Tag: Charles Michel

  • Nachrichten 01.02.2024

    Nachrichten 01.02.2024

    Der ukrainische Premierminister Denis Shmihal hat die Entscheidung der Europäischen Union begrüßt, ein zusätzliches Finanzpaket für sein Land in Höhe von 50 Milliarden Euro zu bewilligen: Die EU-Mitgliedstaaten zeigen einmal mehr Solidarität und Einigkeit bei der Unterstützung des ukrainischen Volkes im Widerstand gegen den Krieg, schrieb Shmihal auf der sozialen Online-Plattform X. Zuvor hatte der Präsident des Europäischen Rates, Charles Michel, auf derselben Plattform bekannt gegeben, dass alle 27 EU-Mitgliedstaaten das Paket gebilligt hätten. Nach Angaben europäischer Diplomaten sieht die EU-Vereinbarung jährliche Diskussionen über das Paket und eine Überprüfung des Plans in zwei Jahren vor, falls erforderlich. Rumänien wird auf der außerordentlichen Tagung des Europäischen Rates, deren wichtigster Tagesordnungspunkt eine Einigung auf EU-Ebene über die wichtigsten Elemente des Pakets zur Überarbeitung des mehrjährigen Finanzrahmens für 2021-2027 ist, von Präsident Klaus Iohannis vertreten. Wie das Präsidialamt in Bukarest in einer Pressemitteilung mitteilte, wird sich der Staatschef nachdrücklich dafür einsetzen, dass die Ukraine, Rumäniens Nachbarland, eine der obersten Prioritäten auf der Agenda der Europäischen Union bleibt, und in diesem Zusammenhang betonen, dass die Unterstützung für dieses Land in jeder Form fortgesetzt werden muss. Am Vorabend nahm Iohannis an einer von der Europäischen Kommission organisierten Gedenkfeier für den französischen Politiker Jacques Delors teil, den ehemaligen Präsidenten der EU-Exekutive (1985-1995), der Ende letzten Jahres im Alter von fast 100 Jahren verstorben ist.



    Der französische Präsident Emmanuel Macron wird heute in Brüssel mit der Präsidentin der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen, zusammentreffen, um über die Krise in der Landwirtschaft und die von den Landwirten in der gesamten EU geforderten Unterstützungsmaßnahmen zu sprechen. Das Treffen findet am Rande des europäischen Sondergipfels zum EU-Haushalt statt, nachdem die Europäische Kommission Maßnahmen angekündigt hat, die den Landwirten helfen sollen. Wie der Korrespondent von Radio Rumänien in Brüssel berichtet, wurden zwei Mechanismen eingerichtet, um Billigimporte von pflanzlichen Erzeugnissen, Hühnerfleisch, Eiern und Zucker aus der Ukraine zu blockieren, wenn sie die Märkte beeinträchtigen. Die Kommission will auch die Vorschrift aufheben, dass fünf Prozent der landwirtschaftlichen Fläche eines Betriebs unbewirtschaftet bleiben müssen. Stattdessen sollen die Landwirte auf sieben Prozent ihrer Flächen stickstoffbindende Pflanzen anbauen dürfen, allerdings ohne den Einsatz von Pestiziden. Die Entscheidungen der Kommission müssen vom EU-Parlament und vom Rat genehmigt werden. Von Griechenland bis zu den Niederlanden und von Deutschland bis Spanien protestieren die Landwirte gegen die Einschränkungen, die ihnen durch die Umweltpolitik auferlegt werden, gegen den freien Marktzugang für ukrainische Produkte und gegen die steigenden Produktionskosten, nachdem die Verbrauchssteuern auf Kraftstoffe angehoben oder Subventionen gestrichen wurden.



    Tausende von rumänischen Landwirten aus dem Agrarsektor werden in den Büros der Agentur für Zahlungen und Interventionen in der Landwirtschaft (APIA) erwartet, um angesichts der Verluste durch den Krieg im Nachbarland Ukraine staatliche Unterstützung zu beantragen. Die Anträge auf Ausgleichszahlungen müssen bis zum 8. März bei den Bezirkszentren der APIA eingereicht werden. Die Direktbeihilfe ist eine flächenbezogene Ausgleichszahlung und entspricht in 100 Euro pro Hektar. Der Höchstbetrag der Direktbeihilfe darf den Gegenwert von 280.000 Euro nicht überschreiten. Unterdessen setzen Fuhrunternehmer und Landwirte landesweit ihre Proteste gegen die Wirtschafts- und Sozialpolitik der Regierung fort.



    Die rumänische Regierung hat eine dringende Änderung ihres Cybersicherheitsgesetzes vorgenommen, um sicherzustellen, dass staatliche Institutionen innerhalb von 48 Stunden informiert werden, wenn die IT-Infrastruktur einer Einrichtung im Land betroffen ist, und um Risiken schnell zu verhindern. Die Änderungen wurden nach dem Cyberangriff auf die Websites der Nationalen Direktion für Cybersicherheit und der Abgeordnetenkammer vorgenommen. Der Minister für Forschung und Digitalisierung, Bogdan Ivan, sagte, dass der Angriff im Falle der Direktion erfolglos war, während in der Abgeordnetenkammer mehr als 300 Dateien mit öffentlichen Dokumenten gestohlen wurden, sowie Daten, die nicht für die Öffentlichkeit bestimmt waren, wie z.B. Kopien von Ausweispapieren der Abgeordneten. Sogar eine Kopie des Personalausweises von Premierminister Marcel Ciolacu gelangte in den Besitz der Hacker.

  • Summit UE-Canada

    Summit UE-Canada

    Uniunea
    Europeană și Canada au organizat recent cel de-al 19-lea summit bilateral în
    care liderii celor două părți au discutat despre parteneriatul strategic dintre
    ele și despre chestiunile globale actuale.


    Președinta Comisiei Europene Ursula
    von der Leyen a afirmat într-un comunicat că summitul a avut rezultate foarte
    bune și a evidențiat puternica poziție comună a Uniunii și a Canadei în
    principiile și valorile cu care trebuie abordate crizele lumii de azi. Uniunea
    Europeană și Canada promovează împreună de mult timp pacea globală și
    securitatea și susțin principiile dreptului internațional. În criza din
    Orientul Mijlociu, blocul european și Canada resping folosirea violenței și
    susțin politicile umanitare. Iar în cazul războiului din Ucraina declanșat de
    Rusia, cele două în continuare susțin dreptul legitim al Ucrainei de a se
    apăra.


    Un
    aspect important al summitului a fost reconfirmarea cooperării dintre Uniunea Europeană
    și Canada în domeniul cercetării și inovării, ca și lupta comună împotriva
    schimbărilor climatice, a poluării ca și lupta pentru apărarea biodiversității
    și pentru o energie curată.

    Charles Michel, președintele Consiliului
    European, s-a referit la bazele cooperării bilaterale din domeniul noilor
    tehnologii ca la o platformă importantă de lucru dintre europeni și canadieni:

    În Europa, în Uniunea
    Europeană, am identificat 34 de erori umane critice, iar în țara voastră aveți
    20 din cele 34 de erori umane critice. Aceasta ne arată că trebuie să lucrăm
    împreună și ne îmbunătățim schimburile pentru a fi siguri că putem construi
    prosperitatea noastră viitoare luând în considerare nevoia de a respecta mediul
    înconjurător și de a ne respecta standardele, care sunt fundamentale pentru noi
    toți. Mai este ceva foarte important și aș vrea să insist.

    Astăzi ne-am pus de
    acord că trebuie să dezvoltăm un parteneriat în domeniul acestui program foarte
    important în termenii orizontului de cercetare și dezvoltare, care este un pas
    important pe care îl facem. Acest program este cel mai mare program de
    colaborare din lume și este o uriașă oportunitate pentru toți oamenii din
    Canada și Europa pentru a încerca să facem împreună și îndeaproape tot ce este
    mai bun pentru program.


