Radio România Internațional

Tag: Cheia

  • Braşov

    Braşov

    Braşovul, situat în
    centrul României, este renumit pentru arhitectura medievală, dar şi pentru
    multitudinea evenimentelor culturale care au loc aici. O săptămâna petrecută în
    Braşov poate satisface gusturile oricărui turist, indiferent cât de pretenţios
    ar fi acesta. Aici putem face turism cultural, shopping sau putem avea o
    vacanţă activă practicând sporturile montane spune Cecilia Doiciu, director
    executiv în cadrul Direcţiei de relaţii externe, cultură şi evenimente din
    Primăria Braşov. În perioada imediat următoare, Braşovul
    rămâne polul schiului în România. Avem în Poiana Braşov cel mai mare domeniu
    schiabil iar, din punctul nostru de vedere, şi cel mai bine pus la punct. În
    momentul acesta, pârtiile sunt perfecte, stratul de zăpadă este consistent,
    astfel încât se va putea schia foarte bine în staţiune. De asemenea, venim la
    Braşov ca să ne bucurăm de atmosfera centrului istoric. Avem multe monumente,
    dintre care unele unice în Europa. Mă refer la Bastionul Ţesătorilor care este
    foarte bine conservat şi care este chiar o mândrie pentru braşoveni. Este şi
    locul în care găsim o machetă a oraşului vechi , foarte frumoasă şi singura de
    acest fel din ţară.


    Peste câteva săptămâni,
    la Braşov va avea loc şi o sărbătoare unică în Europa – Parada junilor. Cea mai
    veche informaţie despre juni datează din 1728, aceaştia fiind locuitori de naţionalitate
    română dintr-un cartier aflat în afara cetăţii, numit Şcheii Braşovului.
    Continuă Cecilia Doiciu. Şapte cete de juni coboară în cetate în
    prima duminică după Paşti. Anul ăsta, sărbătoarea e foarte devreme, în opt
    aprilie. Iar în 16 aprilie ne vom putea bucura de un adevărat spectacol. Vom
    mai organiza şi un târg internaţional de carte şi de muzică. La începutul lunii
    mai, vom organiza Săptămâna Comediei. Bineînţeles, pe parcursul anului vor urma
    multe evenimente gândite atât pentru braşoveni cât şi pentru turiştii din ţară
    şi din străinătate.Sunt o mulţime de trasee turistice care pornesc din imediata
    vecinătate a Braşovului: Canionul Şapte Scări, traseele din zona Bran, Peştera,
    Cheia. De asemenea putem face mişcare într-un parc de aventură, aflat în
    imediata vecinătate a Grădinii Zoologice sau putem să ne bucurăm de unul dintre
    cei mai mari pereţi de escaladă, în centrul de agrement din Poiana Braşov, unde
    se află un perete de 200 de metri pătraţi, cu grade diferite de dificultate.
    Tot acolo avem opt piste profesioniste de bowling, mese de biliard, jocuri
    electronice.


    În Braşov există două
    centre de informare turistică, unul în oraş, situat în imediata apropiere a
    Porţii Şchei , celălalt în Poiana
    Braşov, informează Cecilia Doiciu, director executiv în cadrul Direcţiei de
    relaţii externe, cultură şi evenimente din Primăria Braşov. Acolo găsim atât persoane vorbitoare de alte limbi decât limba română,
    găsim ghiduri de informare în franceză, engleză, germană. Există persoane care
    se ocupă de ghidarea turiştilor în Braşov şi în Poiana Braşov, în limbile
    engleză, franceză şi germană. Sunt tururi organizate la anumite ore, în funcţie
    de numărul de turişti şi în funcţie de anotimp. Le stăm turiştilor la
    dispoziţie cu hărţi ale oraşului Braşov, pe care le distribuim gratuit.
    Informaţii despre evenimentele care se întâmplă în Braşov de-a lungul anului
    găsim pe site-ul primăriei     www.brasovcity.ro.
    Braşovul este, din punctul meu de vedere, poate cel mai frumos oraş din România
    şi este sigur cel mai ofertant atât pentru turiştii din România cât şi pentru
    cei din străinătate.

    Vă
    aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie. Până atunci, drum bun şi vreme
    frumoasă!

