Radio România Internațional

Tag: ChatGPT

  • Inteligența artificială și magazinele viitorului

    Inteligența artificială și magazinele viitorului

    Programele
    de inteligență artificială generativă, precum ChatGPT al companiei californiene
    OpenAI – din care corporaţia Microsoft deține 49% – sau chatbot-ul Gemini
    prezentat în această lună de compania americană Google – care poate rezuma şi
    înţelege, procesa şi combina cu uşurinţă diferite tipuri de informaţii,
    inclusiv text, cod, audio, imagini şi video – sunt capabile să menţină un
    dialog cu utilizatorul, imitând interacţiunea umană. Aduc o mulțime de
    beneficii, dar vin la pachet și cu o serie de provocări. Capabile să scrie
    eseuri, poezii sau traduceri în câteva secunde sau să creeze sunete sau
    imagini, sistemele generative au dezvăluit publicului larg potenţialul imens al
    AI.

    Dar şi riscurile, precum distribuirea pe reţelele de socializare de
    fotografii false, mai reale decât cele adevărate, care au alertat, spre
    exemplu, în legătură cu pericolul manipulării opiniei. Suficiente și serioase
    motive pentru ca Bruxellesul să acorde o atenție sporită subiectului. Iar la
    capătul unor îndelungi dezbateri, guvernele UE şi europarlamentarii au ajuns,
    în această lună, la un acord cu privire la regulile care guvernează sistemele
    de inteligenţă artificială.

    Europarlamentarii au insistat asupra supravegherii
    specifice pentru acest tip de tehnologie de mare impact, cerând în special mai
    multă transparenţă în ceea ce priveşte algoritmii şi bazele de date gigantice
    ale acestor sisteme. Acordul la care s-a ajuns, catalogat drept o piatră de
    hotar în istoria informaţiei digitale, promovează inovaţia în Europa, limitând
    în acelaşi timp posibilele excese ale acestor tehnologii foarte avansate.
    Nucleul proiectului constă într-o listă de reguli impuse sistemelor considerate
    ca având un ‘risc ridicat’, în esenţă cele utilizate în domenii sensibile
    precum infrastructura critică, educaţia, resursele umane sau aplicarea legii. Interdicţiile vor fi rare şi vor viza aplicaţii
    contrare valorilor europene, precum evaluarea cetăţenilor sau sistemele de
    supraveghere în masă utilizate în China, sau chiar identificarea biometrică de
    la distanţă a persoanelor în locuri publice pentru a evita supravegherea în
    masă a populaţiei, a precizat Bruxellesul.

    Statele au obţinut, însă, scutiri
    pentru anumite misiuni de aplicare a legii, cum ar fi lupta împotriva
    terorismului. În privinţa AI generative, compromisul prevede o abordare cu două
    viteze. Se vor impune tuturor reguli pentru a asigura calitatea datelor
    utilizate în dezvoltarea algoritmilor şi pentru a se verifica că nu încalcă
    legislaţia privind drepturile de autor. De asemenea, dezvoltatorii vor trebui
    să se asigure că sunetele, imaginile şi textele produse sunt clar identificate
    ca fiind artificiale. Dincolo de toate acestea, partea plină a paharului include
    multe beneficii în toate domeniile. Un studiu de specialitate recent din SUA,
    arată, de exemplu, că adoptarea inteligenţei artificiale are un impact pozitiv
    asupra organizaţiilor, context în care şase din zece directori de marketing de
    peste Ocean susţin că au folosit această tehnologie în activităţile derulate în
    ultimul an.

    Potrivit datelor analizate de Deloitte, odată cu utilizarea AI
    productivitatea vânzărilor s-a îmbunătăţit cu 6% şi satisfacţia clienţilor cu
    7%, în timp ce costurile indirecte de marketing au scăzut cu 7%. Invitat la
    Radio România, Vlad Dulea, co-fondator al Kooperativa 2.0, partener oficial al
    CloudCart în România, despre impactul AI în e-commerce

    Trebuie să ne obișnuim cu prezența
    inteligenței artificiale în viața noastră și să nu ne speriem de ea, să învățăm
    să o folosim în ajutorul nostru. Gândiți-vă că inteligența artificială va
    automatiza aproape complet campaniile de marketing, segmentarea audiențelor,
    personalizarea mesajelor pe care le livrează, va detecta și va preveni fraudele
    analizând modele de tranzacții pentru a identifica eventualele activități
    suspecte, va optimiza rutele de livrare și gestionare a lanțului de
    aprovizionare, reducând astfel timpul și costurile asociate cu livrarea
    produselor. Va îmbunătăți şi interacțiunea cu clienții prin înțelegerea și
    procesarea limbajului natural, permiţând căutări complexe și interacțiuni mult
    mai umane. Nu în ultimul rând, va permite căutarea de produse pe baza
    imaginilor, ceea ce va face mai ușor pentru clienți să găsească ce caută fără a
    fi nevoie să cunoască neapărat numele sau descrierea exacta a produselor.

