Radio România Internațional

Tag: Charles al III-lea

  • Sinteza-a evenimentiloru externi tru anlu 2023

    Sinteza-a evenimentiloru externi tru anlu 2023

    Atacu multu mari al Hamas contra a Israelului


    Tu 7-li di sumedru, anlu ți tricu, comandouri ali organizaţíi Hamas pitrumsirâ tu notlu a Israellui ditu Cumata Gaza ş-adrarâ lâieț/cârdiliu tu horli mardzina di sinuru ş-la unu festivalu di muzică. Bilanţulu fu di vârâ 1200 di morţâ, pânâ sh-ficiuriț. 240 di oamiñi, pritu cari auși sh-cilimeañi, furâ loaț ostatiț. Câtu mari ș-preșcav fu ataclu ciudusirâ ș-lâhtârsirâ Israellu ş-lumea dimocraticâ. Cadhurli cu fânicolu adrat di terorişțâlli Hamas easti zori i dipu ti nivideari, pricunuscurâ membrilli a parlamentilor, tamam ș-ațel românescu, ți avu izini s-li veadâ. Poliţia israelianâ ancheteadzâ posibili violenţi sexuali adrati di membrilli Hamas, pritu cari violuri tu grupu i mâchilipseri di mârși. Israellu apândâsi militaru pritu bombardamenti multu mări contra ali Gazâ, iara dapoaia unâ operaţiuni terestrâ multu largâ, ți avea tu umuti surparea a Hamaslui.


    Catandisea umanitarâ ditu Gaza, unâ ditu năili cu nai ma marea densitati di oamiñi ditu lumi, s-lâi multu ayoñea că âlli gâilipsi tuț. Câtâyursit ti aspârdzerli multu mări adrati di operaţiuñli militari, Israellu dzâsi că Hamas u ari câbatea ti mira lai a civililor palestinieñi, că ari unâ multu mari infrastructurâ militarâ subteranâ tu spaţii țivili. Ș-ma multu, dzâcu analişțâlli, Hamas lâ shtsâ mintea la multsâ oamiñi câtâ aurâ/ahti. S-feați unâ isihâsiri/armistitsiu ti șcurtu chiro ta s-poatâ s-libireadzâ ostatiț israelieñi contra hâpsânits palestinieñi şi s-creascâ agiutorlu umanitaru tu Gaza. Dupu spusa ali ONU, cama di dauâ treimi ditu ațeali 2,4 miliuni di oamiñi dit Cumata Gaza furâ mutaţ di aclo-aclo. Numirlu a țivililor vâtâmaț tricu, taha, di 22 di ñilli. România scoasi ditu Gaza, anda âlli si câftă, cama di 300 di cetăţeñi româñi ş-membri di tăifurili a aluștor.


    Doilu an di polim tu Ucraina


    Tu meslu cirișar, anlu ți tricu, așcherea ucraineanâ ahurhi unâ contraofensivâ ți pârea s-hibâ sucțes, lucru ți hârnea nâdia că Arusia agresoari va s-da nâpoi multu tu polimlu ți l-acâță tu 2022. A că avu agiutor militar ocțidental di miliardi di dolari, Ucraina nu putu altu țiva dicât s-llia nâpoi niscânti hori ditu notlu ș-apirita ali vâsilíi. Polimul ditu Gaza mută niheamâ atenția di la ațelu ditu Ucraina, vâsilíi ți nu ascumsi că ll-u frică că toara aliațlli ocțidentali va s-agiutâ ma pțânu. Iara frica a loru fu dealihea: Congreslu american dit inșita a anlui 2023 nu fu sinfun cu pachetlu di miliardi di dolari — agiutor ti Ucraina, di ispetea a niachicâsearillei anamisa di tâburli republicanâ ș-ațea dimocratâ, a prezidentului Joe Biden.


    Pi di alantâ parti, un raportu diclasificat a servițiilor di informaţii americani, ți inși tu migdani anlu ți tricu, luyurseaști că Arusia chiru tu Ucraina cama di 315.000 di militari, dimi 87% ditu efectivili bâgati tu polimu, suti di avioani şi ñilli di tancuri. Uidisit cu spusa a secretarlui gheneralu ali NATO, Jens Stoltenberg, aesti chireri scotu tu padi alatusea strateghicâ a prezidentului Vladimir Putin ta s-acațâ Ucraina, iara rezultatlu easti că Arusia s-feați ma slabâ politic, militar ş-economicu. Di anda ahurhi polimlu, s-vidzurâ niscânti alatusi ți avurâ ligâturâ ș-cu România. Droni filisiti tu polimu câdzurâ ș-pi locu românescu ică intrarâ tu spaţiul aerian ali vâsilíi.