  • Drumeţie în Ciucaş

    Drumeţie în Ciucaş

    Vă invităm iar la drumeţie. De
    această dată mergem în Masivul Ciucaş, din cadrul Carpaţilor de Curbură, aparţinând
    de lanţul muntos al Carpaţilor Orientali.


    Nedreptăţit cumva de
    popularitatea pe care o au munţii Bucegi, nefiind la fel de mult promovat,
    Masivul Ciucaş oferă trasee montane de o frumuseţe aparte, nu foarte grele şi
    pline de farmec în orice sezon. Cei care se încumetă să le parcurgă trebuie să
    ştie, totuşi, că pe munte vor întâlni foarte multe stâne, astfel
    încât, în timpul verii, trebuie să fie atenţi la ciobăneştii destul de agresivi. Un inconvenient care devine
    insignifiant în faţa peisajelor superbe cu păşuni, păduri de brazi şi de fag,
    brăzdate de formaţiuni calcaroase vizibile la tot pasul.


    Pentru majoritatea traseelor
    turistice amenajate în Masivul Ciucaş punctul de plecare se află în staţiunea montană Cheia.


    Astăzi suntem invitaţi pe un
    traseu de 7-8 ore în funcţie de componenţa grupului şi de condiţiile meteo, de
    către Paul, ghid montan şi organizator de drumeţii montane, care ne recomandă
    Munţii Ciucaş şi în acest sezon, pentru că: Munţii Ciucaş
    prezintă câteva formaţiuni foarte atrăgătoare şi foarte frumoase când sunt
    acoperite de zăpadă. În această perioadă, zăpadă există din plin pe toţi munţii
    din România, de aceea consider că este o perioadă ideală de a vizita munţii şi
    a ne bucura de peisajele deosebite din Munţii Ciucaş. Traseul porneşte de la
    Cabana Muntele Roşu, admirăm în prima parte a traseului o porţiune de drum
    forestier prin pădure, pe care vom admira crestele cu zăpadă, după care vom
    ajunge la cabana Ciucaş, situată la poalele vârfului Ciucaş, loc în care putem
    să ne încălzim cu un ceai cald, iar de la cabana Ciucaş, după o bine meritată
    pauză de relaxare, vom continua ascensiunea spre vârful Ciucaş. În această
    ascensiune spre vârf vom admira golul alpin, zonă acoperită de zăpadă, cu
    poteci bătătorite, traseu marcat, fără riscuri de avalanşe şi fără alte
    riscuri, inclusiv în această perioadă de iarnă. Dacă vremea permite, cu soare
    şi cer senin, vom putea ajunge până pe vârful Ciucaş, dacă vom avea condiţii
    nefaforabile cu vânt, zăpadă şi viscol, atunci cel mai probabil ne vom opri pe
    la jumătatea traseului şi ne vom întoarce la baza muntelui.


    La Cabana Ciucaş vă puteţi
    bucura şi de bucate tradiţionale dintre care marea atracţie sunt papanaşii.
    Traseul către vârful Ciucaş, situat la o înălţime de 1.954 m, urcă pe un canion, din piatră în piatră,
    dezvăluind un peisaj senzaţional. Pentru cei ce pornesc la drum, Paul recomandă
    o îmbrăcăminte adecvată condiţiilor climatice: Pe munte trebuie să
    avem echipament specific, mai exact în această perioadă avem nevoie de bocanci
    de iarnă, rezistenţi la temperaturile de afară şi la condiţiile meteo, zăpadă,
    ploaie şi temperaturi scăzute. În afară de bocanci, mai avem nevoie de
    pantaloni groşi pentru această perioadă şi de haină rezistentă la vânt şi
    precipitaţii.



    Iar pentru cei ce doresc să petreacă o noapte la
    cabană, vă putem spune că aici se găseşte una dintre cele mai frumoase cabane
    montane din ţară, după opinia mai multor vizitatori.

  • La station touristique de Cheia

    La station touristique de Cheia

    Chers amis, nous poursuivons notre périple dans le cadre du jeu-concours de RRI, doté de prix, « De la Route du vin à la Route des voïvodes ». Un concours consacré au comté de Prahova, situé dans le sud de la Roumanie et dont le chef-lieu est la ville de Ploieşti. Nous allons découvrir ensemble un endroit moins connu, mais riche en valeurs. Il s’agit de la commune de Măneciu et de la station de montagne de Cheia.