  • Charles Michel la Kiev, la marcarea a 10 ani de la declanșarea protestelor Euromaidan

    Charles Michel la Kiev, la marcarea a 10 ani de la declanșarea protestelor Euromaidan

    Pe 21 noiembrie 2013, mii de ucraineni se adunau în Piața Independenței din capitala Kiev, pentru a protesta față de preşedintele de atunci al țării, filorusul Viktor Ianukovici, care refuzase – sub presiunea Moscovei – să semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeană, reaminteşte France Presse.

    Declanşarea aşa-numitului Euromaidan avea să ducă la îndepărtarea preşedintelui Ianukovici. Dar după plecarea acestuia şi câştigarea alegerilor de către pro-europeni, Rusia a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a sprijinit declanşarea unei insurecţii a separatiştilor pro-ruşi în Donbass. De altfel, şi ieri Kremlinul a transmis că revoluţia ucraineană a fost o lovitură de stat organizată de Occident.

    Dacă invadatorul rus s-a simțit în pericol în urmă cu zece ani, intuind că existența unei țări europene mari și prospere la granița sa i-ar putea face și pe ruși să își dorească același lucru, cu totul altfel se văd lucrurile la Kiev.

    În urmă cu zece ani, ucrainenii au început prima contraofensivă (…) împotriva tentativelor de a ni se refuza viitorul european., le-a spus, ieri, oamenilor, într-un mesaj video, președintele Volodimir Zelenski. El a apreciat că revoluţia din Piaţa Independenţei a fost prima victorie în războiul cu invadatorii ruşi.

    Prezent și el la Kiev, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a punctat că Maidanul a fost o revoluţie istorică pro-europeană, care a alungat de la putere regimul pro-rus. El declarase înainte de vizită că doreşte să exprime susţinerea puternică a Uniunii Europene şi că a venit să pregătească împreună cu Volodimir Zelenski summitul european din decembrie, la care se va decide următorul pas pentru demersul Ucrainei de aderare la Uniune.

    Charles Michel a ținut să atragă atenția și că discuţiile de luna viitoare vor fi dificile. De altfel, și liderul ucrainean a recunoscut că decizia din decembrie a şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană ar putea fi o provocare pentru unitatea blocului comunitar.

    La Kiev s-a aflat, ieri, și preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cărei țară așteaptă, la rândul ei, începerea negocierilor de aderare, așa cum a recomandat Comisia Europeană. Aceasta a cerut Uniunii să arate unitate şi rapiditate în ce priveşte dorinţa Republicii Moldova şi a Ucrainei de a se alătura forului European, într-o perioadă marcată de război şi insecuritate.

    Amintim că Republica Moldova şi Ucraina au cerut oficial să adere la Uniunea Europeană anul trecut, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina.


  • Nachrichten 16.10.2023

    Nachrichten 16.10.2023

    Tausende Menschen warten am Grenzübergang Rafah, um aus dem Gazastreifen nach Ägypten zu kommen. Die Verwaltung in Kairo könnte den Kontrollpunkt für einige Stunden wieder öffnen, weil dort eine Waffenruhe herrscht. Israel und die Hamas haben jedoch eine Waffenstillstandsvereinbarung im südlichen Gazastreifen dementiert, die die Evakuierung von Ausländern und die Einreise von humanitärer Hilfe ermöglicht. Der Raketenbeschuss aus dem Gazastreifen auf Israel hat heute Morgen wieder begonnen. Nach wiederholten Schüssen mit der Hisbollah wurde an der Nordgrenze Israels eine Räumung von 28 israelischen Siedlungen, die sich nahe der Grenze zum Libanon befinden, angeordnet und ein 2 km langer Abschnitt als militärisches Sperrgebiet deklariert. Die israelische Armee schätzt die Zahl, der von der Hamas entführten und in den Gazastreifen gebrachten Personen auf 199. Die israelischen Truppen halten sich weiterhin in der Nähe des Gazastreifens auf, um die Boden-, Luft- und Seeoffensive in der palästinensischen Enklave zu beginnen. Der US-Außenminister Antony Blinken ist heute erneut in Tel Aviv eingetroffen. Es besteht sogar die Möglichkeit, dass US-Präsident Joe Biden in den kommenden Tagen in Israel eintrifft.



    Der Präsident des Europäischen Rates, Charles Michel, hat für Dienstag eine außerordentliche Sitzung aller EU-Staats- und Regierungschefs zu der Lage im Nahen Osten einberufen. In einer heute veröffentlichten Erklärung verurteilte Charles Michel erneut das Vorgehen der Hamas als terroristisch und forderte die Freilassung der Geiseln. Er erklärte, dass Israel das Recht habe, sich innerhalb der Grenzen des Völkerrechts und unter Beachtung der humanitären Grundsätze zu verteidigen. Dieser Konflikt könnte auch zu Spannungen auf dem europäischen Kontinent führen und den Extremismus in der Europäischen Union verstärken. Der Rat werde sich mit der Frage nach der Hilfe für die betroffene Zivilbevölkerung, der Auswirkungen der zivilen Migration in der Region und der Vermeidung einer weiteren Eskalation des Konflikts durch die Einbeziehung aller regionalen Akteure befassen. Er meint, dass die Lösung in einem Frieden auf der Grundlage von zwei Staaten: Israel und Palästina liegt.



    Die Abgeordnetenkammer, das Entscheidungsgremium in diesem Fall, hat heute in Bukarest über die Sonderrenten für Richter und andere Kategorien von aus dem Staatshaushalt finanzierten Personen beratet und abgestimmt. Nach einer erneuten Prüfung durch das Plenum des Senats, der als erste Kammer konsultiert wurde, wurde das Dokument mit den vom Verfassungsgericht geforderten Änderungen angenommen. Der Gesetzentwurf sieht vor, dass Richter ein Ruhegehalt in Höhe von 80 % der durchschnittlichen Bruttomonatsbezüge und Zulagen erhalten, die sie in den letzten vier Dienstjahren erhalten haben. Zudem wird das Ruhestandsalter jedes Jahr um vier Monate bis zum Alter von 60 Jahren erhöht. Die USR ist der Ansicht, dass die PSD-PNL-Mehrheit in diesem Bereich lediglich kosmetische Änderungen vorgenommen hat. Die Regierungsparteien betonen, dass die Reform der Sonderrenten ein Meilenstein in den Nationalen Aufbau- und Resilienzplan ist und so schnell wie möglich abgeschlossen werden muss.



    In Rumänien ist der Online-Handel von Gütern und Dienstleistungen stetig gewachsen und erwirtschaftet mittlerweile 3,17 Prozent des BIP. Rumänien dominiert den osteuropäischen Markt und erwirtschaftet fast 60 Prozent des Umsatzes in der Region, wobei der Umsatz bis 2023 auf fast 10 Milliarden Euro geschätzt wird. Im Vergleich zu Mittel- und Osteuropa sind Polen und Tschechien die besten Länder. Auf dem Kontinent stehen wir auf Platz 12“, erklärte der Verband der Online-Shops in Rumänien. Die Online-Preise haben sich im Allgemeinen unterhalb der Inflationsrate entwickelt, wie eine Erhebung des Nationalen Instituts für Statistik im Zeitraum 2020-2023 ergab.



    Die rumänische Fußballnationalmannschaft hat am Sonntagabend in Bukarest mit einem 4:0-Sieg gegen Andorra die Vorrundengruppe I der EURO 2024 erreicht. Die rumänische Elf sicherten sich damit den deutlichsten Sieg in dieser Saison. In einem weiteren Spiel der Gruppe I erzielte die Schweiz im Heimspiel gegen Weißrussland ein 3:3-Unentschieden. Die Spiele, die von Israel ausgetragen werden, wurden verschoben. Rumänien wird seine letzten Gruppenspiele im November bestreiten, und zwar auswärts gegen Israel und zu Hause gegen die Schweiz. Zur Gruppe I gehört auch der Kosovo.