    Finlanda tu NATO, Ucraina şi Moldova, cama aproapea di UE


    Agresiunea aruseascâ contra ali Ucrainâ dusi la alâxeri geopolitiți mări: âlli bâgă zori ali Suedíi ş-ali Finlandâ s-tragâ mânâ di neutralitatea militarâ şi u spusi vrearea ti opțiunea pro-europeanâ ali Ucrainâ şi a viținâllei a llei ma ñicâ, Republica Moldova, victimâ colateralâ tu aestu polimu. Tu 4-li di apriiru 2023, la ma pţân di un an di la câftarea faptâ di ispetea a pericollui di acâțari ali Ucrainâ di câtâ Arusíi, Finlanda agiumsi s-hibâ 31-lu crat membru ali Alianţâ Nord-Atlanticâ. Ațelli 1300 di km di sinuru anamisa di Finlanda şi Arusia fac diplo, sinurlu a aliștei cu NATO. Ninti s-acațâ polimlu, prezidentul Putin vrea ma pțân NATO tu Evropa i ma largu di Arusíi; di cara ahurhi polimlu, tora ari ma multu aproapea di ea. Şi va s-facâ idyiul lucru, siyura ș-cu Suedia. Tu ți mutreaști Uniunea Evropeanâ, liderilli a aliștei apufusirâ, tu meslu andreu ți tricu, s-ahurheascâ muabețli ti aprucheari ali Ucrainâ ș-ali Republicâ Moldova, craturi ți avea statutlu di candidati tu 2022. Prezidentul ucrainean Volodimir Zelenski dzâsi că apofasea aesta easti unâ anâchiseari ti vâsilia a lui ş-ti Evropa, unâ anâchiseari ți lâ da anacrâ, iara prezidenta di Chişinău, Maia Sandu, dzâsi că sucțeslu s-feați cu agiutorlu a tutâlor ți u aleg dimucraţia şi prucupsearea.


    Cutrimburări di loc ți irmuxescu ş-aprinderi di foc, tu nai ma câldâroslu anu ditu isturia a Loclui


    Tu ahurhita a meslui șcurtu, unâ cutrimburari vârtoasâ, ți intră tu toplu a naima lăilor cutrimburări dit aeșțâ 100 di añi di ma nâpoi, irmuxi notlu ș-apirita ali Turchii ş-unâ parti ditu Siríi. Alâsă dinâpoi 56.000 di morţi, ditu cari 6 ñilli tu Siríi. Unâ altâ cutrimburari mari di loc s-feați, tu yizmâciuñi, tu chentrul a Maroclui, ş-vâtâmă 3 ñilli di oamiñi. Pi di altâ parti, 2023 fu nai ma căldâroslu anu ți s-ari faptâ, uidisit cu spusa a serviciului evropean ti alâxeri climatiți Copernicus. Oamiñilli di științâ fac tâmbihi că planeta va s-ângâldzascâ cât chiro ș-emisiili di gazi cu efectu di serâ suntu tu crișteari. Temperaturli recordu dusirâ la xeri, aprinderi di foc ți nu pot s-hibâ controlati ș-furtuñi. Tu Canada, arsirâ cama di 18 miliuni di ha di păduri, iara 200.000 di oamiñi furâ mutaț tu alti locări. Aprinderi mări di foc s-feațirâ ș-tu Gârțíi ș-tu Hawaii.


    Âncurunarea al Charles III-lu ca vâsille


    Tu 6-li di mai, anlu ți tricu, Vâsillelu Charles III-lu ali Mari Britaníi fu âncurunat vâsille, tu unâ țirimoníi ți alâsă unâ entipusi mari tu mintea a oamiñlor. Charles avea agiumtâ vâsille tu yizmâciuñi 2022, di cara muri dadâ-sa, Elisabeta II-a. Fu ti prota oarâ tu aeșțâ 70 di añi ditu soni cându Marea Britaníi lo parti la âncurunarea ti vâsille a unlui şef di crat. Dupâ un mes di la âncurunarea ti vâsille, Charles III-lu feați unâ vizitâ privatâ tu Româníi, vâsilíi ti cari dzâsi că s-ducheaști multu ligat. Vâsillelu, tsi vu va multu Transilvanía, cilâstisi ti țânearea a patrimoniului culturalu românescu, ancupârândalui casi veclli di la hoarâ ș-adrândalui mirimets, ta s-li ascapă di la chireari.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armãnipsearea: Tascu Lala

  • Sinteza evenimentelor externe

    Sinteza evenimentelor externe

    Atac masiv al Hamas asupra Israelului


    Pe 7 octombrie
    anul trecut, comandouri ale organizaţiei Hamas au pătruns în sudul Israelului
    din Fâşia Gaza şi au comis masacre în localităţi de frontieră şi la un festival
    de muzică. Bilanţul a fost de circa 1200 de morţi, inclusiv copii. 240 de
    persoane, între care bătrâni şi copii, au fost luate ostatice. Amploarea şi
    virulenţa atacului au surprins şi îngrozit Israelul şi lumea democratică. Imaginile
    cu atrocităţile comise de teroriştii Hamas sunt greu dacă nu imposibil de
    privit, au recunoscut membri ai parlamentelor, inclusiv cel român, care au avut
    acces la ele. Poliţia israeliană anchetează posibile violenţe sexuale comise de
    membrii Hamas, printre care violuri în grup sau mutilări de cadavre. Replica
    militară a Israelului a constat în bombardamente masive asupra Gazei, urmate de
    o operaţiune terestră pe scară largă, având ca obiectiv declarat eliminarea
    Hamas.

