Tag: Cheile Nerei

  • Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

    Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

    Numeroase publicaţii turistice
    de prestigiu au inclus o cascadă din România în topul celor mai frumoase
    cascade din lume. Se află exact la jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi
    Ecuator, în sud-vestul României, în judeţul Caraş Severin (sud-vestul României): cascada Bigăr. Vă invităm astăzi să
    explorăm zona, intrând în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa.
    Înfiinţat în anul 1990, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa cuprinde zona
    sudică a Munţilor Aninei. Împreună cu Parcurile Naţionale Domogled-Valea Cernei
    şi Semenic-Cheile Caraşului, el formează tezaurul natural al judeţului
    Caraş-Severin, de altfel singurul judeţ ce are pe teritoriul său trei zone mari
    de conservare ecologică, de interes naţional.


    Acoperind aproape 37 de mii de
    hectare, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa păstrează multe bogăţii
    naturale, etnologice şi culturale. Gheorghe Cifu, responsabil cu paza şi
    turismul în cadrul parcului, ne-a spus ce e frumos aici: Peisajul de suprafaţă din Parcul Naţional
    şi zona limitrofă este un peisaj natural carstic, foarte puţin afectat de
    intervenţia omului. Caracterul aparte al peisajului este dat de formaţiunile
    geomorfologice, de numeroasele văi, ape curgătoare, cascade, lacuri, dar şi de
    păduri semi-virgine.


    Odată ajunşi în Parcul Cheile
    Nerei-Beuşniţa există obiective pe care nu trebuie să le rataţi, după cum ne-a
    spus Gheorghe Cifu: În primul rând Cascada Bigăr, situată pe
    valea Minişului, la mijlocul distanţei dintre Oraviţa şi Bozovici, pe unde
    trece şi paralela de 45 de grade, Ochiul Beiului, Cascada Beuşniţa, Cascada
    Văioagă, tunelele săpate în stâncă, punţi suspendate şi, nu în ultimul rând,
    Cheile Nerei, care sunt cele mai lungi chei din ţară, de apoximativ 24 km.
    Cheile Nerei se străbat doar pe jos, cu rucsac, cort şi un pic de antrenament.
    Există nouă trasee omologate şi marcate, în Parcul Cheile Nerei, cel mai lung e
    străbaterea Cheilor, de 24 km. Pe perioada de weekend, când fluxul de turişti
    este mult mai mare, asigurăm permanenţă la punctele de acces, respectiv la
    Podul Bei, unde se dau şi informaţii suplimentare. Un tarif de vizitare al
    ariei protejate, de 5 lei de persoană. Vă aşteptăm să vizitaţi Parcul Naţional
    Cheile Nerei-Beuşniţa!


    Dintre activităţile care pot fi
    practicate aici, cele mai căutate sunt ecoturismul, drumeţiile pe poteci marcate,
    dar şi rafting pe râul Nera, alpinism pe trasee amenajate, cicloturism pe
    drumurile forestiere şi speologie în peşterile din parc, aceasta din urmă sub
    supravegherea rangerilor. Fotografierea şi filmarea florei şi faunei speciale
    se face cu acordul şi sub supravegherea personalului administratiei parcului.



    Şi pentru că în zonă există destul de puţine cabane,
    este recomandat să vă rezervaţi sejurul din timp, contactând administraţia
    parcului. Puteţi cumpăra excursii specifice, 4 zile de aventură ajungând la
    aproximativ 500 de lei de persoană (aproximativ 100 euro) şi includ transport
    şi ghid specializat.

  • Ţinutul morilor de apă

    Ţinutul morilor de apă

    Ne îndreptăm azi
    spre sud-vestul României şi vizităm cel mai mare parc mulinologic din sud-estul
    Europei. Este un parc de mori de apă, inclus în patrimoniul UNESCO şi restaurat
    la începutul anilor 2000 de Muzeul Astra din Sibiu, din fonduri europene.
    Istoria acestor mori de apă este foarte bogată şi se întinde pe parcursul a
    sute de ani. Întrucât morile sunt funcţionale, sunt afişate tabele cu
    programarea familiilor la măcinat. Unele au uşile încuiate, dar în altele,
    turiştii pot intra pentru a admira sistemul de funcţionare.