    In Mittel-, Süd- und Ostrumänien sind die Temperaturen deutlich gesunken, sodass es im größten Teil des Landes kälter als üblich ist. Die Höchsttemperaturen liegen zwischen 10 und 19 Grad Celsius. Der Himmel ist wechselhaft. In Höhenlagen über 1400 m ist mit gemischten Niederschlägen zu rechnen. Der Wind ist im Osten, Süden, in der Mitte und in den Bergen stärker. In Bukarest herrscht am Vormittag ebenfalls kaltes Wetter. Die Temperaturen liegen zwischen 18 und 18 Grad.

  • UE trebuie să fie pregătită să primească noi membri până în 2030

    UE trebuie să fie pregătită să primească noi membri până în 2030

    Cele şase state din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia – se află în stadii diferite ale procesului de aderare la blocul comunitar. Anul trecut, Republica Moldova şi Ucraina au primit statutul de candidat, iar acum Georgia aşteaptă să primească acelaşi statut.

    Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a explicat, în cadrul forumului desfăşurat în Slovenia, că, pentru a adera la blocul comunitar, viitoarele state membre vor trebui să implementeze reforme pentru a asigura independenţa sistemului judiciar, pentru a lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei şi pentru a-şi alinia politica externă cu ţările din blocul comunitar. Totodată, el i-a îndemnat pe toţi aspiranţii să-şi rezolve conflictele bilaterale înainte de a adera la Uniunea Europeană. Trebuie să vă asiguraţi că niciunul dintre conflictele din trecut nu este importat în Uniune, a insistat Charles Michel. Potrivit acestuia, Consiliul European va discuta despre extindere la următoarea sa reuniune.

    Totodată, Charles Michel a declarat că pachetul de extindere al Comisiei Europene, care este aşteptat în octombrie, ar putea oferi detalii suplimentare despre integrarea progresivă, care le-ar putea permite viitorilor membri să simtă beneficiile participării depline la unele instituţii şi politici ale Uniunii Europene înainte de a se integra în blocul comunitar.

    În acelaşi timp, Charles Michel a afirmat că Uniunea Europeană va trebui să pună în aplicare, la rândul său, unele reforme pentru a fi pregătită pentru extindere.

    Zilele trecute, şi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj puternic de prietenie, solidaritate și sprijin pentru Republica Moldova, cu ocazia celebrării a 32 de ani de la dobândirea independenței față de Uniunea Sovietică. În mesajul difuzat pe rețeaua de socializare X, Ursula von der Leyen a salutat faptul că moldovenii au ales libertatea și Europa. Un mesaj de susţinere a venit și din partea președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, care a promis că va continua să acorde asistenţă reformelor și drumului Chişinăului în aderarea sa la Uniunea Europeană.


  • Prima vizită oficială a premierului Marcel Ciolacu la Bruxelles

    Prima vizită oficială a premierului Marcel Ciolacu la Bruxelles

    Prima vizită
    oficială a premierului Marcel Ciolacu la Bruxelles după preluarea mandatului de
    şef al Executivului român a debutat, vineri, printr-o întrevedere cu
    preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care şi-a reconfirmat susţinerea totală pentru
    aderarea României la spaţiul Schengen. Charles Michel a mulţumit Bucureştiului
    şi pentru sprijinul puternic oferit Ucrainei şi Republicii Moldova, vecine.

    Şi
    preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a recunoscut eforturile
    financiare şi logistice ‘uriaşe’ făcute de România pentru a sprijini cele doua
    state vecine – a anunţat premierul după întâlnirea cu oficialul european. El a
    adăugat că Roberta Metsola este, de asemenea, unul dintre cei mai mari
    susţinători ai aderării României la Schengen.

    România ar dori un deficit de peste cinci procente
    pentru anul viitor, iar pentru a convinge Bruxelles-ul, premierul propune o
    serie de măsuri fiscale. Între acestea se află reducerea numărului de cote TVA
    la două şi eliminarea unor facilităţi. Marcel Ciolacu afirma, totodată, că un
    deficit bugetar de peste 5% este necesar, în contextul în care România a susţinut Ucraina, afectată de război.

    Înaintea plecării la Bruxelles, Marcel Ciolacu a discutat cu președintele Klaus
    Iohannis, inclusiv despre TVA. Potrivit şefului statului, soluția pentru
    acoperirea găurii de la buget nu este majorarea TVA, ci creșterea gradului de
    colectare. Klaus Iohannis crede că ţinta de deficit va fi depăşită, însă nu
    crede că există riscul ca România să piardă fonduri europene.

  • Concluziile summitului Consiliului European

    Concluziile summitului Consiliului European

    Summitul Consiliului
    european s-a concentrat pe trei direcții, toate trei fiind probleme cronicizate
    de cel puțin un an: războiul din Ucraina, competitivitatea, piața unică și
    economia și energia au fost cele trei. În afara conflictului din Ucraina, care
    ține capul de afiș al tuturor întâlnirilor, celelate două au strategii de lungă
    durată care implică schimbări.

    Charles Michel, președintele Consiliului
    European, a rezumat concluziile summitului:

    Am avut o dezbatere profundă și inteligibilă privitoare la
    competitivitate, piața internă și energie. În primul rând, ne-am exprimat
    angajamentul de a reduce pierderea de timp administrativă cât de mult posibil,
    de a accelera procedurile, de a privilegia soluțiile digitale acolo unde e
    posibil. Al doilea element este că înțelegem nevoia de a deschide calea pentru
    noi investiții ambițioase către inovare pentru a trece prin transformarea
    climatică și a reuși digitalizarea. Dați-mi voie să insist din nou asupra importanței
    piaței unice de capital și a avantajului de a deschide capitalul privat pentru
    a susține dezvoltarea noastră economică. Și în al treilea rând, bineînțeles,
    este stimularea cercetării și inovării. Angajamentele au fost făcute în trecut
    pentru a mobiliza fondurile publice și private. Nu am ajuns încă acolo și vedem
    că trebuie să continuăm să fim la fel de angajați și în această direcție.


    Consiliul european a
    iterat sprijinul pentru Ucraina în fața agresiunii ruse, într-o declarație de
    12 puncte a cerut oprirea violării Cartei ONU și a principiilor de drept
    internațional. În privința competitivității, a pieței unice și a economiei,
    Consiliul european propune măsuri pentru o economie robustă care să facă față
    provocărilor și să asigure prosperitatea pe termen lung. Ea înseamnă reducerea
    birocrației, încurajarea competitivității prin măsuri legislative, orientarea
    către digitalizare și economia verde. De asemenea, o economie puternică are
    nevoie de investiții, pentru aceasta fiind nevoie de înlăturarea barierelor
    circulației capitalului și de o interconectivitate mai bună. Nu în ultimul
    rând, cercetarea și inovarea, educația, dezvoltarea abilităților, reciclarea
    sunt în atenție. Energia are o importanță capitală. Consiliul european are în
    vedere prețurile, reducerea cererii de energie, asigurarea furnizărilor și
    înlăturarea dependenței de combustibilii fosili din Rusia.