    Sunt niște avantaje care
    ne arată clar că inteligența artificială va simplifica enorm viitorul în
    e-commerce. Însă, chiar dacă tehnologia va juca un
    rol semnificativ în experiența de cumpărături în viitor mulți clienți încă
    apreciază interacțiunea directă cu personalul magazinului. Consilierea
    personală și serviciul clienți-uman pot oferi o valoare adăugată pe care
    tehnologia nu o poate înlocui complet. Senzația de a atinge și a simți
    produsele, precum și atmosfera unui magazin fizic sunt greu de replicat online.
    Și să nu uităm că magazinele fizice oferă satisfacția achiziției immediate,
    fără așteptarea livrării. Acest avantaj va rămâne relevant mai ales pentru
    produsele de care clienții au nevoie rapid.


    În prezent, România se
    află pe locul trei în topul vânzărilor online din Europa Centrală și de Est,
    după Polonia și Cehia. Cu o cifră de afaceri estimată la aproape 10 miliarde de
    euro pentru anul 2023, sectorul de comerț electronic din România domină piața
    din Europa de Est, generând aproape 60% din vânzările țărilor din regiune


  • Primele măsuri pentru reglementarea inteligenței artificiale

    Primele măsuri pentru reglementarea inteligenței artificiale


    Parlamentul European (PE) a adoptat în această săptămână poziţia de negociere referitoare la Legea privind inteligența artificială (Actul IA) cu 499 voturi pentru, 28 împotrivă şi 93 abțineri, prin care sunt stabilite norme menite să garanteze o IA sigură şi transparentă.


    Reglementările propuse impun responsabilități atât furnizorilor, cât și utilizatorilor în funcție de nivelul de risc asociat cu inteligența artificială. Chiar dacă multe sisteme de IA prezintă un risc minim, acestea trebuie supuse unei evaluări.



    Actul IA include împarte sistemele de inteligență artificială în mai multe categorii, în funcție de nivelul de risc la care sunt supuși cei care le accesează. În prima categorie sunt sistemele IA cu “risc inacceptabil”, văzute ca o amenințare pentru oameni, drept pentru care vor fi interzise. Potrivit PE, riscurile inacceptabile sunt:


    Manipularea cognitiv-comportamentală a persoanelor sau a anumitor grupuri vulnerabile: de exemplu jucării activate prin voce care încurajează comportamentul periculos la copii;


    Scorul social: clasificarea persoanelor în funcție de comportament, statut socio-economic sau caracteristici personale;


    Sisteme de identificare biometrică în timp real și la distanță, cum ar fi recunoașterea facială.


    Însă, pot exista și unele excepții cum ar fi sistemele de identificare biometrică la distanță ulterioare” – în care identificarea are loc după trecerea unei perioade semnificative de timp. Acestea vor fi permise pentru a urmări infracțiuni grave, dar numai cu aprobarea instanței.



    Sistemele cu “risc ridicat”, cele care lezează siguranța sau drepturile fundamentale ale cetățenilor au fost împărțite în două clase de către eurodeputați. Prima clasă include sistemele IA utilizate în produsele care intră sub incidența legislației UE privind siguranța produselor, utilizate pentru jucării, aviație, mașini, dispozitive medicale și ascensoare.


    A doua clasă vizează sisteme care trebuie înregistrate într-o bază de date a UE precum:


    Identificarea și clasificarea biometrică a persoanelor fizice;


    Managementul și operarea infrastructurii critice;


    Educație și formare profesională;


    Ocuparea forței de muncă, managementul lucrătorilor și accesul la activități independente;


    Accesul și folosirea unor servicii private esențiale, precum și a unor servicii și beneficii publice;


    Aplicarea legii;


    Gestionarea migrației, azilului și controlului la frontieră;


    Asistența în interpretarea și aplicarea legii.



    O altă categorie vizează sistemele de inteligență artificială cu risc limitat care vor fi obligate să respecte cerințe minime de transparență pentru a permite utilizatorilor să ia decizii informate. Tot aceștia vor putea decide dacă doresc să le continue utilizarea, după interacțiunea cu aplicațiile. Totodată, utilizatorii trebuie să fie informați în momentul interacțiunii cu sistemele IA, cerință ce se aplică inclusiv sistemelor de IA care generează sau manipulează imagini, conținut audio sau video, cum ar fi deepfakes – conținut digital care creează false identități cu aspect realist.



    Nu în ultimul rând, poziția Parlamentului European prevede și reglementarea inteligenței artificiale generative, precum popularul ChatGPT care va trebui, de asemenea, să se conformeze cerințelor de transparență. Sisteme de acest tip vor trebui să țină cont de următoarele cerințe:


    Menționarea faptului că un conținut a fost generat de IA;


    Proiectarea modelului pentru a preveni generarea de conținut ilegal;


    Publicarea de rezumate ale datelor protejate prin drepturi de autor utilizate pentru instruire.



    Poziția forului legislativ european pune bazele pentru discuțiile ulterioare cu statele membre ale UE ce vor aduce forma finală a legii, obiectul fiind obținerea unui acord în Consiliul UE până la finalul acestui an.