    Am
    aflat de la Ion Voinea, din cadrul Serviciului de promovare a turismului al
    Direcţiei de patrimoniu al judeţului Caraş Severin, că fiecare moară are un
    nume. Aşadar, vă puteţi fotografia cu Îndărătnica dintre râuri, Frizoanea
    sau cu Moara de la tunel. Denumirile vin fie de la porecle ale familiilor din
    sat, fie sunt inspirate din legendele
    locului. Ţinutul morilor de apă este un sit foarte interesant din Valea
    Almăjului, din judeţul Caraş Severin. Pe Valea Rudăriei, încă din 1241, a
    început construcţia acestor mori. În 1772 au fost consemnate opt, iar în 1874,
    erau deja 51. Datorită inundaţiilor produse de-a lungul timpului, au mai rămas
    22 de mori. Morile acestea sunt construite din lemn, sunt de dimensiuni reduse
    şi au ca scop măcinarea cerealelor recoltate de locuitorii din comuna Eftimie
    Murgu. Sunt încă funcţionale şi macină în jur de 130-140 de kilograme de făină
    în 24 de ore. Localnicii au exploatat la maximum avantajele terenului,
    corectând aspectele dezavantajoase prin străpungeri în tunele, în stâncă, prin
    acumulări în spatele unor baraje. Instalarea morilor s-a făcut pe ambele maluri
    ale pârâului Rudăria. Numele de
    Rudăria provine de la ocupaţia locuitorilor: prelucrarea lemnului. Locuitorii
    acestor zone au fost secole la rând lucrători în lemn.


    În Valea
    Almăjului, din păcate, sunt puţine pensiuni. Numărul locurilor este limitat,
    aşadar, dacă doriţi să vă cazaţi chiar în apropierea vestitelor mori, va trebui
    să vă faceţi rezervarea din timp. Însă merită, după cum aflăm de la Ion Voinea,
    din cadrul Serviciului de promovare a turismului al Direcţiei de patrimoniu al
    judeţului Caraş Severin. Valea Almăjului este o zonă extraordinară din
    punct de vedere turistic. Face legătura cu Cheile Nerei. Acestea sunt cele mai
    lungi şi cele mai sălbatice chei din România, cu o lungime de 22 de km. Dinspre
    Anina, pe Cheile Minişului, se poate ajunge la cascada Bigăr. Aceasta a fost
    declarată una dintre cele mai frumoase cascade din lume. În privinţa
    gastronomiei, fiecare localitate oferă ceva tradiţional. În zona Almăjului, vi
    se oferă mămăligă cu brânză. Însă e o brânză de munte care se găseşte numai în
    zona noastră. De asemenea, se prepară mâncăruri extraordinare la ceaun. Valea
    Almăjului se poate vizita pe tot parcursul anului. Drumurile sunt excelente la
    ora actuală. Se intră dinspre E70 spre localitatea Bozovici circa 70 de km, iar
    dinspre Anina-Oraviţa, pe DN57B, spre Eftimie Murgu, zona Văii Almăjului.



    Nu rataţi în zonă şi o călătorie cu trenul, pe cea mai
    veche cale ferată montană de pe teritoriul României şi a doua cale ferată
    montană de pe continentul european. Traseul este supranumit Semmeringul
    bănăţean datorită asemănării dintre acesta şi calea ferată Semmering din
    Austria. A fost dată în folosinţă în anul 1863, iar ruta are o lungime de 34 de
    kilometri, o diferenţă de nivel de 337 metri, 14 tuneluri si zece viaducte.

  • Les Gorges de la Nera

    Les Gorges de la Nera

    Elle est située dans le Parc national des Gorges de la Nera, une des plus belles aires protégées du pays. Cette réserve naturelle a été créée en 1943 afin de protéger la biodiversité terrestre et aquatique, mais aussi une série de paysages, qui figurent souvent dans les classements nationaux et internationaux des meilleures destinations uniques. Par exemple, la cascade de Bigar, le lac Dracului, du Diable, le lac Ochiul Beiului ou bien la Cascade Beusnita. La C’est également dans les Gorges de la rivière Nera que l’on peut trouver les plus représentatives forêts séculaires vierges et demi-vierges de hêtres d’Europe. L’altitude des cimes boisées n’est pas trop grande. C’est ici que se trouve une trentaine d’espèces d’orchidées, alors que sur les parois en calcaire une végétation abondante se développe. Dans les fissures des roches on peut trouver des lilas sauvages, des continus et d’autres plantes subméditerranéennes.

    L’endroit le plus attractif du parc est sans doute celui des Gorges de la Nera. Sur une superficie d’une vingtaine de kilomètres, la rivière Nera traverse un défilé étroit, spectaculaire et sauvage, formant les gorges les plus longues du pays. C’est ici que des parois s’élèvent jusqu’à 200 mètres de hauteur, alors que l’eau de la rivière Nera et de ses affluents a creusé le calcaire pour former de nombreux lacs, canions, grottes et cascades impressionnantes. Les autorités envisagent d’inclure cette zone sur la liste des destinations éco – touristiques.