  • La semaine du 27 mars au 2 avril 2023

    La semaine du 27 mars au 2 avril 2023

    Les régimes spéciaux des retraites, un
    thème difficile à l’agenda du pouvoir




    Aucun politicien
    roumain ne peut le contester : le plan national de relance et de
    résilience, par le biais duquel la Roumanie reçoit des dizaines de milliards
    d’euros en échange des réformes essentielles dans différents domaines est
    l’étoile polaire de l’actuelle coalition gouvernementale. Et la réglementation
    de l’épineuse question des régimes spéciaux des retraites, dont bénéficient
    principalement les magistrats et les cadres des institutions en charge de la
    sécurité nationale et qui ne reposent pas sur le principe de la contribution,
    comme c’est le cas des autres pensions de retraites est un jalon du Plan
    national de relance et de résilience. Un projet proposé par la coalition
    gouvernementale constituée par le PSD, le PNL et l’UDMR à ce sujet a été voté
    mercredi par les sénateurs roumains. Aux termes de celui-ci, aucune pension de
    retraite ne dépassera plus le revenu obtenu durant la période d’activité et la
    pension supplémentaire issue du régime spécial sera soumise à une imposition
    supplémentaire. Un impôt de 15% sera appliqué aux pensions de retraite
    supérieures à 1 200 euros. Ce qui plus est il sera interdit de cumuler
    plusieurs pensions de retraites «spéciales » alors que dans le calcul des
    pensions payées aux militaires, cinq critères qui produisent des bonus seront
    éliminés. L’Union sauvez la Roumanie, d’opposition, critique le projet de loi
    et soutient une formule radicale : la suppression de tout régime spécial
    de retraite et l’application du principe de la contribution. Par ailleurs, les
    représentants des militaires, des policiers et des surveillants pénitentiaires
    ont demandé que l’élimination des retraites accordées aux militaires soit
    retirée du Plan national de relance et de résilience pour que les retraites des
    anciens militaires ne fassent pas l’objet d’ajustements qui leur soit
    défavorables. Selon eux, une telle décision pourrait faire éloigner les jeunes
    de la carrière militaire, si aucun avantage n’en découle plus.




    Réglementer l’abus de fonction -
    erreur ou calcul cynique?


    Les sénateurs
    roumains ont été les vedettes de cette semaine. Les élus de la coalition ont
    adopté une modification au Code pénal, qui introduit un seuil pécuniaire de
    250.000 lei, soit 50.000 euros, pour l’abus de fonction. Une modification qui
    ressemble à s’y méprendre au fameux décret d’urgence 13 de 2017, l’acte
    inaugural d’une démarche par laquelle le gouvernement de l’époque, contrôlé par
    un Parti social-démocrate dirigé d’une main de fer par Liviu Dragnea, avait
    essayé de neutraliser les efforts de réformer le système de justice du pays.
    Des dizaines de milliers de gens étaient alors descendus dans la rue pour
    manifester contre l’action du gouvernement, qui avait fini par retirer le
    décret en question. Cette fois-ci, plusieurs centaines de personnes ont
    manifesté à Bucarest, mercredi après le vote au Sénat, qu’ils ont accusé
    d’encourager la corruption et les illégalités en Roumanie. Suite aux prises de
    positions critiques, la coalition au pouvoir s’est ultérieurement ravisée, ses
    leaders annonçant leur soutien à la proposition du ministère de la Justice de
    baisser à 9.000 lei le seuil au-delà duquel l’abus de fonction et la négligence
    professionnelle seront incriminés dans le Code pénal. Tout comme dans le cas
    des retraites spéciales, les députés sont appelés à trancher sur cette loi, la
    Chambre basse étant l’assemblée décisionnelle.


    Le gouvernement approuve les
    nouvelles lois de l’Education


    Le gouvernement
    a décidé : chaque lycée sera libre de concevoir ses propres testes
    d’admission pour remplir 60% des places disponibles, le reste étant occupé au
    terme de l’examen de Brevet. Quant au baccalauréat, celui-ci comportera une
    épreuve supplémentaire issue d’un autre profil que de celui d’études. Ce sont
    deux des prévisions stipulées par le nouveau paquet des lois de l’Education
    nationale qui repose sur le projet « La Roumanie éduquée ». Initiée
    par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, le projet bénéficiera de plus de 3
    milliards d’euros attribués via le Plan national de relance et de résilience.
    Les nouvelles lois relatives à l’enseignement supérieur se proposent
    principalement de combattre le décrochage à l’université et l’illettrisme
    fonctionnel, deux des problèmes chroniques de l’Education nationale. Selon la
    ministre roumaine de tutelle, Ligia Deca, le nouveau système sera ciblé sur
    l’élève et sur les mesures censées stimuler son potentiel.




    Le chef
    du Conseil européen et le premier ministre, en visite en Roumanie


    L’opposition de l’Autriche à l’adhésion roumaine à
    l’Espace Schengen a provoqué une vague de frustration en Roumanie et alimenté
    l’euroscepticisme, a fait savoir le président Klaus Iohannis, à l’issue des
    pourparlers, de Bucarest, avec le président du Conseil européen, Charles
    Michel. Celui-ci est venu encourager la Roumanie en l’assurant du soutien
    européen quant à ses efforts de rejoindre l’Espace de libre circulation le plus
    vite possible. L’UE sera un espace encore plus sûr si la Roumanie adhère à
    Schengen, a déclaré le responsable de Bruxelles, tout en précisant que Bucarest
    a répondu à tous les critères d’adhésion. Par ailleurs, le premier ministre
    polonais, Mateusz Morawiecki s’est rendu lui aussi en Roumanie pour des
    pourparlers avec les officiels roumains. Les deux parties se proposent
    d’encourager leurs relations de sécurité et de défense, parallèlement à un
    renforcement de leur coopération économique bilatérale. La Pologne est un des
    partenaires commerciaux les plus importants de la Roumanie dans la
    région. Le volume des échanges commerciaux roumano-polonais s’est chiffré
    dernièrement à 11 milliards d’euros, soit un record économique.


    Espoirs pour le football, certitudes pour le handball


    La sélection de
    football de Roumanie a vaincu celles d’Andorre et du Bélarus en ouverture de la
    campagne de qualification à l’2024, et les supporters renouent avec l’espoir.
    Le groupe dans lequel évolue la nationale roumaine est dominé par la Suisse,
    qui a participé à la dernière Coupe du monde, au Qatar. Mais il y a des chances
    pour que les tricolores (bleu-jaune-rouge) finissent à la deuxième place,
    qualifiante, après les matchs contre le Kosovo et Israël. La dernière présence
    de la Roumanie à un tournoi final de la compétition continentale remonte à
    2016.


    Coté handball
    féminin, les championnes nationales de Rapid Bucarest ont eu raison des
    Slovènes de Krim, ayant ainsi accédé en première aux quarts de finale de la
    Ligue des champions, aux côtés des vice-championnes de CSM Bucarest, déjà
    qualifiées pour cette phase de la compétition. Pour ce qui est des clubs, le
    hand féminin roumain confirme ainsi son haut niveau international et sa force.





  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 26.03 – 01.04.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 26.03 – 01.04.2023

    Pensiile di serviciu, temă ndilicată pi agenda Putearillei


    Niţiun politician român nu poati s’contesta aestu lucru: Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă, pritu cari România llia dzăţ di miliardi di euro ama cu băgarea tu lucru a reformilor esenţiali tru diversi dumenii, easti steaua polară a guvernarillei. Iara reglementarea skinoasăllei chestiuni a pensiilor di serviciu, di cari di cari au parti, prota ş-prota, magistraţlli şi aţelli ditu structurile di forţă, şi cari nu s’ntimilleadză, ca alanti pensi, pi contributivitate, easti jalon tru PNRR. Un proiectu pripus di guvenul PSD-PNL-UDMR pi tema a lor fu votat, ñiercuri, di senatori. Uidisitu cu aestu niţi ună pensie nu va s’năstreacă venitlu amintatu tru activitate şi va s’bagă taxarea suplimentară pi partea di nicontributivitate a pensiilor speţiali. Tutunăoară, pensiile cari trecu di 6.000 lei, echivalintul a 1200 di euro, va s’hibă impozitate cu 15 proţente. Ma multu, nu s’da izini ti cumulul di pensii speţiali, iara tru cazul a pensiilor militare s’elimină ţinţi sporuri di thimelliu di calcul. USR, opoziţia democratică, critică proiectul şi ndrupaşti ună formulă radicală: disfiinţarea a pensiilor speţiali şi triţearea a lor tru sistemul di contributivitate. Di altă parti, reprezentanţăllii a militarilor, poliţiştilor şi angajaţilor ditu hăpsăñi căftară eliminarea a pensiilor militare ditu PNRR, aţea turlie că eali s’nu hibă obiectul a ăscăntoru ajustări cari s’lă hibă defavorabile. Ari, spun elli, riscul ca tinerllii s’nu s’ducă ti ună carieră militară, ma s’nu hibă sinfirisiţ di avantajele aliştei.