    Situaţia umanitară din Gaza, una dintre cele mai populate regiuni ale
    lumii, s-a deteriorat rapid până la a deveni îngrijorătoare. Criticat pentru
    magnitudinea distrugerilor provocate de operaţiunile militare, Israelul a
    susţinut că Hamas este responsabilă de soarta precară a civililor palestinieni,
    deoarece a dezvoltat o vastă infrastructură militară subterană în spaţii
    civile. În plus, spun analiştii, Hamas ţine populaţia captivă ideologiei urii.
    Un armistiţiu temporar a permis eliberarea de ostatici israelieni la schimb cu deţinuţi
    palestinieni şi intensificarea ajutorului umanitar pentru Gaza. Potrivit ONU,
    peste două treimi din cei 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei au fost
    strămutaţi. Numărul civililor ucişi ar fi trecut de 22 de mii. România a
    evacuat din Gaza, la cerere, peste 300 de cetăţeni proprii şi membri de familie
    ai acestora.



    Al doilea an de război în Ucraina


    În luna iunie a
    anului trecut, armata ucraineană a lansat o contraofensivă ce se anunţa de
    succes, alimentând, astfel, speranţele că Rusia agresoare va face paşi decisivi
    în spate în conflictul pe care l-a declanşat în 2022. În pofida ajutorului
    militar occidental de miliarde de dolari, Ucraina nu a reuşit decât recucerirea
    unor localităţi mici din sud şi est. Războiul din Gaza a mutat parţial atenţia
    de la cel din Ucraina, ţară care nu a ascuns că se teme de un angajament mai
    redus al aliaţilor occidentali. Iar temerile s-au dovedit justificate într-o
    anumită măsură: Congresul american a încheiat anul 2023 fără a valida pachetul
    de miliarde de dolari reprezentând ajutor pentru Ucraina, din cauza dezacordului
    dintre tabăra republicană şi cea democrată, a preşedintelui Joe Biden.

    Pe de
    altă parte, un raport declasificat al serviciilor de informaţii americane,
    apărut anul trecut, estimează că Rusia a pierdut în Ucraina peste 315.000 de
    militari, adică 87% din efectivele angrenate în război, sute de avioane şi mii
    de tancuri. Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, aceste
    pierderi subliniază eroarea strategică a preşedintelui Vladimir Putin de a
    invada Ucraina, iar rezultatul este acela că Rusia este mai slabă politic,
    militar şi economic. În premieră de la declanşarea sa, mici incidente legate de
    război au implicat România. Astfel, drone folosite în conflict au căzut pe
    pământ românesc sau au intrat în spaţiul aerian al ţării.



    Finlanda în NATO, Ucraina şi Moldova, mai
    aproape de UE


    Agresiunea rusă
    asupra Ucrainei a avut consecinţe geopolitice majore: a forţat Suedia şi
    Finlanda să renunţe la neutralitate şi nealiniere militară şi a cristalizat
    optiunea pro-europeană a Ucrainei şi a vecinei sale mai mici, Republica
    Moldova, victimă colaterală a conflictului. Pe 4 aprilie 2023, la mai puţin de
    un an de la solicitarea sa, făcută pe fondul pericolului reprezentat de invazia
    Rusiei în Ucraina, Finlanda a devenit al 31-lea stat membru al Alianţei
    Nord-Atlantice. Cei 1300 de km de frontieră între Finlanda şi Rusia dublează,
    practic, graniţa acesteia din urmă cu NATO. Înainte de invazie, preşedintele
    Putin îşi dorea mai puţin NATO în Europa, mai ales în proximitatea Rusiei, după
    invazie are parte de mai mult. Şi va urma, cu siguranţă, Suedia. În ce priveşte
    Uniunea Europeană, liderii acesteia au decis, în decembrie trecut, să înceapă
    negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, state care primiseră
    statutul de candidate în 2022. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a
    calificat decizia drept o victorie pentru ţara sa şi pentru Europa, o victorie
    care motivează şi întăreşte, iar preşedinta de la Chişinău, Maia Sandu, a spus
    că succesul obţinut este meritul întregii societăţi, al tuturor celor care aleg
    democraţia şi prosperitatea.