    Voici les explications de Raluca Peternel, coordinatrice de projet, de la part de la branche roumaine du Fonds mondial pour la nature : « La zone est vraiment un coin de nature tout à fait spécial, qui semble tiré d’un conte de fées. Elle est pleine de légendes, de valeurs naturelles, culturelles, de traditions, nous avons une aire protégée et des forêts de grande valeur, des forêts proposées au patrimoine mondial de l’UNESCO. A tout cela s’ajoutent des services qui répondent parfaitement aux besoins des touristes: hôtellerie, restauration, loisirs. Les itinéraires touristiques sont tous marqués, homologués, inscrits sur une carte qui est disponible aux touristes dans les gîtes ruraux et dans plusieurs points d’information touristique. C’est une carte riche en informations, grâce à laquelle il est carrément impossible de se perdre ».

    Dans le Parc national des Gorges de la Nera, les touristes peuvent se rendre à la cascade de Bigar. Unique au monde, elle a la forme d’une coupole sur laquelle tombe l’eau venue des grottes souterraines des montagnes. Un autre endroit à ne pas rater c’est le Lac Dracului, du Diable, une des plus belles superficies d’eau de la région. Il fut formé par l’écroulement du plafond d’une grotte qui s’étend sur 700 mètres carrés. Il a 9 mètres de profondeur, étant le plus profond lac karstique du pays. Situé dans une zone sauvage du parc, un autre lac, Ochiul Beiului, a la forme d’un cratère et une profondeur de 3,6 mètres. Sa couleur est bleue et ses eaux sont tellement claires que les visiteurs peuvent observer les nombreux poissons qui y vivent. A une vingtaine de minutes du Lac Ochiul Beiului se trouve aussi la Cascade Beusnita, formée de plusieurs cascades plus petites, soit une chute d’eau de 15 mètres de hauteur.

    Si le Parc national des Gorges de la Nera devient destination éco-touristique, les producteurs de la contrée pourront vendre plus facilement les produits du terroir, dont l’eau-de-vie du Banat, le vin, les fromages en tout genre, les confitures de fruits des bois et les produits de la ruche, tels le miel ou la propolis. (Trad. Mariana Tudose)

  • Zona Cheile Nerei, propusă ca destinaţie de ecoturism

    Zona Cheile Nerei, propusă ca destinaţie de ecoturism

    Parcul
    Naţional Cheile Nerei, situat în sud-vestul ţării, este una dintre cele mai
    frumoase arii protejate din România. Cel mai grandios loc al parcului îl
    reprezintă cheile Nerei. Pe o porţiune
    de aproximativ 20 de kilometri, râul Nera străbate un defileu îngust,
    spectaculos şi sălbatic, formând cele mai lungi chei din ţară. Aici, pereţii se înalţă până la 200 de metri,
    iar apa Nerei şi a afluenţilor săi a săpat si a format în roca calcaroasă
    numeroase lacuri, canioane, peşteri şi cascade impresionante. Zeci de mii de
    turişti vizitează în fiecare an zona Cheile Nerei, motiv pentru care
    autorităţile vor s-o declare ca
    destinaţie de ecoturism. Raluca Peternel s-a ocupat de proiectul Cheile
    Nerei din partea organizaţiei WWF România şi a declarat Zona
    Cheile Nerei, ca destinaţie ecoturistică, a fost propusă în urma unei selecţii
    făcută în toată zona Carpaţilor de sud-vest. Iniţiativa e una mai amplă
    şi face parte din cadrul unui proiect derulat de WWF România împreună cu câţiva
    parteneri. Proiectul se cheamă Sălbăticia din Carpati, bogăţie pentru oameni,
    iar pe partea de ecoturism au fost făcute câteva analize a zonelor cu potenţial
    turistic din toată zona Carpaţilor de sud-vest din ariile protejate. Cheile
    Nerei au fost alese, îndeplinind cel mai mare punctaj, pentru a fi
    propuse ca destinaţie ecoturistică. Zona este, într-adevăr, de poveste. E plină
    de legende, e plină de valori naturale, culturale, tradiţii, obiceiuri, avem o
    arie protejată şi păduri cu valoare ridicată de conservare, păduri propuse
    pentru UNESCO şi mai avem servicii care
    să răspundă nevoilor turiştilor. Avem servicii de cazare, de servire a mesei,
    dar şi de petrecere a timpului liber. Traseele turistice sunt
    toate marcate, omologate, sunt trecute pe o hartă care este disponibilă
    turiştilor şi e disponibilă şi în pensiuni şi la Administratia parcului, dar şi
    în foarte multe puncte din destinaţii. E o hartă bogată în informaţii cu care
    nu ai cum să te pierzi.


    Rezervaţia Naturală Cheile Nerei -
    Beuşniţa a fost creată în anul 1943 pentru a proteja biodiversitatea
    terestră şi acvatică, dar şi o serie de obiectivele peisagistice, unele
    menţionate chiar în topuri naţionale şi internaţionale de atracţii turistice
    unice. De exemplu, cascada Bigăr, unică în lume, are un aspect de cupolă peste
    care se revarsă lin apa venită din peşterile subterane din munţi. Lacul
    Dracului este una dintre cele mai interesante ape stătătoare din zonă. S-a
    format prin prăbuşirea tavanului unei peşteri şi se întinde pe o suprafaţă de
    700 mp. Are 9 metri adâncime, fiind cel mai adânc lac carstic din ţară.
    Situat într-o zonă sălbatică a parcului, Lacul Ochiul Beiului are forma unui
    crater şi o adâncime de 3,6 m. Are o culoare albastră iar apa este atât de
    limpede încât privitorii pot admira peştii înotând. La 20 de minute de Lacul
    Ochiul Beiului se află Cascada Beuşniţa alcătuită din mai multe
    cascade mici, are 15 m înălţime şi este acoperită cu muşchi verde.


    La Cheile Nerei găsim cele mai reprezentative păduri seculare şi
    semi-virgine
    de fag din Europa. Culmile împădurite nu au altitudini prea mari, dar găsim o
    biodiversitate bogată. Aici vegetează peste 30 de specii de orhidee, iar pe
    pereţii de calcar se caţăra o vegetaţie abundentă, prin crăpături sunt
    tufe de liliac sălbatic, scumpie şi alte plante submediteraneene. Călin Uruci,
    biolog la Administraţia parcului, ne-a spus: Legat de biodiversitate,
    pe râul Nera există unele specii rare relicte terţiare cum ar fi o specie de
    melc acvatic dungat sau peştele numit fâsa mare, (Cobitis elongata) care se
    găseste doar pe acest râu. Legat de făgetele de pe platourile calcaroase, de pe
    versanţii Nerei, suntem în curs de nominalizare a unui sit UNESCO, aici fiind
    unele dintre cele mai reprezentative păduri seculare şi semi-virgine de
    fag din Europa. Numeroase specii protejate de nevertebrate îşi găsesc aici adăpostul care depinde de existenţa arborilor bătrâni
    şi de cantităţile însemnate de lemn mort, ajutând astfel la regenerarea
    elementelor în cadrul ecosistemelor forestiere. Practic, într-un arbore mort
    este mai multă viaţă, ca număr de specii care se adăpostesc acolo, decât
    într-unul tânăr. Cu cât arborele este mai bătrân, cu atât este mai valoros din
    punct de vedere al biodiversităţii. O altă caracteristică a parcului este dată
    de influenţele submediteraneene şi a reliefului carstic, ceea ce face ca în
    această zonă să fie prezente vipera cu corn sau chiar specii emblematice pentru
    parc, care se regăsesc pe sigla Parcului naţional, cum ar fi scorpionul
    carpatin.


    Zona
    Cheilor Nerei adăposteşte şi multe specii de păsări, mamifere, iar în apele
    curate, limpezi şi nepoluate întâlnim şi specii de peşti răpitori.
    Călin Uruci: Dintre păsări avem efective însemnate de şoim călător, mai bine de trei
    sferturi din speciile de păsări răpitoare de zi din ţară, 9 specii de
    ciocănitori din cele 10 care se găsesc în ţară. Avem şi specii rare protejate
    la nivel european: caprimurgul, presura de grădină sau dumbrăveanca. In total
    sunt peste 140 de specii de păsări inventariate în zona ariei de
    protecţie specială avifaunistică. La nivelul cursurilor de apă avem destul de
    multe perechi de pescăraş albastru, una dintre cele mai frumoase păsări din
    Romania, cei care merg cu barca pe râul Nera au ocazia să o vadă zburând de-a
    lungul râului în lunile de vară. Ca mamifere avem o populaţie bine reprezentată
    de râşi, dar şi câteva haite de lupi. Ursul se observă mai rar, este doar în
    trecere prin zona. Pentru că apa este elementul cel mai important, în acest
    parc avem o populaţie bine reprezentată de vidre.


    Această zonă propusă pentru a deveni o destinaţie de ecoturism va
    avea de câştigat prin dezvoltarea comunităţilor locale.
    Producătorii îşi vor putea vinde mai
    uşor produsele tradiţionale promovate şi la festivalurile internaţionale: răchia de Banat, vinul de Tirol, brânzeturi de
    toate felurile, gemuri şi dulceţuri din fucte de pădure sau produsele stupului:
    miere de salcâm, tei, polifloră sau propolis.