    Reglementarea abuzlui tru serviciu, alathusu ică isapi ţinică?


    Senatorlli fură vedetili a săptămânăllei. Reprezentanţăllii coaliţiei votară un proiect di alăxeari a Codlui Penal cari pruveadi un prag valoric tră abuzlu tru serviciu tru cuantum di 250.000 lei, dimi nu ma puţăn di 50.000 di euro. Alăxearea ş-aduţi ti amărtie cu ţelebra ordonanţă di urgenţă 13 ditu 2017, actul inaugural a unui proces pritu cari guvernul controlat tu aţelu kiro di PSD, cumăndusitu autoritar di Liviu Dragnea, vru s’neutralizeadză gaereţli di ma ninti di reformare ali justiţiei. Atumţea, dzăţ di ñilli di oamiñi işiră pi geadei cu mutarea cap, iar ordonanţa fu traptă. Ndauă suti di oamiñi mutară cap, ñiercuri, Bucureşti, după votlu ditu Senat, ti cari spusiră că da curayiu ti aruşfeti şi ilegalităţile tru România. Deapoa, pi fondul critiţlor, coaliţia feaţi ună jgllioată năpoi, iara liderlli a llei dimăndară că ndrupăscu pripunirea a ministerului ali Justiţie ca praglu valoric di la cari alănceaşti culpa penală tră abuzlu şi neglijenţa tru servciu s’hibă dipusu la 9000 di lei. Idyea cum tru tru cazlu a pensiilor speciali, nomlu di alăxari a Codlui penal va s’intra tru debate la Camera a Deputaţlor, cari easti for decizional.



    Năili nomuri ali educaţiei, aprobate di guvern


    Liceele ditu România va s’poată s’organizeadză a loru işiş concursu di admitere, cu probe di profil, tră 60% ditutre locuri, pi lângă Evaluarea Naţională, iara Bacalaureatul va s’aibă ună probă ma multu, di la profilul opus aţilui studiat di elevi. Suntu maş dauă ditu pruviderli a năilor nomuri ali Educaţiei, aprobate tru aestă săptămână di executiv. Eale au la bază proiectul “România educată”, iniţiat di prezidentulu Klaus Iohannis, iara tră băgarea tu lucru a reformelor ditu aesti nomuri va s’hibă ahărdziti cama di 3 miliardi di euro ditu Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Pritu nomlu a nviţămintului superior ari vreari ti combaterea abandonului universitar şi agiutarea a cooperarillei europeane a universităţilor ditu România. Nomlu anvăţământului preuniversitar mutreaşti tu amprotusa, ñîcurarea a abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional, probleme cronice ali educaţie tru România. Ministrul di resort, Ligia Deca, spune că sistemul educaţional va s’hibă tru amprotusea tră elev şi ti stimularea potenţialului alustui.



    Prezidentulu a Consiliului European şi premierlu ali Polonie, la Bucureşti


    Ratarea aderarillei la spaţiul Schengen di liberă circulaţie, di itia a opoziţiillei ali Austrie, adusi frustrare tru România şi, vahi, fu un imboldu dat a eurosepticismului, spusi prezidentulu Klaus Iohannis, după convorbirile pi cari li avu la Bucureşti cu prezidentulu Consiliului European, Charles Michel. Aestu vini cu un mesaj optimist, di ancurajare. El deadi asigurări că ari ndrupari la nivel european tră aţea ca România s’aderă la Schenge cât mai curundu posibil. Escu căndăsitu că Uniunea Europeană va s’hibă ma sigură cara România va s’intră tru spaţiul Schengen şi easti limbidu tră mini că România tiñîsi tuti borgili ti aderari, spusi analtulu oficial europian. Tru aestă săptămână vizită Bucureştiul şi premierul ali Polonie, Mateusz Morawiecki. Părţile ş’propun ca legăturile bilatearali strease pi linie di securitate şi apărare s’hibă dublate di ună cooperare economică vartoasă şi fructuoasă, simfunu cu potenţialului oferit di aţeali doauă economii. Polonia easti unu ditu atelli ma importanţi parteneri comerciali ali României ditu regiune, alăxerli bilatearali anamiusa di aţeali dauă state agiungănda pi un nivel record di aproapi 11 miliardi di euro.



    Nădii la fotbal, certituditui la handbal


    Naţionala di fotbal ali României azvimsi Andorra şi Belarus, la debutul tru preliminariile tră Euro 2024, iara suporterllii au nădii diznău. Grupa a României easti dominată valoric di Elveţia, participantă la aţelu ditu soni Mondial, ama ari nădii ca “tricolorii” s’amintă doilu locu, cari asiguripseaşti prezenţa la Euro, tru disputa cu Kosovo şi Israel. Aţea ditu soni participare a naţionalăllei la un turneu final ali compitiţie continentali fu tru 2016. La handbal, campioanele naţionali di la Rapid năstricură sloveanili di la Krim şi au izini, tru premieră, tru cirecurli a Ligăllei a Campionilor, aclo iu eara calificată vicecampioana CSM Bucureşti. Cu dauă reprezentante tru cirecurli a Ligălleii, handbalul românesc ş’confirmă statutul di forţă la nivelu a echipilor feminine di club.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii  26.03 – 01.04.2023

    Retrospectiva săptămânii 26.03 – 01.04.2023

    Pensiile de
    serviciu, temă dificilă pe agenda Puterii


    Niciun
    politician român nu poate contesta acest lucru: Planul Naţional de Redresare şi
    Rezilienţă, prin care România primeşte zeci de miliarde de euro în schimbul reformelor
    esenţiale în diverse domenii, este steaua polară a guvernării. Iar reglementarea
    spinoasei chestiuni a pensiilor de serviciu, de care beneficiază, în principal,
    magistraţii şi cei din structurile de forţă, şi care nu se bazează, ca restul
    pensiilor, pe contributivitate, este jalon în PNRR. Un proiect propus de
    guvenul PSD-PNL-UDMR pe tema lor a fost votat, miercuri, de senatori. Potrivit
    acestuia, nici o pensie nu va mai depăşi venitul obţinut în activitate şi se va
    introduce taxarea suplimentară pe partea de necontributivitate a pensiilor
    speciale. Totodată, pensiile care depăşesc 6.000 lei, echivalentul a 1200 de
    euro, vor fi impozitate cu 15 procente. În plus, se interzice cumulul de pensii
    speciale, iar în cazul pensiilor militare se elimină cinci sporuri din baza de
    calcul. USR, opoziţia democratică, critică proiectul şi susţine o formulă
    radicală: desfiinţarea pensiilor speciale şi trecerea lor în sistemul de
    contributivitate. Pe de altă parte, reprezentanţii militarilor, poliţiştilor şi
    angajaţilor din penitenciare au cerut eliminarea pensiilor militare din PNRR,
    pentru ca ele să nu facă obiectul unor ajustări care să le fie defavorabile.
    Există, spun ei, riscul ca tinerii sa nu se mai îndrepte spre o carieră
    militară, dacă nu vor mai fi motivaţi de avantajele acesteia.



    Reglementarea
    abuzului în serviciu, eroare sau calcul cinic?