    Cutremure devastatoare şi incendii, în
    cel mai cald an din istoria Pământului


    La începutul
    lunii februarie, un seism puternic, care a intrat în topul celor mai
    distrugătoare din ultimii 100 de ani, a devastat sud-estul Turciei şi o parte
    din Siria. A lăsat în urmă 56.000 de morţi, dintre care 6 mii în Siria. Un alt
    cutremur major s-a produs, în septembrie, în centrul Marocului, şi a provocat
    moartea a 3 mii de oameni. Pe de altă parte, 2023 a fost cel mai călduros an
    înregistrat vreodată, potrivit serviciului european pentru schimbările
    climatice Copernicus. Oamenii de știință avertizează că planeta va continua să
    se încălzească atâta timp cât și emisiile de gaze cu efect de seră sunt în
    creștere. Temperaturile record au fost însoţite de secete, incendii
    incontrolabile şi furtuni. În Canada, au ars peste 18 milioane de ha de pădure,
    iar 200.000 de persoane au fost strămutate. Cu incendii grave s-au mai
    confruntat Grecia şi Hawaii.



    Încoronarea lui Charles al III-lea


    Pe 6 mai anul
    trecut, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a fost încoronat, în cadrul
    unei ceremonii fastuoase. Charles devenise rege în septembrie 2022, după
    moartea mamei sale, Elisabeta a II-a. A fost pentru prima dată în ultimii 70 de
    ani când Regatul Unit a asistat la încoronarea unui şef de stat. La o lună după
    încoronare, Charles al III-lea a făcut o vizită privată în România, ţară de
    care a mărturisit că este foarte legat. Mare admirator al Transilvaniei, el s-a implicat în păstrarea patrimoniului cultural
    românesc, achiziţionând şi restaurând case vechi din mediul rural, pe care le-a
    salvat de la distrugere


  • Încoronarea Regelui Charles al III-lea

    Încoronarea Regelui Charles al III-lea

    Regele Charles al III-lea al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi soţia sa, Regina Camilla, au fost încoronaţi la Londra, la Westminster Abbey, sub privirile celor 2.300 de invitaţi la acest eveniment istoric şi a milioane de telespectatori din lumea întreagă. Charles al III-lea a depus jurământul de recunoaştere a diferitelor religii practicate în ţară, a fost uns cu mir, a primit însemnele regale şi i s-a aşezat pe cap coroana Sfântului Edward. Printre numeroşii şefi de stat şi de guvern, capete încoronate şi membri ai familiei regale extinse a Regatului Unit care au asistat la ceremonia de încoronare s-au numărat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, Custodele Coroanei României, Margareta, şi Principele Consort Radu.



    În ziua Încoronării, îi doresc Majestății Sale Regele Carol al III-lea o domnie lungă, pașnică și prosperă. Fie ca prietenia română – britanică să continue să înflorească, a transmis preşedintele Iohannis. Sunt onorat să fiu astăzi la Londra pentru Încoronarea Majestății Sale Regele Carol al III-lea. Sunt încântat să particip la această ceremonie, un moment istoric și o sărbătoare a tradițiilor de lungă durată, a adăugat şeful statului.



    Regele Charles al III-lea este un prieten al României și are o profundă înțelegere a continentului european în întregimea lui, a afirmat Custodele Coroanei Române într-un mesaj. Încoronarea de astăzi leagă trecutul de prezent printr-o tradiție istorică de 1.000 de ani, o tradiție care a continuat trecând prin războaie, cataclisme, revoluții și fundamentale schimbări ale lumii, se mai arată în mesaj. Custodele Coroanei Române, Margareta, împreună cu Principele Consort Radu, au urat suveranului britanic și reginei consoarte o domnie binecuvântată pentru un viitor mai bun al țării lor și al lumii întregi.



    Zeci de mii de simpatizanţi ai monarhiei britanice au ieşit pe străzile din centrul Londrei pentru a-i saluta pe noul suveran şi pe soţia sa, care au străbătut în trăsură bulevardele, în cadrul unei procesiuni grandioase. După încoronare, ceremonie înrădăcinată în tradiţia monarhică seculară, în Marea Britanie urmează trei zile de festivităţi, până luni inclusiv. Amintim că Regele Charles, fost prinţ de Wales, în vârstă de 74 de ani, a preluat tronul Marii Britanii şi Irlandei de Nord la moartea mamei sale, Regina Elisabeta a II-a, în septembrie anul trecut. Presa de la Bucureşti îl consideră pe noul suveran un mare prieten al României, pe care, în ultimele două decenii, a vizitat-o periodic. Fascinat de tradiţiile din Transilvania, noul monarh britanic a contribuit consecvent la păstrarea şi popularizarea acestora.