremonii militare si
religioase, precum şi de rostire solemnă a numelor eroilor români căzuţi în
Primul Război Mondial, vor avea loc în majoritatea garnizoanelor din ţară. De
asemenea, depuneri de coroane şi jerbe de flori se vor desfăşura, cu sprijinul
reprezentanţelor diplomatice ale României, la cimitirele şi monumentele
comemorative dedicate ostaşilor români din Austria, Cehia, Slovacia, Germania,
Olanda, Rusia, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa şi Ungaria. -
Jurnal românesc – 25.05.2017
Manifestări de
amploare dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni sunt organizate anul acesta
de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni la
Drobeta Turnu Severin, Cernăuți, Salamanca și Tel Aviv. Evenimentele au
debutat la Drobeta Turnu Severin cu
ateliere de perfecționare pentru lectorii care predau limbă, cultură și
civilizație românească în Timocul sârbesc. Cursurile au fost susținute de
profesori-formatori specializați în metodica, psihopedagogia şi didactica
predării. Au fost abordate teme ce țin de cerinţele unui învăţământ performant,
instrumente alternative și atractive de studiu a limbii, culturii și
civilizației românești, dificultăți ale lectorilor din Timoc în abordarea
subiectelor ce țin de identitatea românească. Ziua Românilor de Pretutindeni
este marcată și în Spania, la Salamanca, unde pe 28 mai este programat un spectacol
de muzică populară românească. Sărbătoarea continuă pe 2 iunie, la Tel
Aviv, cu dezbaterea Istorie culturală
și istoricitate. Ziua Românilor de Pretutindeni va fi sărbătorită şi pe 4
iunie, la Cernăuți, pe scena Teatrului
Muzical-Dramatic Olga Kobyleanska.
Depunerea
dosarelor pentru obținerea cetăţeniei române, la toate birourile teritoriale
din România, se efectuează doar în baza programărilor online, pe site-ul
www.cetatenie.just.ro, transmite Autoritatea Națională pentru Cetăţenie de la
București. Numărul de locuri disponibile programării online în vederea
depunerii dosarelor la sediul instituţiei va crește la 350 de programări pentru
o zi de lucru. Lista persoanelor programate va fi afișată pe pagina de internet
cu cel puțin 7 zile înainte de data pentru care s-a făcut programarea. În
Republica Moldova, la Bălţi şi Cahul, depunerea dosarelor pentru obținerea cetățeniei
române are loc tot în baza programărilor online. Doar la Chişinău programarea
se mai poate face la telefon sau la ghişeu.
Salariile
neatractive, condițiile de muncă și lipsa oportunităților de dezvoltare
profesională sunt principalele cauze ale exodului medicilor, afirmă
specialiștii de la Institutul Național Democrat. Potrivit statisticilor, din
anul 2007 până în prezent au plecat să muncească în străinătate circa 43.500 de
medici, dentiști, asistenți medicali, farmaciști şi moașe. Specialiştii sunt de
părere că România pierde resurse umane foarte importante pentru pregătirea
cărora s-au alocat sume mari de bani. Totodată, România este codașă printre
țările membre UE privind numărul de medici raportat la mia de locuitori, cu 2,5
medici la mia de locuitori, față de media europeană care este de 3,4. Mai mult,
anul acesta se estimează că numărul de medici raportat la mia de locuitori va
scădea la 2,2. Potrivit raportărilor făcute de organizațiile profesionale,
Marea Britanie, Franța, Germania sunt destinațiile cele mai căutate de medicii
români.
Ministerul
Apărării Naţionale organizează, în contextul Centenarului Primul Război Mondial
(1916-1919) și al declarării anului 2017 ca Anul Mărăști, Mărășești, Oituz -
100, o serie de acţiuni comemorative dedicate eroilor care au căzut în luptă
sau în prizonierat în timpul acestei conflagraţii. Ceremonii militare și
religioase, precum și de rostire solemnă a numelor eroilor români căzuți în
Primul Război Mondial, vor avea loc în majoritatea garnizoanelor din țară. De
asemenea, depuneri de coroane și jerbe de flori se vor desfășura, cu sprijinul
reprezentanțelor diplomatice ale României, la cimitirele și monumentele
comemorative dedicate ostașilor români din Austria, Cehia, Slovacia, Germania,
Olanda, Rusia, Republica Moldova, Bulgaria, Franța și Ungaria. -
Naturalizarea, o soluţie pentru sportul românesc?
Săptămâna trecută, Guvernul României a hotărât să acorde cetăţenia română baschetbalistei Ashley Walker şi automobilistului Simone Tempestini. Acest fapt va permite, potrivit Executivului de la Bucureşti, includerea lor în loturile naţionale ale României, în vederea participării la competiţii internaţionale.
Ambii sportivi au depus cererile de dobândire a cetăţeniei române anul acesta. Solicitările au primit raport favorabil din partea Comisiei pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatându-se îndeplinirea condiţiilor legale. În acest cadru, potrivit legii, Ministerul Tineretului şi Sportului a iniţiat Hotărârile pentru acordarea cetăţeniei române celor doi sportivi, iar acestea au fost adoptate de Guvern.
Potrivit normelor adoptate anul trecut, cetăţenii străini sau persoanele fără cetăţenie care au contribuit în mod semnificativ la promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti vor putea dobândi cetăţenia română în condiţii mai uşoare. Regimul derogatoriu operează şi în ceea ce priveşte obţinerea cetăţeniei române de către persoanele care ar putea contribui la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, prin reprezentarea ţării noastre în loturile naţionale, şi care îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori românesc.
Aceste modificări ale legislaţiei deschid şi în România calea către îmbogăţirea loturilor naţionale prin cooptarea unor sportivi de mare valoare. Primul efect important al noilor norme s-a văzut chiar la Jocurile Olimpice din vară, de la Rio. Albert Saritov, care a primit cetăţenia română anul acesta, a cucerit medalia olimpică de bronz la lupte libere, categoria 97 de kg. Saritov vine din Federaţia Rusă, mai exact din Daghestan, şi este de origine cecenă.