    Senatorii au
    fost vedetele săptămânii. Reprezentanţii coaliţiei au votat un proiect
    de modificare a Codului Penal care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu
    în cuantum de 250.000 lei, adică nu mai puţin de 50.000 de euro. Modificarea
    seamănă izbitor cu celebra ordonanţă de urgenţă 13 din 2017, actul inaugural al
    unui proces prin care guvernul controlat la acea vreme de PSD, condus autoritar
    de Liviu Dragnea, a încercat să neutralizeze eforturile anterioare de reformare
    a justiţiei. Atunci, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a
    protesta, iar ordonanţa a fost retrasă. Câteva sute de persoane au protestat, miercuri,
    în Bucureşti, după votul din Senat, despre care au spus că încurajează corupţia
    şi ilegalităţile în România. Ulterior, pe fondul criticilor, coaliţia a făcut
    un pas în spate, iar liderii ei au anunţat că susţin propunerea ministerului
    Justiţiei ca pragul valoric de la care apare culpa penală pentru abuzul şi
    neglijenţa în servciu să fie coborât la 9000 de lei. Ca şi în cazul pensiilor speciale,
    legea de modificare a Codului penal va intra în dezbateri la Camera
    Deputaţilor, care este for decizional.



    Noile legi ale
    educaţiei, aprobate de guvern


    Liceele din
    România vor putea organiza propriul concurs de admitere, cu probe de profil,
    pentru 60% dintre locuri, pe lângă Evaluarea Naţională, iar Bacalaureatul va
    cuprinde o probă în plus, de la profilul opus celui studiat de elevi. Sunt doar
    două dintre prevederile noilor legi ale Educaţiei, aprobate în această
    săptămână de executiv. Ele au la bază proiectul România educată,
    iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, iar pentru aplicarea reformelor din
    aceste legi vor fi alocate peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă. Prin legea învăţământului superior se doreşte
    combaterea abandonului universitar şi sprijinirea cooperării europene a
    universităţilor din România. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în
    principal, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional,
    probleme cronice ale educaţiei în România. Ministrul de resort, Ligia Deca,
    spune că sistemul educaţional va fi centrat pe elev şi pe stimularea
    potenţialului acestuia.



    Preşedintele
    Consiliului European şi premierul Poloniei, la Bucureşti


    Ratarea aderării
    la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, din cauza opoziţiei Austriei, a
    generat frustrare în România şi, probabil, a însemnat un imbold dat eurosepticismului,
    a admis preşedintele Klaus Iohannis, după convorbirile pe care le-a avut la
    Bucureşti cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Acesta a venit
    cu un mesaj optimist, de încurajare. El a dat asigurări că există sprijin la
    nivel european pentru ca România să adere la Schenge cât mai curând posibil. Sunt
    convins că Uniunea Europeană ar fi mai sigură dacă România ar intra în spaţiul
    Schengen şi este clar pentru mine că România a îndeplinit toate obligaţiile
    necesare pentru a adera, a declarat înaltul oficial european. În această
    săptămână a vizitat Bucureştiul şi premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki. Părţile îşi propun ca legăturile bilaterale strânse pe linie
    de securitate şi apărare să fie dublate de o cooperare economică robustă şi
    fructuoasă, pe măsura potenţialului oferit de cele două economii. Polonia este
    unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai României din regiune,
    schimburile bilaterale dintre cele două state atingând un nivel record de
    aproape 11 miliarde de euro.



    Speranţe la fotbal, certitudini la handbal


    Naţionala de fotbal a României a învins Andorra şi
    Belarus, la debutul în preliminariile pentru Euro 2024, iar suporterii speră
    din nou. Grupa României este dominată valoric de Elveţia, participantă la
    ultimul Mondial, dar există şanse ca tricolorii să obţină locul al doilea,
    care asigură prezenţa la Euro, în disputa cu Kosovo şi Israel. Ultima
    participare a naţionalei la un turneu final al competiţiei continentale a fost
    în 2016. La handbal, campioanele naţionale de la Rapid au trecut de slovenele
    de la Krim şi au acces, în premieră, în sferturile Ligii Campionilor, acolo
    unde era deja calificată vicecampioana CSM Bucureşti. Cu două reprezentante în
    sferturile Ligii, handbalul românesc îşi confirmă statutul de forţă la nivelul
    echipelor feminine.de club.


  • 28.03.2023 (mise à jour)

    28.03.2023 (mise à jour)

    Pologne – Le président roumain, Klaus
    Iohannis, a reçu mardi la visite du premier ministre polonais Mateusz
    Morawiecki. L’occasion pour le chef de l’Etat roumain d’affirmer que la Pologne
    reste un ami très proche et de longue date de la Roumanie, un partenaire
    stratégique clé et un allié de confiance. « Des intérêts stratégiques et
    sécuritaires communs rattachent nos pays, notamment dans l’actuel contexte
    tendu » a affirmé Iohannis. Et lui d’ajouter que Bucarest et Varsovie
    continueront à soutenir l’Ukraine aussi longtemps qu’il faudra, tout en
    renforçant leur appui aux partenaires
    vulnérables de la région, comme c’est le cas de la République de Moldova. Selon
    Mateusz Morawiecki, la Roumanie et la
    Pologne étaient les piliers du Traité de l’Atlantique Nord dans cette partie de
    l’Europe et il faudrait, a-t-il dit, que la coopération militaire soit
    renforcée. Antérieurement, le premier ministre roumain, Nicolae Ciuca et son
    homologue de Varsovie, ont participé à un forum économique roumano-polonais organisé
    par la Chambre de Commerce et d’Industrie de Roumanie. M Ciuca a déclaré que le
    volume des échanges commerciaux bilatéraux enregistré l’année dernière a fait
    un bond de 20% par rapport à 2021, pour se chiffrer à 11 milliards d’euros.














    Inde
    – La secrétaire d’Etat roumaine à la politique de défense et aux relations
    internationales, Simona Cojocaru, visite l’Inde jusqu’au 31 mars, à l’invitation
    du secrétaire d’Etat à la défense, Giridhar Aramane. Selon un communiqué du
    Ministère roumain de la défense, un accord intergouvernemental roumano-indien
    dans le domaine de la défense a été signé mardi, en première, pour servir de
    base au renforcement de la coopération bilatérale dans le domaine.




    Retraites – Les sénateurs des
    commissions parlementaires spécialisées ont donné leur avis favorable au projet
    de loi sur les régimes spéciaux de retraite. Les amendements avancés par la
    coalition au pouvoir ont été votés à une large majorité par les membres du PSD,
    PNL et UDMR, tandis que les parlementaires de l’USR ont voté contre et les
    ultranationalistes de AUR se sont abstenus. Au terme d’une des modifications
    approuvées, les personnes touchant plusieurs retraites ont 30 jours à leur
    disposition pour en opter pour une seule. Il est prévu que les retraites
    augmentent au rythme de l’inflation et que leurs montants ne dépassent pas le
    salaire de base. Le document sera soumis mercredi au vote du Sénat.




    Chisinau
    – L’UE s’apprête à accorder son soutien à la République de Moldova, sous la
    forme d’un nouveau paquet de mesures à mettre en place avant l’été. C’est ce
    qu’a déclaré le président du Conseil européen, Charles Michel, lors d’une
    conférence de presse commune avec la présidente moldave, Maia Sandu.
    « Chisinau a de nombreux amis puissants à Bruxelles » qui souhaitent
    que la Moldavie adhère à la famille européenne au plus vite possible, a ajouté
    le responsable européen, tout en affirmant qu’il s’agit là « d’une
    opportunité historique pour cette république ». Pour sa part, Maia Sandu a
    mis en évidence l’importance d’une potentielle adhésion de son pays à l’UE.
    « L’intégration européenne est le seul chemin possible de notre survie et
    de notre transformation en un pays libre et prospère. C’est l’unique chance que
    les Moldaves puissent vivre en paix, dans leur pays. On doit lutter contre les
    attaques hybrides qui portent atteinte à notre détermination de faire partie du
    monde libre » a conclu Maia Sandu.