    Pour vous présenter la contrée, nous nous sommes rendus à la mairie de Măneciu, du département de Prahova, notre partenaire dans l’organisation de ce jeu-concours. Nous écoutons le maire adjoint de la commune, Mihail Barbu. « La commune de Măneciu est la plus grande et la plus septentrionale du comté de Prahova. Elle est située sur le méridien 25, à 120 km au nord de Bucarest, dans la Vallée supérieure de la rivière Teleajen. C’est ici que se trouvent le plus grand barrage en enrochements du pays et le lac de retenue de Măneciu. A cela s’ajoutent les beautés naturelles de la station touristique de Cheia. En fait, nous sommes la seule commune du comté à avoir aussi une station touristique. Elle se trouve sur la route nationale 1A, presque à mi-chemin entre les villes de Ploieşti et de Braşov. »



    Le visiteur de passage par Măneciu peut se rendre aussi aux deux monastères des alentours, affirme notre interlocuteur, Mihail Barbu, adjoint au maire de la commune. « Les monastères ont été érigés par les soins de Roumains de la province historique de Transylvanie. Un de ces lieux de culte, à savoir le couvent de Suzana, qui abrite des nonnes, a été fondé par une princesse veuve. L’autre, créé par des fuyards venus de Transylvanie, c’est le monastère de Cheia, où vivent des moines. Il a connu un certain essor grâce aux terres qu’il s’est vu accorder par plusieurs voïvodes. C’est autour de ce monastère qu’est née la station touristique de Cheia. »



    A première vue, le couvent de Suzana ressemble à une forteresse. Cette impression est vite éloignée par la vue des religieuses. 44 nonnes y mènent leur vie en continuatrices d’une tradition vieille de plusieurs siècles. Tout autour de ce lieu chargé de spiritualité s’élancent les montagnes couvertes d’immenses forêts de hêtre.



    Voici maintenant des détails sur l’offre touristique de la station de Cheia. Mihail Barbu: « La station dispose de 40 à 50 pensions touristiques, 3 hôtels et 3 chalets situés en haute montagne. On peut y pratiquer le tourisme d’altitude et les randonnées dans les monts Ciucaş, Zăganu, Grohotiş. Il y a ensuite le tourisme religieux. Enfin, on ne saurait oublier de mentionner la beauté de la nature et le fait que ces endroits sont propices à la détente. A en croire la légende, cette zone serait aussi la plus riche du pays en bioénergie et en énergie positive. Ici à Măneciu, on vous attend à bras ouverts. Notre pays est le plus beau et nous, nous habitons la plus belle localité, que nous nous invitons à découvrir. »



    Toujours à Cheia, plus précisément à proximité du sommet Ciucaş, a été construit le chalet du même nom. Son propriétaire, Gheorghe Alexe, nous le présente: « Nous offrons d’excellentes conditions d’hébergement et des repas à base de produits bio, issus de notre petite ferme. Quant à la construction du chalet, j’y ai mêlé le bois et la pierre, donc des matériaux spécifiques aux zones de montagne. En guise de décor, j’ai choisi des fourrures et puis des roues de chariots comme support pour les éléments d’éclairage, afin que tout soit le plus naturel possible. La zone est couverte par les réseaux de téléphonie mobile. Nous nous chargeons du transport des visiteurs, de la montée et de la descente jusqu’à et depuis notre chalet. En hiver, nous déneigeons les sentiers. Enfin, nous proposons une cuisine du terroir. »



    Gheorghe Alexe nous recommande aussi les randonnées en montagne: « Les trajets ayant pour point de départ le Mont Roşu (Rouge), passent par l’endroit connu sous le nom de Fântâna lui Ioan, (La Fontaine de Jean) pour remonter ensuite Valea Berii (la Vallée de la Bière) jusqu’à notre chalet. A partir de là, on peut se diriger vers Pasul Bratocea (le Col Bratocea), en passant par Vârful Tigăilor (le Pic des Poêles), Vârful Ciucaş (le Pic Ciucaş), Vama Buzăului (la Douane de Buzău), ou bien on peut emprunter le chemin traversant le Parc de Zăgan pour arriver à Valea Stânii (la Vallée de la Bergerie). Nous assurons à tout moment le transport de nos visiteurs vers le chalet ou sur les itinéraires touristiques qui partent de là. »



