Ceea ce trăim acum reprezintă rezultatul unui ecosistem de informare total schimbat – este aprecierea făcută de prof.univ.dr. Alina Bârgăoanu, expert european în combaterea dezinformării și membru în Consiliul Consultativ al Observatorului European pentru Mass-Media Digitale, într-o analiză la Radio România despre războiul informațional și cel cognitiv, dictatura emoțiilor și manipularea algoritmilor de pe rețele sociale în scopul falsificării realității.
Cred că orice epocă este definită de mijlocul de comunicare dominant, mai spune expertul în combaterea dezinformării, iar ritmul schimbărilor în ceea ce privește comunicarea este atât de mare în prezent încât ne simțim copleșiți, nedumeriți, axioși, pentru că nu suntem pregătiți, nu avem o perioadă istorică similară care să ne fi antrenat pentru un ritm al schimbărilor atât de mare:
“Dacă e să ne gândim la România, noi nu suntem totuși foarte departe, de exemplu, de 1989 în care aveam un singur program TV. Exista un televizor în casă și existau două ore în care ne uitam la televizor și cam aceea era expunerea noastră la mass-media. După această perioadă de austeritate informațională a existat acel boom de după 1989, cu explozia presei scrise, după care au început radiourile, apoi televiziunile comerciale. Deja era un spațiu informațional cât se poate de ofertant.
Nu ne-am sedimentat foarte mult cu televiziunile de tip 24/7 și cu titluri bombastice scrise jos că au apărut blogurile, după care a apărut varianta online a ziarelor, după care au început să apară puțin social media, ceea ce deja a aglomerat foarte mult spațiul informational.
Nu am apucat să asimilăm experiența a ceea ce era Facebook-ul că au apărut tot felul de platforme bazate pe sunet, pe imagine. Iarăși nu am apucat să ne așezăm pe această schimbare că a apărut inteligența artificială, a apărut Chat GPT, au apărut aceste posibilități enorme de creare de conținut.
Deci, dacă e să luăm numai România, de la un program de televiziune de două ore am ajuns în 35 de ani la o suprasaturație informațională, o bombardare continuă de conținut cât se poate de variat.”
Întreaga societate este prinsă în această vâltoare, iar efectul noilor tehnologii și al schimbărilor se simte la nivelul tuturor generațiilor. De multă vreme nu mai vorbim despre simple acțiuni de distorsionare a adevărului, a faptelor, explică Alina Bârgăoanu, ci vorbim despre război informațional, război politic-informațional sau chiar război cognitiv:
“În acest moment, ecosistemul informațional a fost transformat într-o adevărată armă. De multe ori, platformele digitale pot fi transformate în platforme de pe care să se desfășoare acțiuni de alterare a realității, de alterare a cogniției, de instalare a dictaturii emoțiilor. Forța noilor instrumente de comunicare de a altera realitatea este într-adevăr considerabilă. Și din cauza aceasta și apărarea în ceea ce privește aceste arme trebuie să fie pe măsură, adică dacă îmbrățișăm această metaforă a războiului informațional, războiului cognitiv, înseamnă că nu poți să lași oamenii chiar de capul lor să se apere ei singuri.”
Pe de altă parte, să nu uităm totuși că social media au reprezentat un instrument real de emancipare, de răsturnare a unor tiranii, a unor guverne dictatoriale, atrage atenția Alina Bârgăoanu. Adică, în acest moment există foarte multă nemulțumire și foarte multă frustrare în legătură cu rețelele sociale, dar, explică ea, cred că ar fi păcat ca ele să fie asociate doar cu această parte întunecată și să se uite că, cel puțin în perioada de început, au contribuit la o democratizare reală a spațiului public:
“Ele au luat cu asalt mass-media tradiționale, dar câteodată și pe bună dreptate, pentru că mass-media tradiționale începeau să reprezinte spații închise și atunci au creat această modalitate de a permite unor voci noi să apară în spațiul public. Dar acum, într-adevăr, se vede foarte mult partea întunecată pentru că ele s-au și tehnologizat foarte, foarte mult și permit foarte mult această distorsionare a felului în care percepem noi distribuția conținutului.
Există chiar firme specializate în ceea ce se cheamă rent a digital cloud, adică închiriază o mulțime digitală. Vrei să ai 1000 de like-uri la postarea ta înseamnă că plătești suma de x pentru următoarele like-uri. Și aceste măsurători, de ceea ce se cheamă engagement, sunt procesate de mintea umană ca fiind indiciu de popularitate și apoi ca fiind un indiciu de adevăr.”
Aceasta pentru că popularitatea unei informații este interpretată de creierul nostru ca fiind un indiciu de validare. Viralitatea este una dintre principalele arme, iar platformele de socializare crează viteze diferite de înaintare a conținutului, spune Alina Bârgăoanu. Și explică: astfel de campanii de atacuri cognitive se pot desfășura și cu adevăruri, un conținut care este viral nu înseamnă că este fals, poate să fie ceva cât se poate de factual, dar distorsionarea intervine din faptul că el beneficiază de un număr sporit de like-uri prin manipularea algoritmilor, iar acea popularitate este interpretată ca un indiciu de adevăr. Cred că forța inteligenței artificiale în acest moment este legată de capacitatea de a distorsiona distribuția conținutului, conchide Alina Bârgăoanu.