    Météo
    – Le temps se rafraichira dans les 24 heures à venir, avec des températures en
    dessous des valeurs saisonnières. Les températures maximales iront de -1 à 11
    degrés et le ciel demeura couvert. Des pluies éparses tomberont dans la journée
    de mercredi et le vent soufflera notamment en altitude, à une vitesse entre 79
    et 90 km/h.

  • Nachrichten 28.03.2023

    Nachrichten 28.03.2023

    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat am Dienstag den polnischen Premierminister Mateusz Morawiecki in Bukarest empfangen. Klaus Iohannis erklärte, Polen sei ein enger und langjähriger Freund, ein wichtiger strategischer Partner und ein zuverlässiger Verbündeter Rumäniens. Wir sind durch solide gemeinsame strategische und sicherheitspolitische Interessen verbunden, die durch den derzeit sehr angespannten regionalen Sicherheitskontext noch verstärkt werden, sagte der rumänische Präsident. Klaus Iohannis erklärte, dass die beiden Länder ihre Unterstützung für die Ukraine so lange wie nötig aufrechterhalten und die Hilfe für die am stärksten gefährdeten und vom Konflikt betroffenen Partner in der Region, insbesondere die Republik Moldau, verstärken werden. Premierminister Morawiecki erklärte, dass Rumänien und Polen die Säulen des Nordatlantikvertrags in diesem Teil Europas seien und diesen durch eine verstärkte militärische Zusammenarbeit stärken wollten. Zuvor hatte der rumänische Premierminister Nicolae Ciuca seinen Amtskollegen in Warschau getroffen, mit dem er am rumänisch-polnischen Wirtschaftsforum teilnahm, das von der rumänischen Industrie- und Handelskammer organisiert wurde. Ciuca erklärte, dass das Handelsvolumen zwischen Rumänien und Polen im vergangenen Jahr im Vergleich zu 2021 um 20 % gestiegen sei und 11 Milliarden Euro erreicht habe.



    Die Senatoren in den Fachausschüssen in Bukarest gaben einen positiven Bericht über den Gesetzesentwurf zu den Betriebsrenten ab. Die von der Regierungskoalition PSD-PNL-UDMR vorgeschlagenen Änderungen wurden mit großer Mehrheit angenommen, während die USR dagegen stimmte und die AUR-Abgeordneten sich der Stimme enthielten. Einer der angenommenen Änderungsanträge sieht vor, dass Personen, die seit Inkrafttreten des Gesetzes mehrere Betriebsrenten angesammelt haben, sich innerhalb von 30 Tagen nur für eine von ihnen entscheiden müssen. Eine weitere Änderung sieht vor, dass die Betriebsrenten jährlich an die Inflation angepasst werden müssen und dass die Betriebsrente nicht höher sein darf als das gezahlte Gehalt. Das Dokument wird am Mittwoch im Plenum des Senats, der ersten Kammer, die sich damit befasst, zur Abstimmung gestellt.



    Die EU soll bis zum Sommer ein Hilfspaket für die Republik Moldau vorbereiten, erklärte der Präsident des Europäischen Rates, Charles Michel, am Dienstag in Chisinau auf einer gemeinsamen Pressekonferenz mit Präsidentin Maia Sandu. Chisinau hat viele starke Freunde in Brüssel, die wollen, dass die Republik Moldau so schnell wie möglich der EU-Familie beitritt, sagte Charles Michel und fügte hinzu, dass dies eine historische Chance für die Moldaurepublik ist. Maia Sandu betonte ihrerseits die Bedeutung der Integration Moldawiens in die EU: Die europäische Integration ist der einzige Weg, um das Überleben der Moldaurepublik und ihre Umwandlung in ein freies und wohlhabendes Land zu sichern. Sie ist die einzige Chance für die Bürger, in ihrer Heimat in Frieden zu leben. Wir müssen den hybriden Angriffen auf unsere Entschlossenheit, Teil der freien Welt zu sein, entgegentreten, sagte Maia Sandu.



    Die Ausstellung 1907. Wir wollen Land wird heute im Nationalmuseum des rumänischen Bauern in Bukarest eröffnet. In einer Pressemitteilung des Museums heißt es, die Ausstellung biete eine objektive und vielschichtige Retrospektive, die in der nationalen Kulturlandschaft die Aufmerksamkeit auf diese Ereignisse, ihre Bedeutung und ihren tragischen Charakter für die gesamte rumänische Gesellschaft zurückbringen werde. Die Bauernschaft, die immer als stummes Meer angesehen wurde, brach explosionsartig in die glückliche Geschichte des Königreichs Rumänien ein, das gerade den 40. Jahrestag der Herrschaft von König Karl I. gefeiert hatte, und erschütterte das geschönte Bild einer Ära, die unbestreitbar eine Ära der Entwicklung und Konsolidierung Rumäniens war. Die Ausstellung soll ein Bild aller an dieser Epoche beteiligten Akteure vermitteln, die politischen, sozialen und wirtschaftlichen Aspekte hervorheben und eine Reise durch die Ereignisse, die Reden und die verschiedenen Stimmen, Meinungen und Bilder dieses Ereignisses bieten.



    Die rumänische Fußballnationalmannschaft trifft heute Abend in einem Spiel der Gruppe I der Vorrunde der EURO 2024 zu Hause auf Weißrussland. Am Samstag besiegte Rumänien in seinem ersten Vorrundenspiel Andorra auswärts mit 2:0, während Weißrussland in seinem Heimspiel in Serbien mit 0:5 gegen die Schweiz unterlag. In der Gruppe befinden sich auch Israel und der Kosovo. Die beiden Erstplatzierten qualifizieren sich für die Endrunde im nächsten Jahr in Deutschland. Rumänien hat seit 2016 nicht mehr an einer EM teilgenommen und seit 1998 nicht mehr an einer Weltmeisterschaft.

  • The President of the European Council visits Bucharest

    The President of the European Council visits Bucharest

    Accession to the free travel Schengen Area and to the European single currency zone would perfectly shape Romanias European integration. If entry into the euro zone does not represent a major temptation for the established EU states, though, and it does not seem a major issue for Romania either at the moment, remaining outside Schengen is a major source of frustration for Bucharest. At the end of 2022, the goal of accession seemed perfectly achievable, but Austrias fierce opposition appeared untimely. Romania once again missed Schengen accession, although the European institutions and the other partners in the Union had validated as justified and deserved its place in the Schengen Area.



    On a visit to Bucharest on Monday, the President of the European Council, Charles Michel, said, after discussions with President Klaus Iohannis, that he supported Romanias efforts to join Schengen as soon as possible. Charles Michel said that he was convinced that the European Union would be safer if Romania entered the Schengen area. He added that it was clear to him that Romania had fulfilled all the necessary obligations to join and he hoped that a possible solution would be found and that he would do everything he could to get this decision as soon as possible. Charles Michel went on to say that Schengen accession was a common goal in 2023, and that they would continue to work together. Why? Because they understand the citizens’ disappointment. He also said that he would like to be able to tell the people of Romania that there was this support at the European level for Romania to join the Schengen area as soon as possible.



    Accession to Schengen remains a national objective and all the Romanian authorities are working to achieve it, President Iohannis reiterated. However, he drew attention to the fact that, although Romania meets the conditions for accession, it can only come after a complicated negotiation process, under the conditions of Austrias opposition.



    Klaus Iohannis has avoided giving any date for accession: “There is no concrete assumption of any date from June or October or anytime in the future. But my ambition and ours is to complete this process successfully for Romania this year and in the best version for Bulgaria too, of course. It suits us best to enter the Schengen area together. We dont have to prove anything. Everyone understood that we are prepared, but we have a situation generated by migration worldwide and at the European level, where, of course, we can intervene as much as possible. We can manage the migration that would come through our area and we do it very well. Thats why we negotiated with the European Commission a pilot project on the border between Romania and Serbia to show how this process can be managed efficiently.”



    Once among the most enthusiastic supporters of the European project, some of the Romanians are now disappointed with the Union. The president expressed concern about the growth of Euroscepticism and did not rule out the failure of Schengen accession to be a possible cause. (LS)

  • EU-Ratspräsident Michel besuchte Klaus Iohannis in Bukarest

    EU-Ratspräsident Michel besuchte Klaus Iohannis in Bukarest

    Der Beitritt Rumäniens zum Schengener Raum der Freizügigkeit und zur einheitlichen europäischen Währung würde die europäische Integration Rumäniens perfekt machen. Obwohl der Beitritt zur Eurozone noch nicht einmal für die etablierten EU-Länder eine gro‎ße Chance darstellt und für Rumänien derzeit kein Thema ist, ist der Verbleib au‎ßerhalb des Schengen-Raums eine gro‎ße Quelle der Frustration für Bukarest. Ende letzten Jahres schien das Ziel des Beitritts durchaus erreichbar zu sein, doch der heftige Widerstand Österreichs kam unerwartet. Rumänien hatte den Beitritt zum Schengen-Raum bereits einmal verpasst, obwohl die europäischen Institutionen und andere EU-Partner dem Land einen Platz im Schengen-Raum zuerkannt hatten.




    Bei seinem Besuch in Bukarest am Montag erklärte der Präsident des Europäischen Rates, Charles Michel, nach Gesprächen mit Staatspräsident Klaus Iohannis, dass er die Bemühungen Rumäniens um einen möglichst baldigen Schengen-Beitritt unterstützt. Ich bin überzeugt, dass die Europäische Union sicherer wäre, wenn Rumänien dem Schengen-Raum beitreten würde. Ich wei‎ß, dass Rumänien alle notwendigen Verpflichtungen für einen Beitritt erfüllt hat, und ich hoffe, dass eine einwandfreie Lösung gefunden wird. Ich werde mein Bestes geben, um diese Entscheidung so schnell wie möglich zu erreichen. Das ist unser gemeinsames Ziel für 2023, wir werden weiter zusammenarbeiten. Und warum? Weil ich die Enttäuschung der Bürgerinnen und Bürger verstehe. Ich möchte den Menschen in Rumänien sagen können, dass die Europäische Union die Unterstützung für einen möglichst baldigen Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum hat.“




    Der Beitritt zum Schengen-Raum ist ein nationales Ziel, und alle rumänischen Behörden arbeiten daran, dieses Ziel zu erreichen. Der Präsident Rumäniens wies darauf hin, dass Rumänien die Beitrittsvoraussetzungen erfülle, dieser jedoch erst nach einem schwierigen Verhandlungsprozess und gegen den Widerstand Österreichs erfolgen könne. Klaus Iohannis vermied ein Beitrittsdatum zu nennen. Es gibt keine konkreten Angaben zu einem Datum im Juni oder Oktober oder anderswo. Mein Ziel ist es, diesen Prozess noch in diesem Jahr abzuschlie‎ßen, mit Erfolg für Rumänien, auf die bestmögliche Weise, und natürlich auch für Bulgarien. Es ist in unserem besten Interesse, dem Schengen-Raum gemeinsam beizutreten. Wir müssen nichts beweisen. Jeder hat verstanden, dass wir vorbereitet sind, aber wir haben eine Situation, die durch die Migration auf globaler und europäischer Ebene entstanden ist, in der wir natürlich so viel wie möglich eingreifen können. Wir können die Migration, die durch unser Gebiet flie‎ßen könnte, steuern. Daher haben wir ein Pilotprojekt an der Grenze zwischen Rumänien und Serbien ausgehandelt, um zu zeigen, wie dieser Prozess effektiv gesteuert werden kann.“




    Einige Rumäninnen und Rumänen, die einst zu den begeisterten Befürwortern des europäischen Projekts gehörten, sind heute von der EU enttäuscht. Der Präsident zeigte sich besorgt über die zunehmende Euroskepsis und schloss das Scheitern der Schengen-Mitgliedschaft als mögliche Ursache nicht aus.

  • Le président du Conseil Européen à Bucarest

    Le président du Conseil Européen à Bucarest

    L’adhésion à l’espace de libre circulation Schengen et le passage à la monnaie unique européenne parachéverait l’intégration européenne de la Roumanie. L’entrée dans la zone Euro ne représente pourtant pas une tentation majeure pour les Etats de l’Union Européenne. Pour la Roumanie, elle ne semble pas non plus être un enjeu en ce moment. Quand même, rester hors l’espace Schengen est une source majeure de frustration pour Bucarest. A la fin de l’année dernière, l’objectif de l’adhésion semblait parfaitement atteignable, mais l’enthousiasme des Roumains a été coupé court par l’opposition ferme de l’Autriche, surgie intempestivement.

    La Roumanie a de nouveau raté l’adhésion, alors que les institutions européennes et les autres partenaires de l’Union Européenne avaient validé comme justifiée et méritée sa place dans Schengen. En visite, lundi, à Bucarest, le président du Conseil Européen, Charles Michel, a déclaré, à l’issue des discussions avec le président Klaus Iohannis, qu’il soutenait les efforts de la Roumanie pour rejoindre l’espace Schengen dès que possible : « Je suis persuadé que l’Union Européenne serait plus sûre si la Roumanie entrait dans l’espace Schengen. Il est clair pour moi que la Roumanie a rempli toutes les obligations nécessaires pour y adhérer et j’espère qu’une solution sera trouvée et je ferai de mon mieux pour obtenir cette décision aussi vite que possible. C’est notre objectif commun en 2023 et nous continuerons à travailler ensemble. Pourquoi ? Parce que je comprends la déception des citoyens. Je voudrais pouvoir dire au peuple roumain qu’il y a un soutien au niveau européen pour que la Roumanie rejoigne l’espace Schengen dans les plus brefs délais. »

    Le président Klaus Iohannisa a quant à lui rappelé que l’adhésion à l’espace Schengen restait un objectif national et que toutes les autorités roumaines œuvraient à sa réalisation. Cependant, bien que la Roumanie remplisse les conditions d’adhésion, cela ne pouvait se réaliser qu’après un processus de négociation compliqué, dans les conditions de l’opposition de l’Autriche, a attiré l’attention le chef de l’Etat roumain. Par conséquent, Klaus Iohannis a évité de mentionner toute date liée à l’adhésion : « Il n’y a aucune hypothèse concrète concernant une date, que ce soit en juin, en octobre ou autre. Mais mon ambition et la nôtre est de démarrer ce processus au cours de cette année, avec un succès pour la Roumanie et pour la Bulgarie aussi, dans le scénario idéal. Le mieux serait d’entrer ensemble dans l’espace Schengen. Nous n’avons rien à prouver. Tout le monde a compris que nous sommes préparés, mais nous sommes confrontés à une situation engendrée par la migration dans le monde et au niveau européen, où, bien sûr, nous pouvons intervenir autant que possible. Nous sommes capables de gérer la migration dans notre région et nous le faisons déjà très bien. C’est pourquoi nous avons négocié avec la Commission Européenne un projet pilote à la frontière entre la Roumanie et la Serbie afin de montrer comment ce processus peut être administré efficacement. » a conclu le président Klaus Iohannis.

    Autrefois les partisans des plus enthousiastes du projet européen, une bonne partie des Roumains sont aujourd’hui déçus par l’Union Européenne. Le président roumain s’inquiète donc de la montée de l’euroscepticisme et n’exclut pas l’échec de l’adhésion à l’espace Schengen comme possible cause de ce phénomène. (trad. Andra Juganaru)