    Chers amis, nous vous rappelons que les heureux gagnants de notre jeu-concours seront hébergés au chalet Ciucaş. Nous vous invitons donc à suivre les émissions de RRI, à visiter notre site Internet, www.rri.ro, nos profils Facebook, Twitter, Pinterest et Flickr, et à répondre correctement, par écrit, aux questions. Le concours dure jusqu’au 15 mars 2014, la date de la poste faisant foi. Bon succès à tous ! (Trad. : Mariana Tudose)

  • Cheia -concurs Prahova

    Cheia -concurs Prahova

    Astăzi continuăm vizitele din cadrul concursului cu premii de la RRI, cu titlul “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”. Concursul este dedicat judeţului Prahova, din sudul României, cu reşedinţa la Ploieşti. Lăsăm pentru moment deja cunoscutele staţiuni de pe Valea Prahovei, ne îndepărtăm de drumurile fructelor, vinului sau voievozilor şi descoperim un loc mai puţin cunoscut, dar nu mai puţin valoros: comuna Măneciu şi staţiunea Cheia, de aici.



    Ne-am oprit în drumul nostru la Primăria comunei Măneciu, judeţul Prahova, parteneri ai noştri în organizarea concursului RRI. Aici am vorbit cu Mihail Barbu, viceprimar al comunei Măneciu, care ne-a prezentat câteva repere de aici: Comuna Măneciu e cea mai mare comună din judeţul Prahova, cea mai nordică comună din jud Prahova, aflată pe meridianul 25, la 120 km nord de Bucureşti. Comuna se găseşte în Valea superioară a Teleajenului. Avem pe teritoriul ei cel mai mare baraj de anrocamente din ţară, barajul de acumulare Măneciu, frumuseţi turistice cum ar fi staţiunea Cheia, noi fiind singura comună cu staţiune din judeţ. O staţiune foarte frumoasă, aflată pe DN1A, la distanţă aproape egală de Ploieşti şi Braşov.”



    Şi pentru că din cele mai vechi timpuri în România s-au construit biserici şi mănăstiri, la Măneciu ne aşteaptă două astfel de obiective turistice. Revine cu detalii Mihail Barbu, viceprimar al comunei Măneciu: Mănăstirile sunt ctitorite de români ardeleni, una este ctitorită de o domniţă văduvă care a venit din Ardeal şi a găsit acea frumoasă zonă de la Mănăstirea Suzana, pe care s-a şi aşezat, creând mănăstirea Suzana, o mănăstire de măicuţe. Există şi o mănăstire de călugări, la Cheia, ctitorită de către fugari din Ardeal, după care domnitori mai recenţi ai României au înzestrat-o cu terenuri, ca să se poată dezvolta. În jurul acelei mănăstiri a apărut staţiunea Cheia.”



    Mănăstirea Suzana se înfăţişează, la prima vedere, ca o cetate fortificată, cu ziduri puternice. Odată intrat, descoperi frumuseţea fie a cadrului natural, fie cea a sufletelor veşnic purtătoare de doliu – cele 44 de monahii, continuatoarele unei tradiţii de secole. Cadrul natural montan dominat de păduri de fag nesfârşite dă ocazia pelerinului să descopere un loc de poveste, cu amintiri, istorie şi spiritualitate.



    Care este oferta turistică de la Cheia am aflat tot de la Mihail Barbu: “Staţiunea dispune de 40-50 de pensiuni, de 3 hoteluri şi de 3 cabane la înălţime. Staţiunea are ca principale obiective turismul de altitudine, drumeţia montană, în zona munţilor Ciucaş, Zăganu, Grohotiş. Are apoi turismul acesta ecumenic şi să nu uităm de fumuseţea locurilor, pentru relaxare, într-un aer curat. Există şi o legendă că ar fi zona cea mai încărcată cu bioenergie şi energie pozitivă, lucruri pe care nu le pot certifica. Vă aştept cu drag la Măneciu. Avem cea mai frumoasă ţară şi noi, cea mai frumoasă localitate şi vă invit cu drag s-o vedeţi.”



    Tot la Cheia, pentru iubitorii înălţimilor, a fost ridicată, într-un frumos decor montan, în apropierea vârfului Ciucaş, cabana cu acelaşi nume: Cabana Vârful Ciucaş. Gazdă primitoare, Gheorghe Alexe, ne spune ce găsim aici: Avem condiţii de cazare foarte bune, avem şi gospodărie proprie de animale, aşa că putem hrăni turiştii cu produse naturale. Mi-a plăcut de când mă ştiu lemnul şi am făcut o combinaţie pentru această construcţie ca să fie cu specific pentru zona montană, cu lemn, cu blănuri, să semene a cabană de munte, cu piatră, părţile de iluminat cu roată de căruţă, adică tot ce e frumos natural. Avem acoperire telefonică. Turiştilor le asigurăm transport, urcat, coborât, iarna facem pârtie. Avem bucătărie cu mâncare tradiţională, carne de porc afumată, brânză de burduf, bulz, care sunt specifice zonei.”



    L-am întrebat pe Gheorghe Alexe ce trasee montane ne recomandă aici: “Traseele care pleacă de la Muntele Roşu, ies la Fântâna lui prof. Ioan, urcă pe Valea Berii până la noi la cabană. De aici se poate ajunge pe Pasul Bratocea, pe Vârful Tigăilor, pe Vârful Ciucaş, pe Vama Buzăului, sau se poate reveni prin parcul Zăganului, unde ajunge în Valea Stânii. Noi putem oferi la orice oră transport auto atât către cabană, cât şi pe traseele turistice care pleacă din acest nod.”



    Iar nouă nu ne rămâne decât să vă reamintim că fericiţii câştigători ai concursului RRI vor avea prilejul să fie cazaţi pe acest vârf de munte. Astfel vă invităm să urmăriţi emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundeţi corect, în scris, la întrebările de concurs, pentru ca să puteţi câstiga. Concursul durează până pe 15 martie 2014, data poştei. Mai aveţi numai 18 zile pentru a trimite răspunsurile dvs.

  • Der Naturpark Buila-Vânturariţa

    Der Naturpark Buila-Vânturariţa

    Rumäniens kleinster Nationalpark hat eine Gesamtfläche von nur knapp 4200 Hektar und befindet sich im Landkreis Vâlcea, im Süden der Căpățânii-Gebirge. Dieser Nationalpark hei‎ßt Buila-Vânturariţa. Er umfasst den kalkhaltigen, 14 Kilometer langen Bergkamm des gleichnamigen Gebirgsmassivs — die Namen der beiden Gipfel ergeben auch den Namen des Nationalparks: der Buila-Gipfel (1849 Meter) und der Vânturarița-Mare-Gipfel (1885 m).



    Im Laufe der Zeit haben Flüsse wie die Bistriţa, Costeşti, Cheia und Olăneşti spektakuläre Klammen und Schluchten in den Fels gegraben. Die Bistriţa-Klamm stellt den bekanntesten Abschnitt dar, weil die Passierstelle sehr eng ist. Sie ist etwa 1000 Meter lang und wird von Nord nach Süd von einem Waldweg durchkreuzt, der entlang der alten Eisenbahnstrecke verläuft. Die Landschaft ist atemberaubend: unter den steilen Hängen sind über 20 Höhlen, einige darunter stehen unter Naturschutz, wie z.B. die Einsiedler-Höhle des Heiligen Grigore Decapolitul (Gregor der Dekapolyt).



    Der Nationalpark Buila-Vânturariţa, der in Zukunft zum EU-weiten Netz von Schutzgebieten Natura 2000“ gehören soll, wurde vor 10 Jahren gegründet, wie uns Parkdirektor Cosmin Botez erzählte. Er wei‎ß, warum die Gegend zum Naturschutzgebiet erklärt werden musste.



    Die Menschen haben im Laufe der Zeit Besonderheiten der Vegetation, der Fauna beobachtet, das hat im Endeffekt in den 1960er Jahren zur Gründung des Naturreservats zur Erhaltung der Eibe in der Klammesklamm geführt. Im selben Zeitraum entstanden weitere Reservate, darunter viele Höhlen, wie die Höhle des Heiligen Grigorie Decapolitul oder die Fledermaus-Höhle. Es wurden hier gro‎ße Bevölkerungen von Gämsen, Luchsen, Wölfen, Bären oder Rehen gesichtet, ganz zu schweigen von den Wildschweinen, Auerhähnen und anderen Exemplaren der Tierwelt. Von den Pflanzen wachsen hier die Bartnelke, der Königs-Seidelbast und von den Bäumen die geschützte Eibe und die Bergkiefer in über 1600 Metern Höhe. Dann haben wir im Nationalpark Buila-Vânturariţa noch 17 anerkannte und geschützte Habitate. Au‎ßerdem leben hier noch 6 Fledermausarten, die unter strengem Naturschutz stehen, sowie der Gro‎ße und Kleine Adler.“



    Die Hauptgründer des Nationalparks Buila-Vânturariţa sind Mitglieder einer Nichtregierungsorganisation — des Verbandes Kogayon. Dieser hat viele Projekte zur Entwicklung der Infrastruktur, der Gestaltung von Camping-Plätzen, der Erneuerung von Wanderwegen und für die Umwelterziehung abgewickelt. Parkdirektor Cosmin Botez mit Einzelheiten:



    Es wurden sehr viele Projekte abgewickelt, über das grö‎ßte Budget verfügte ein Projekt im Jahr 2008 — insgesamt 100.000 Euro. Alle zwei Monate haben wir im Rahmen unserer Tätigkeit zur Umwelterziehung Treffen mit den Mitgliedern der lokalen Gemeinschaft organisiert, abwechselnd in den zwei Tälern, die den Hauptzugang zum Park darstellen. Eingeladen waren alle Entscheidungsträger aus den Gemeinschaften, sie wurden über die Durchführung der Projekte informiert, aber auch über die spezifischen Probleme der Schutzgebiete, die Gesetzgebung, die entsprechenden Änderungen. Wir erwarten mit Interesse die Fortsetzung der EU-Umweltprojekte (POS Mediu) für den Zeitraum 2014-2020. Sie stehen bereits auf der Agenda, allerdings ist der Finanzierungsrahmen noch nicht ausgearbeitet. Dann wollen wir ein weiteres Projekt abwickeln, finanziert aus dem LIFE-Plus-Budget, in Zusammenarbeit mit einer NGO aus Bihor, ‚Batlife‘, die sich für den Schutz der Fledermausarten einsetzt. Sie haben Erfahrung in diesem Bereich und wollen sie in der Nähe des Castrums des Gebirgsmassivs Buila-Vânturariţa nutzen, wo es gut 150 Höhlen gibt.“



    Über 500 Hektar des Nationalparks Buila sind von jungfräulichen Wäldern bedeckt, die aus der Sicht der Biodiversität die wertvollsten sind: Jahrhunderte alte Bäume neben vielen Arten von Jungbäumen, Lichtungen voller seltener Blumenarten, sowie Tierarten aus allen Ebenen der Nahrungspyramide. Zu den Besonderheiten der heimischen Pflanzenwelt gehören etwa die Türkenbund-Lilie sowie etwa 28 Orchideen-Arten. In grö‎ßeren Höhen wächst die Trollblume, die zu den Hahnenfu‎ßgewächsen gehört. Im alpinen Bereich findet man die Engelwurz, eine Volks-Heilpflanze. Repräsentativ für den Gebirgskamm ist allerdings das Alpen-Edelwei‎ß.



    Zu den spektakulärsten Vogelarten zählen der Rotmilan, der Schreiadler, die Raubvögel sind, und von den nachtaktiven Arten der Uhu. Und nicht zuletzt eine der vielleicht schönsten Vogelarten in Rumänien, der Mauerläufer, der in der Nähe der Klammen sein Habitat hat.



    Lange Zeit waren in den ruhigen Felslandschaften dieses Gebirgsmassivs heilige Stätten verborgen, die nur von wenigen Pilgern bekannt waren. Beweis dafür liefern die Einsiedeleien und Klöster am Rande des Parks und die Mythen und Legenden rund um ihre Entstehungsgeschichte.



    Audiobeitrag hören: