Radio România Internațional

Tag: cheltuieli

  • Venituri şi cheltuieli în gospodăriile din România

    Venituri şi cheltuieli în gospodăriile din România

    În trimestrul al treilea al anului trecut, o gospodărie din România a înregistrat un venit total mediu lunar de 8.255 de lei, echivalentul a circa 1.650 de euro, în creştere cu 0,5% per gospodărie faţă de trimestrul al doilea al aceluiași an. Potrivit Institutului Național de Statistică, calculate pentru o singură persoană, veniturile medii lunare au fost de aproape 3.300 de lei, adică mai mari cu 0,7%. Comparate, de această dată, cu trimestrul al treilea al anului precedent, veniturile totale medii lunare ale unei gospodării şi cele ale unei singure persoane au crescut cu puțin peste 13%.

    Din cei 8.255 de lei câștigați într-o familie, anul trecut, în trimestrul al treilea, majoritatea au fost cheltuiți. Mai mari cu 9 procente față de anul anterior, cheltuielile totale medii lunare au reprezentat, însumate, 85% din venituri. În ultimul an a fost consemnată o majorare a puterii de cumpărare a populaţiei – susține analistul financiar Adrian Codirlaşu, care explică de ce inflaţia este percepută a fi mai mare decât arată statistica:

    ʺVedem o creștere a cheltuielilor mai mare decât inflația. E adevărat, e și o componentă de volum, crescând venitul, s-a cumpărat și o cantitate mai mare și, mă rog, ideal ar fi să poată fi separată partea de volum de partea de creștere a prețului. Dar e posibil ca anumite lucruri care intră în componența cheltuielilor să nu fie prinse în inflaţie și de asta inflația să se simtă, de fapt, mult mai puternic decât este în realitate. Ca principiu, ponderile s-au menținut relativ similare cu ce s-a întâmplat în perioada anterioară.ʺ

    Cea mai importantă sursă a veniturilor românilor au fost salariile şi alte drepturi salariale, urmate de cele din prestații sociale, adică pensii, indemnizaţii, șomaj sau asistență socială. Într-o gospodărie din mediul urban, venitul total mediu lunar a fost de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar, calculat pentru o singură persoană, de 1,5 ori mai mare.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate în trimestrul al treilea al anului trecut au fost pentru consumul de produse agroalimentare, băuturi nealcoolice şi produse nealimentare, pentru plata facturilor la utilități, pentru achitarea impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor sau taxelor, dar și pentru achiziționarea de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor din România a fost cel efectuat pentru educaţie. ʺ85% din venituri se duc pe taxe și cheltuieli.ʺ – notează presa de la București. Care conchide, ironic, că ʺromânii au venituri mai mari, dar cheltuie aproape tot.ʺ

  • Deficit bugetar ca în pandemie

    Deficit bugetar ca în pandemie

    Deficitul bugetar al României pentru primele 11 luni din acest an a ajuns la 7,11% din Produsul Intern Brut (PIB), circa 125,7 miliarde de lei (echivalentul a peste 25 de miliarde de euro), potrivit informațiilor obținute de mass-media de la Bucureşti. Ținta de deficit a Guvernului pentru 2024 este de 8,58% din PIB, 152 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că şi în decembrie sunt planificate cheltuieli substanțiale. Un deficit bugetar mai ridicat ca pondere în PIB a fost înregistrat cel mai recent în 2020, anul pandemiei de COVID-19, când indicatorul s-a situat la 9,6%.

    Deficitul este diferența dintre veniturile mai mici ale statului și cheltuielile mai mari pe care trebuie să le acopere. Cum statul nu are acești bani, trebuie să îi împrumute. Cu cât deficitele sunt mai ridicate și contractate pe perioade mai lungi de timp, cu atât ritmul de creștere a datoriei publice devine mai alarmant. Împreună cu un ritm de creștere economică mai lent, cum se preconizează pentru România în următorii ani, deficitele bugetare mari pot duce la situații alarmante, cum este cea prognozată pentru anul 2031. Pentru acel an, planul fiscal prevede că România va plăti pe dobânzi la datoria statului 3,5% din PIB (100 de miliarde de lei), față de 2% acum.

    Datele oficiale și cele strânse de presă arată că viitorul Guvern va prelua o situație economică grea: un deficit bugetar uriaş, dobânzi la împrumuturile făcute de stat ce au bătut recordul în Uniunea Europeană și fonduri europene suspendate parțial. În acest moment, guvernul în funcție, PSD-PNL, nu poate face Legea Bugetului pentru anul viitor. Cum noul Legislativ nu s-a adunat încă, nu e clară viitoarea majoritate parlamentară, de care depind mai multe capitole bugetare.

    Fără bugetul național, primăriile nu-și pot pregăti propriile bugete, iar cetățenii vor resimți imediat efectele. Ministrul liberal al Finanțelor, Marcel Boloş, a recunoscut „că instabilitatea politică generează dificultăți în ceea ce privește strategia de împrumuturi pe piețele externe, pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar și a datoriei publice, întrucât nu poate fi definitivat bugetul pe anul 2025”. Şeful de la guvern al lui Boloş, premierul social-democrat Marcel Ciolacu, afirma, lunile trecute, că împrumuturile colosale contractate de echipa sa executivă sunt destinate, în primul rând, investiţiilor. El dădea exemplul unor ţări vest-europene, precum Portugalia, Spania sau Italia, care s-au îndatorat masiv înainte de a-şi fi creat infrastructura remarcabilă de astăzi.

    Comentatorii spun, însă, că bună parte din deficit se datorează măsurilor cu miză electorală – majorări substanţiale de pensii şi de salarii în sectorul de stat -, adoptate de guvern în 2024, care, în România urma să anul tuturor alegerilor: locale, europarlamentare, legislative şi prezidenţiale.

  • Proiectul de buget 2024

    Proiectul de buget 2024

    Proiectul
    de buget al României pentru anul viitor va fi aprobat în cursul acestei
    săptămâni de Guvern şi va fi trimis, apoi, pentru dezbateri Parlamentului care
    este aşteptat să dea votul final până la Crăciun, după cum au stabilit
    partenerii de guvernare. Liderii coaliţiei au avut, în ultimele zile, mai multe
    discuţii cu privire la alocări, iar luni au fost prezentate date concrete din
    textul documentului. PNL și PSD susțin că vor reduce evaziunea și, de asemenea,
    prin digitalizarea ANAF, vor face rost de bani pentru creșterea salariilor
    bugetarilor şi profesorilor, precum și pentru majorarea pensiilor. Economiștii
    sunt sceptici și spun că deficitul va fi cu cel puțin un procent mai mare decât
    cel anunțat, iar banii din digitalizarea ANAF și combaterea evaziunii vor veni
    abia în 2025.

    Bugetul gândit de Guvernul României pentru anul viitor conține
    cifre record pentru Sănătate, Educație, Transporturi și Investiții. Ministerul
    Sănătății va avea 17 miliarde de lei (3,4 mld euro), iar Casa de sănătate va
    beneficia de 63 de miliarde de lei (12,6 mld euro). Ministerul Transporturilor va
    avea 30 de miliarde de lei (6 mld euro), Ministerul Educației – o creștere la
    57 de miliarde de lei (11,4 mld euro), iar Ministerul Dezvoltării, la 13
    miliarde de lei (2,6 mld euro).


    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat şi o
    creştere generală a salariilor în sistemul public. Marcel Ciolacu explică: Va fi o majorare la tot sistemul bugetar, de 5%, mai puţin pentru
    demnitari. Mergem la un procent de 7,3% pe investiţii. Este cel mai mare buget
    pe investiţii din istoria României. Avem un buget, iarăşi, istoric de 4,1%,
    deci o mărire de 60% a bugetului pe Educaţie. Avem o majorare şi la Ministerul
    Sănătăţii – 26%, la Ministerul Transporturilor – 30%. Cifra de deficit va fi
    sub 5%.


    Toate aceste creşteri de fonduri şi alocări bugetare se vor
    face fără majorări de taxe, au dat asigurări șefii coaliţiei de guvernare, care
    estimează că veniturile Statului vor fi mai mari faţă de anul acesta cu multe
    miliarde de lei.

    Liderul PNL, Nicolae Ciucă a declarat: Digitalizarea
    ANAF, operaţionalizarea sigiliului electronic, declararea intrărilor de mărfuri
    în ţară, înăsprirea pedepselor pentru cei care fac evaziune fiscală. Pe luna
    noiembrie, dacă e să comparăm cheltuielile la bunuri şi servicii cu noiembrie
    2022, s-a reuşit să se reducă cheltuielile cu aproximativ 3 miliarde de lei
    (600 milioane de euro). Ca atare, există posibilitatea ca aceste sume să poată
    fi colectate inclusiv din gestionarea mai eficientă a acestor cheltuieli.


    În
    concluzie, coaliția la guvernare dă asigurări că bugetul pe 2024 este unul
    sustenabil, iar potrivit șefului Executivului, anul viitor, România va
    înregistra a doua creștere economică din Europa, de 3,4 procente.


  • Românii și standardul lor de viață

    Românii și standardul lor de viață

    Viața
    se desfășoară într-un univers al cifrelor, astfel că studiile privind nivelul
    de trai realizate de diverse companii de profil sau datele centralizate oferite
    de Institutul Național de Statistică, de exemplu, nu pot trece neobservate. Acestea
    reprezintă indicatori importanți pentru că reflectă nivelul veniturilor și
    puterea de cumpărare, standardul de viață și gradul de satisfacție al oamenilor
    în raport cu viața pe care o duc, spun ceva despre nivelul de educație sau
    despre cel de sănătate, dar și despre măsura în care aceștia își pot permite o
    locuință, o mașină sau o vacanță. Un astfel de studiu, realizat de     GfK Purchasing Power
    Europe,     arată, spre exemplu, că 2022 a fost un an în care nici biletele de avion, nici pachetele
    de vacanță nu au avut prea mare căutare, românii, îngrijorați de evoluția
    economică viitoare, declarând într-o proporție covârșitoare că intenționează să
    economisească sume mai mari (68%) și să investească în educație (22%). Studiul
    arată, de asemenea, că p    uterea medie de cumpărare era cu 51% sub media
    europeană, ceea ce plasa România pe locul 31 dintre cele 42 de ţări analizate.


    Cele
    mai recente date, venite de această dată de la Institutul Național de
    Statistică, arată că, deși veniturile     totale
    medii lunare au fost, în România, anul trecut, de aproape 6.500 lei (circa 1300
    de euro) pe gospodărie, în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, nivelul de
    trai nu este unul mai bun. Aceasta, deoarece inflația și-a spus cuvântul – cheltuielile
    au fost mai mari de 85% din banii câştigaţi.
    La nivel de oraşe, venitul total lunar a depăşit 7.000 lei (circa 1400 de euro),
    adică a fost de 1,3 ori mai mare decât la sate. Principalele cheltuieli au fost
    pentru consumul în gospodărie, peste 60%, precum şi pentru plata taxelor şi
    impozitelor, în proporţie de 30%. Produsele alimentare au reprezentat o treime
    din consumul gospodăriilor, urmate de cele pentru locuinţă şi utilităţi. Pentru
    băuturi alcoolice şi tutun românii au cheltuit lunar 265 lei şi doar 17 lei
    pentru educaţie. Veniturile insuficiente au consecințe sociale importante -
    scot în stradă tot mai multe categorii profesionale.


    De aproape trei săptămâni,
    greva generală declanșată de profesori ține capul de afiș al jurnalelor
    informative, între timp și cadrele sanitare, angajații din penitenciare sau
    ceferiștii exprimându-și nemulțumirile salariale prin proteste. Prinși între
    solicitările sindicatelor, pe de o parte, și nevoia de a reduce cheltuielile,
    pe de altă parte, căci colectările de fonduri la buget nu sunt la nivelul la
    care fuseseră estimate, politicienii caută soluții. Soluții cu atât mai
    necesare cu cât este anticipată o creștere economică mai mică în acest an, iar
    inflația încă se menține la două cifre.



  • Locuinţa, alimentele şi transportul consumă cel mai mult din veniturile cetăţenilor UE

    Locuinţa, alimentele şi transportul consumă cel mai mult din veniturile cetăţenilor UE

    Întreţinerea locuinţelor, care include consumul de apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili i-a costat, în medie, pe locuitorii din 23 de state ale Uniunii, aproape o treime din buget în 2020. Alimentele şi băuturile nealcoolice s-au apropiat de 20 de procente, în timp ce pentru transport cetăţenii europeni au plătit aproape 11 la sută din venitul familiei. O cincime din bugetele gospodăriilor din statele membre UE în 2020 au totalizat-o recreerea și cultura, mobilierul și echipamentele de uz casnic, mersul la restaurante și hoteluri și îmbrăcămintea și încălțămintea. Sub 4 la sută au cheltuit oamenii din majoritatea ţărilor europene cu sănătatea, 3 procente au alocat comunicaţiilor, 2,4% alcoolului şi ţigărilor şi sub un procent educaţiei.

    O analiză mai profundă indică însă diferențe semnificative între țări. Spre exemplu, la capitolul cheltuieli cu locuința, Malta a indicat un procent de 8,4, în timp ce Ungaria a indicat aproape 50%. Deşi pe locul II ca pondere în majoritatea statelor membre au fost cheltuielile cu alimentele şi băuturile nonalcolice, în ţări ca Danemarca, Germania, Luxemburg, Austria și Slovenia, poziţia a doua a ocupat-o transportul.

    De asemenea, Estonia și Malta au avut modele diferite în care alimentele și băuturile nealcoolice au reprezentat cel mai important element de cheltuieli, cu aproximativ o cincime din bugetele gospodăriilor.

    În ceea ce priveşte ieşirile la restaurant sau cazările la hotel, maltezii au fost cetăţenii europeni care şi-au permis să cheltuie cel mai mare procent dintre toţi, respectiv 8%, faţă de doar un procent în România şi 2 în Ungaria. Şi pentru haine şi încălţăminte, locuitorii din Malta au putut cheltui cel mai mult dintre toate cele 23 de state luate în calcul, respectiv 8%, faţă de 2 procente în Ungaria şi 3 în Bulgaria sau Belgia.

    Cu 33 la sută din bugetul familiei cheltuite pentru consumul locuinţei, România se situează undeva la mijlocul clasamentului, alături de Polonia şi Slovacia. În ceea ce priveşte cheltuielile cu mâncarea, ţara noastră se află pe primul loc între toate cele 23 de state analizate la nivelul anului 2020, cu 28 la sută din venitul unei gospodării. La pol opus se află Luxemburg, cu doar 9 procente, Germania, cu 11, şi Olanda cu 12.


  • Preţuri crescute în România

    Preţuri crescute în România

    De luni bune, prețurile sunt pe o pantă ascendentă în
    România, ceea ce duce la înrăutățirea nivelului de trai, în special pentru românii
    cu venituri mici, care cu greu fac față valurilor de scumpiri. Pe de altă
    parte, datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată
    că țara se află în
    clasamentul statelor cu cele mai mari rate de creştere a producţiei agricole
    anul trecut, cu un plus de 25 de procente, alături de Bulgaria şi Cehia.
    Producţia agricolă din blocul comunitar a crescut cu 8 la sută, în 2021, faţă
    de anul anterior. Conform Eurostat, România – cu 5 procente – este una dintre
    cele şapte ţări care contribuie semnificativ la volumul producţiei agricole, la
    nivel european. Totuși, preţurile produselor alimentare au consemnat o creştere
    puternică în ultimul an. Dintre acestea, zahărul a înregistrat cea mai mare
    scumpire, cu o creştere de 62%. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, şi
    uleiul a fost mai scump cu aproape 44 de procente, iar cartofii – cu peste 40%.
    La mărfurile nealimentare, cele mai mari majorări au fost la gaze, circa 40%,
    energie electrică – 27%, energie termică – 23% şi combustibil, cu un plus de
    20%. Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 0,76%, aceasta fiind şi singura
    ieftinire înregistrată în luna octombrie a acestui an faţă de octombrie
    2021.

    Pe de altă parte, datele INS arată că rata anuală a inflaţiei a coborât uşor
    în octombrie faţă de luna precedentă, ajungând la 15,32%. Banca Naţională a
    României se aşteaptă ca inflaţia să mai crească temperat spre finele anului, iar,
    apoi, să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul
    de o cifră în semestrul I 2024. Banca Centrală afirmă că perspectiva inversării
    traiectoriei ratei anuale a inflaţiei după ajungerea pe un platou în trimestrul
    IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea
    ofertei, inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la
    energie până în august 2023. Potrivit BNR, escaladarea războiului din Ucraina
    şi sancţiunile tot mai severe asociate generează, însă, incertitudini şi
    riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a
    evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei.

    Şi Comisia Europeană se aşteaptă la un
    vârf al inflaţiei în România, la sfârşitul acestui an, şi la o scădere sub
    pragul de 10% abia în 2024. Este unul din motivele pentru care, afirmă executivul
    comunitar, ritmul de creştere economică va încetini, anul viitor, la 1,8% şi la
    2,2%, peste doi ani. În semestrul doi din 2022 şi ulterior, consecinţele
    invadării Ucrainei de către Rusia, inflaţia ridicată, înăsprirea politicii
    monetare şi controlul puternic al lichidităţii ar urma să încetinească
    semnificativ creşterea PIB-ului. Pentru acest an, însă, Comisia Europeană a
    îmbunătăţit estimările privind avansul economic, de la 3,9% în vară la 5,8% în
    prognoza de toamnă dată publicităţii săptămâna trecută.


  • Românii îşi schimbă comportamentul financiar

    Românii îşi schimbă comportamentul financiar

    Ca peste tot în lume, în România preţurile continuă să crească.
    Rata anuală a inflaţiei a urcat la peste 15% în august – potrivit informaţiilor
    publicate de Institutul Naţional de Statistică. Luna trecută, cel mai mult au
    crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu peste 1,8%. Serviciile s-au scumpit,
    în medie, cu aproape 0,4%. Creşteri semnificative ale preţurilor s-au
    înregistrat faţă de iulie în cazul transportului aerian, cu aproape 24%,
    zahărului, cu aproximativ 10 procente, untului, cu peste 6,8%, laptelui cu
    peste 5%. Foarte uşoare reduceri au consemnat tarifele transportului rutier şi
    cele de telefonie.


    Faţă de august anul trecut, cele mai mari creşteri de
    preţuri au fost în cazul gazelor naturale, cu 70%, al cartofilor, cu peste 54%
    şi al uleiului comestibil, cu aproximativ 50%, scumpiri de peste 30%
    înregistrând şi transportul aerian, combustibilii, produsele de morărit şi
    zahărul.


    Toate acestea afectează dramatic puterea de cumpărare a românilor,
    care au salarii şi pensii dintre cele mai mici în Uniunea Europeană şi sunt
    panicaţi, în plus, de apropierea iernii, care înseamnă, întotdeauna, facturi
    mai mari la termoficare, electricitate şi gaze. Astfel că aproape jumătate
    dintre ei şi-au restrâns cheltuielile, iar ponderea celor care obişnuiesc să
    pună bani deoparte a crescut semnificativ faţă de anul trecut.


    Practic, oamenii
    şi-au adaptat comportamentele financiare în contextul creşterii accelerate a inflaţiei,
    a preţurilor în general şi, mai ales, a tarifelor la utilităţi din ultimele
    luni – relevă studiul Money matters – Banii contează -, realizat în
    vară de grupul financiar austriac Erste, în ţări din Europa Centrală şi de Est.
    Potrivit cercetării, peste trei sferturi dintre românii intervievaţi strâng
    bani pentru potenţiale urgenţe şi cheltuieli neprevăzute, în timp ce 74%
    economisesc pentru a avea o rezervă de bani pentru sine sau pentru familie,
    ambele categorii fiind în creştere cu opt puncte procentuale faţă de anul
    trecut.     De asemenea, unul din patru români pune bani deoparte în dorinţa de a
    investi în educaţie şi pregătire profesională, faţă de numai 16 procente anul
    trecut.


    Datele studiului au mai scos în evidenţă faptul că 64% dintre români
    declară că au fost afectaţi de inflaţie, iar 38 de procente cred că situaţia
    lor financiară s-a deteriorat în ultimul an, procentul fiind dublu faţă de
    2019. Românii economisesc în medie 351 de lei (echivalentul a circa 70 de euro)
    pe lună, cu 42 de lei mai mult decât în 2021, şi numai o treime pun bani
    deoparte pentru bătrâneţe, mai relevă analiza. 61% dintre respondenţi consideră
    că educaţia financiară intră în atribuţiile şcolii şi ale altor instituţii de
    învăţământ, 56 de procente cred că este responsabilitatea părinţilor şi a
    familiei, iar 45% a băncilor şi a altor instituţii financiare.


  • NATO şi cheltuielile de apărare

    NATO şi cheltuielile de apărare

    În pofida crizei economice provocată de coronavirus, statele membre
    NATO au continuat să investească în apărare, se arată în Raportul anual al
    Alianţei pentru 2020, prezentat la Bruxelles de secretarul general, Jens
    Stoltenberg. El a avertizat că ameninţările de dinainte de pandemie nu au
    dispărut și că, în această perioadă, principalul obiectiv a fost şi este ca
    situația dificilă sanitară să nu se transforme într-o criză de securitate.
    Stoltenberg a enumerat agresivitatea Rusiei, influența în creștere a Chinei,
    terorismul, atacurile cibernetice sofisticate. Chiar și schimbările climatice
    au implicaţii de securitate, a atras atenția șeful Alianței. Ca atare, el a
    propus ca NATO să crească finanţarea pentru apărare şi descurajare, astfel
    încât aliaţii care oferă capabilităţi să nu mai suporte singuri toate
    costurile. Astfel, mai mulţi membri ar urma să participe la acțiunile din zona
    de est a NATO, la misiunile de poliţie aeriană, la cele maritime şi la
    exerciţii.

    Stoltenberg a explicat că noua formulă va reflecta mai bine
    principiul de apărare comună şi va face mai echitabilă împărţirea
    responsabilităţilor şi a investiţiilor. Secretarul general a insistat că o
    Europă care investeşte mai mult în apărare este în avantajul Alianței și că
    pentru Uniunea Europeană nu există alternativă de securitate la NATO. Potrivit
    raportului, Franţa, Norvegia şi Slovacia s-au alăturat în 2020 clubului ţărilor
    aliate care alocă cel puţin 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Acesta
    numără acum 11 state, restul de opt fiind: SUA, Grecia, Estonia, Marea
    Britanie, Polonia, Letonia, Lituania și România.

    În ceea ce ne privește,
    documentul constată că România a cheltuit anul trecut peste 4,3 miliarde de
    euro pentru apărare, din care aproape un sfert pe echipamente. Cifrele detaliate
    mai arată că peste jumătate din bugetul pentru apărare al României a fost
    cheltuit cu personalul. Despre importanța relaţiei transatlantice a vorbit, cu
    doar câteva zile în urmă, și secretarul general adjunct al NATO, românul Mircea
    Geoană: America de Nord şi Europa ‘au nevoie mai mult decât oricând una de
    cealaltă’ pentru a putea răspunde actualelor provocări, cum sunt atacurile
    informatice, schimbarea climei şi competiţia marilor puteri, a subliniat
    Geoană. El a salutat contribuţiile Canadei şi Marii Britanii ce cuprind comanda
    unor unităţi multinaţionale în zona estică a Alianţei, desfăşurarea de nave şi
    aeronave pentru menţinerea siguranţei spaţiului aerian şi maritim aliat şi un
    rol conducător în digitalizare, inovaţie şi adoptarea noilor tehnologii. Miniştrii
    de externe din cele 30 de ţări membre NATO urmează să se reunească săptămâna
    viitoare la Bruxelles, cu prezenţă fizică, potrivit mai multor surse, o
    premieră de la începutul pandemiei. Este așteptat inclusiv noul secretarul de
    stat american, Antony Blinken.

  • Colectiv – 5 ani

    Colectiv – 5 ani

    Preşedintele
    român, Klaus Iohannis, a anunţat că va promulga legea privind acordarea de
    tratament medical pe toată durata vieţii supravieţuitorilor tragediei de la
    clubul Colectiv chiar în ziua
    comemorării – pe 30 octombrie.


    Anunțul vine după ce Camera Deputaţilor, în
    calitate de for decizional, a adoptat proiectul potrivit căruia cheltuielile
    aferente oricăror tratamente, în ţară sau străinătate, ale persoanelor a căror
    stare de sănătate a fost afectată în urma incendiului din clubul bucureștean,
    vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătăţii pe toată durata vieţii
    acestora.


    La cinci ani de la incendiul care a mistuit viețile a zeci de tineri,
    rudele lor și supraviețuitorii caută dreptatea în Justiție. Procesul Colectiv,
    ajuns în etapa verdictelor definitive, a fost reluat ultima oară la Curtea de
    Apel cu o amânare, din cauză că unii dintre inculpați nu și-au angajat avocați.
    Este vorba despre procesul în care au fost condamnați la închisoare fostul
    primar al sectorului în care se află clubul, funcţionari din primărie, patronii
    clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.
    Ei și instituțiile pe care le reprezintă trebuie să plătească aproape 50 de
    milioane de lei (circa 10 milioane de euro) victimelor, potrivit primei
    instanțe.


    Asociația Colectiv, înființată de rudele victimelor și de
    supraviețuitori, afirmă că, la cinci ani de la incendiu, autoritățile nu au
    produs nicio schimbare pentru a evita, pe viitor, tragedii precum cea petrecută
    în acea seară.


    S-a făcut chiar și un film despre cele întâmplate acum cinci
    ani, un film care este propunerea României la premiile Oscar 2021, secţiunea
    cel mai bun lungmetraj internaţional. Este vorba despre o peliculă
    ce redă primul an de după incendiu, despre sistem versus oameni, despre adevăr
    versus manipulare, despre interes personal versus interes public, despre curaj
    și responsabilitate individuale.


    În seara zilei de 30 octombrie 2015, pe scena
    clubului Colectiv, improvizat într-o fostă fabrică dezafectată, urca o trupă
    rock pentru a cânta în fața a sute de tineri. La puțin timp după începerea
    concertului, focul de artificii ce însoţea prestaţia grupului a aprins buretele
    care capitona sala supraaglomerată a clubului prevăzut cu o singură uşă de
    evacuare. 153 de secunde a durat incendiul, suficient cât unii spectatori să
    moară pe loc, alții să fie grav afectați de flăcări și fum și să se calce în
    picioare spre ieșire. Premierul de la acea vreme demisionează, la fel și primarul
    sectorului în care se afla clubul.     Între timp, unii răniți sunt transportați
    pentru îngrijiri medicale în străinătate, alții, rămași în țară, se sting din
    cauza arsurilor sau a infecțiilor nosocomiale intraspitalicești.


    Au loc
    proteste de stradă sub sloganul ˂corupția ucide!>, se deschide dosar penal,
    se fac arestări, procesul trenează, se stabilesc, într-un final, pedepse, iar
    victimelor sau urmașilor lor li se acordă despăgubiri. Una dintre marile
    tragedii pe timp de pace din istoria României, incendiul de la Colectiv s-a
    soldat cu 64 de morți, în principal tineri, și cu circa 200 de răniți, dintre
    care unul s-a sinucis ulterior.

  • Deficitul bugetar, în atenţia Guvernului

    Deficitul bugetar, în atenţia Guvernului

    La preluarea guvernării de la social-democraţi, liberalii ar fi identificat numeroase ‘găuri’ în bugetul României: pe scurt, cheltuieli mult prea mari – au spus ei – şi încasări mult prea mici. Astfel că, la recenta rectificare bugetară pe care au făcut-o, au vorbit de un deficit în 2019 de 4,4%, cu mult peste cele 3 procente admise de Uniunea Europeană. Vestea i-a surprins neplăcut pe toţi românii, doar că din perspective diferite.



    Susţinătorii PNL au avut un argument în plus să critice PSD şi să felicite formaţiunea lor favorită că l-a înlăturat de la putere prin moţiune de cenzură, furnizându-i preşedintelui reales de dreapta al ţării, Klaus Iohannis, un ‘Guvern al său’, chiar dacă minoritar, cu care să lucreze în linişte. În schimb, adepţii social-democraţiei şi-au exprimat vocal mirarea cum precedentul Executiv al PSD a fost capabil, ani la rând, să menţină deficitul în limite normale, pe fondul unei creşteri economice fruntaşe în UE, în timp ce, acum, adversarii lor politici nu o pot face, aruncând toată vina în spatele stângii.



    Pe acest zgomot de fond puternic, Guvernul liberal spune, deci, că încearcă să găsească soluţii prin care să reducă cheltuielile bugetare. Însuşi premierul Ludovic Orban a anunţat că se doreşte plafonarea salariilor demnitarilor, astfel încât acestea să nu mai crească odată cu majorarea salariului minim, asta, în condiţiile în care, în treacăt fie spus, categorii întregi de salariaţi nu s-au bucurat, vreodată, de o astfel de indexare. De aceea, pentru mulţi, măsura frizează ipocrizia.



    Apoi, se discută despre optimizarea structurilor organizatorice ale ministerelor, unele dintre ele suprapopulate, după ce s-a trecut de la 27, cât număra precedentul Cabinet, la 16 cât are actualul. Nu în ultimul rând, tot pentru reducerea cheltuielilor care au ridicat deficitul bugetar anul acesta la 4,4% din PIB, la Ministerul Muncii se pregăteşte un act normativ care va interzice cumularea pensiei cu salariul la stat. Prilej pentru mulţi de a-şi aminti că o măsură similară a mai fost instituită în România în 2009, în plină criză economică mondială, tot de un de Guvern de dreapta. Abrogată cinci ani mai târziu, măsura ar urma, acum, să revină.



    În replică, preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, i-a acuzat pe liberali că acţionează nedemocratic şi neconstituţional atunci când anunţă că îşi angajează răspunderea pe proiecte de lege extrem de importante, inclusiv pe cea a bugetului de stat. Mai mult, în opinia sa, premierul Ludovic Orban şi Guvernul pe care îl conduce nu au niciun program de guvernare, acţionând haotic şi iresponsabil, cu efectele pe care le vor simţi, din păcate, toţi românii. În consecinţă, deşi nu este prioritatea sa în acest moment, PSD nu exclude să depună o moţiune de cenzură până la finele anului.

  • Prima rectificare bugetară în 2017

    Prima rectificare bugetară în 2017

    Pe fondul îngrijorărilor cu privire la starea reală a
    finanţelor, exprimate de experţi şi de opoziţie, cabinetul de stânga de la
    Bucureşti a aprobat prima rectificare bugetară din acest an. Una menită, parcă,
    să spulbere temerile legate de eventuale turbulenţe bugetare. Ministrul
    Finanţelor, Ionuţ Mişa, a precizat că este vorba despre o rectificare pozitivă
    şi a explicat de ce: Creşterea economică de 5,8%, înregistrată pe
    semestrul I, a condus la revizuirea pozitivă a creşterii economice pe anul 2017
    de la 5,2%, avută în vedere la elaborarea bugetului la începutul anului 2017,
    la 5,6%. În aceste condiţii, Guvernul realizează o rectificare bugetară
    pozitivă cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB.

    S-au alocat bani
    în plus mai ales pentru creşterea salariilor, în timp ce tăierile au fost
    operate, în principal, din sumele alocate proiectelor cu finanţare europeană.
    Ministrul Ionuţ Mişa: Menţionez că diminuările au fost operate în
    principal din sumele aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene,
    acest lucru fiind motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului de stat pe
    anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziţie, ceea ce a condus la un grad
    redus al execuţiei bugetare pe primele opt luni ale acestui an.

    Vor fi suplimentate bugetele
    administraţiilor locale, pentru plata cadrelor didactice din învăţământul
    preuniversitar şi a însoţitorilor persoanelor cu handicap, precum şi pentru
    finanţarea programelor din şcoli. Şi Ministerul Sănătăţii va primi mai mulţi
    bani pentru plata personalului medical, la fel şi Ministerul de Interne, pentru
    a asigura drepturile salariale şi pensiile poliţiştilor. Agricultura va
    beneficia, la rândul ei, de bani în plus. Există, însă, şi ministere perdante:
    Ministerul Dezvoltării Regionale, cel al Transporturilor şi ministerul
    Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Din opoziţie, USR ceruse Guvernului soluţii de
    rectificare bugetară care să aşeze cheltuielile statului pe baze economice
    reale. Formaţiunea susţine că guvernarea PSD-ALDE manipulează cifrele bugetului
    de stat pentru a prezenta o rectificare bugetară pozitivă, în care veniturile
    şi cheltuielile statului sunt în creştere. În realitate – acuză USR – veniturile
    şi cheltuielile bugetare scad, reflectând situaţia dezastruoasă a finanţelor
    publice.

    Şi Consiliul Fiscal – organism guvernamental ce are rolul de a
    consilia autorităţile în vederea asigurării unui buget sănătos – spune că a
    identificat în cazul rectificării elemente de natură să sugereze
    vulnerabilizarea finanţelor publice pe termen mediu şi recomandă Guvernului
    elaborarea urgentă a unui plan de măsuri.

    Creşterea economică peste aşteptări
    nu a fost de natură să asigure convergenţa veniturilor fiscale încasate cu
    ţintele programate, iar evaluările iniţiale asupra necesarului suplimentar de
    cheltuieli curente au fost depăşite substanţial în execuţia bugetară, consideră
    Consiliul Fiscal.

  • Jurnal românesc – 27.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 27.09.2016 UPDATE

    România a intrat în top 20 mondial al statelor care furnizează migranţi.
    Potrivit unui raport ONU cu date din 2015, sunt 3,4 milioane de cetăţeni români
    care locuiesc în altă ţară    . Este a doua cea mai mare creştere a diasporei unei ţări, spun experţii
    Naţiunilor Unite. Aceştia notează că este cea mai accelerată creştere a
    numărului de migranţi într-un stat care nu s-a confruntat cu războiul. România
    a înregistrat o creştere de 7,3% pe an, în timp ce pe primul loc este Siria, cu
    13,1%, iar pe locul trei Polonia, cu 5,1%. La nivel european, România a urcat,
    pentru prima oară, pe locul 4 la numărul total al cetăţenilor care trăiesc în
    străinătate, după Marea Britanie, Polonia şi Germania. Diaspora reprezintă 17%
    din totalul populaţiei României, în timp ce în Polonia doar 11%. Populaţia
    României este, în prezent, de aproape 20 de milioane de locuitori.




    Senatul a adoptat, marţi, o propunere legislativă care stipulează că autorităţile
    publice locale vor suporta cheltuielile de repatriere în cazul cetăţenilor
    români decedaţi în afara graniţelor, dacă familia nu poate suporta costurile
    aferente. Propunerea vizează modificarea legii privind serviciile consulare
    pentru care se percep taxe şi care stabileşte tarifele taxelor percepute la
    misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.
    Iniţiatorii, parlamentari din mai multe partide, susţin că repatrierea
    cetăţenilor români decedaţi în afara graniţelor ţării reprezintă o problemă
    majoră nerezolvată a României. Ei spun că există numeroase cazuri în care
    familiile celor decedaţi nu au suficienţi bani pentru repatrierea acestora.
    Costurile procedurii de repatriere variază între 1.500 şi 6.000 de euro.
    Propunerea de lege are caracter ordinar, iar Senatul a adoptat-o în calitate de
    primă Cameră sesizată.






    Tot marţi, Senatul a adoptat tacit
    propunerea legislativă a deputatului liberal Daniel Stamate Budurescu prin care
    ziua de 9 mai a fost declarată zi de sărbătoare naţională. Iniţiativa urmează
    să fie transmisă Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. Independenţa proclamată de
    Parlament, la 9 mai 1877, este opera poporului român şi a fost apărată de
    Armata Română prin participarea la războiul dintre anii 1877-1878,
    argumentează iniţiatorul proiectului. El a spus că ostaşii români, avându-i în
    frunte pe Generalul Alexandru Cernat – comandant de operaţii şi pe domnitorul
    Carol I – <>, au cucerit independenţa
    naţională. Congresul de la Berlin, încheiat la 1 iulie 1878, a recunoscut
    independenţa României, iar ţările europene au încheiat ulterior relaţii
    diplomatice cu statul român. Guvernul nu susţine proiectul, întrucât şi ziua de
    10 mai a fost declarată sărbătoare naţională.




    Romania va primi, miercuri, de la Portugalia, primele şase aparate F-16, a declarat,
    marti, ministrul Apărării de la Bucureşti, Mihnea Motoc. Săptămâna trecută, el
    s-a întâlnit cu ambasadorul lusitan la Bucureşti, João-Bernardo Weinstein, căruia
    i-a mulţumit pentru contribuţia specialiştilor din Forţele Aeriene Portugheze
    la pregătirea piloţilor şi personalului tehnic care vor deservi aeronavele. În total,
    România a cumpărat de la Portugalia 12 avioane F-16 modernizate, compatibile cu
    modelele de aeronave folosite de celelalte state NATO. Contractul, semnat în
    urmă cu trei ani, a costat Armata Română circa 630 de milioane de euro.

  • Economia în viziunea BNR

    Economia în viziunea BNR

    România are nevoie de reforme structurale, este de părere guvernatorul
    Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. El a făcut această apreciere la Forumul
    economic anual pentru Europa Centrală şi de Est, organizat de revista Forbes la Bucureşti. Cu acest prilej,
    Isărescu a făcut un apel pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene, cu
    efecte şi asupra stimulării reformelor structurale. Guvernatorul BNR a mai spus
    că este foarte importantă consolidarea echilibrului macroeconomic.

    De asemenea,
    crede Mugur Isărescu, investiţiile în infrastructură şi în sistemul educaţional
    trebuie să rămână prioritare, întrucât aceste investiţii contribuie la
    creşterea productivităţii muncii,
    esenţială pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor. El
    estimează că: Un ritm
    mai alert de creştere economică poate fi atins. Vreau să fiu clar în acest
    sens. Nu cred că România trebuie să se oprească la 3-4%, dar pentru a fi
    sustenabil şi pentru a nu crea probleme, acest ritm mai înalt trebuie obţinut
    prin acţiunea asupra factorilor care conduc la majorarea potenţialului
    economiei de a creşte mai rapid. Dat fiind că potenţialul de creştere al
    economiei româneşti este afectat de trenarea redresării investiţiilor publice
    şi a derulării reformelor structurale, ar trebui să se acţioneze cu prioritate
    pentru remedierea problemelor care împiedică realizarea de progrese rapide în
    aceste două domenii.

    Cel mai recent studiu realizat de Institutul Naţional
    de Statistică arată că sărăcia este una dintre marile probleme cu care se
    confruntă mulţi români. Cercetarea relevă faptul că aproape jumătate dintre
    aceştia suportă cu greu cheltuielile curente ale vieţii. Pentru realizarea lui
    s-a luat în calcul situaţia din 2015, când peste 32% dintre familii nu au făcut
    faţă chletuielilor lunare importante precum ratele, plata utilităţilor şi
    întreţinerii. Peste 13 procente din gospodării nu şi-au putut asigura
    încălzirea locuinţei, iar mai mult de 69% nu şi-au putut achita o săptămână de
    vacanţă.

    Sociologul Codrin Scutaru de la Institutul Naţional pentru Calitatea
    Vieţii explică: Din păcate, se răsfrânge o situaţie dificilă
    din punct de vedere economic sau social şi asupra categoriilor care au plătit
    asigurări sociale mai mult timp şi apoi primesc înapoi o sumă care nu le mai
    permite să-şi asigure un standard de viaţă considerat de percepţia publică
    drept decent. Nivelul de trai nu se schimbă radical de la un an la celălalt.
    Creşterea economică se simte în câţiva ani şi se simte destul de modest în
    calitatea vieţii românului.

    Potrivit studiuluii INS, cel mai greu se
    descurcă familiile conduse de femei, de persoane peste 65 de ani sau cele în
    care se găsesc doi sau trei copii.

  • Cum au petrecut românii de Anul Nou

    Cum au petrecut românii de Anul Nou

    Românii care au preferat să nu stea acasă de sărbători au cheltuit, anul acesta, pe vacanţe de Revelion, în ţară şi în străinătate, aproximativ 36 de milioane de euro. Potrivit unei analize a Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, circa 147 de mii şi -au petrecut Revelionul în staţiunile din ţară, însă numărul lor a fost puţin mai mic faţă de 2014. Sfârşitul de an, marcat de evenimente politice, economice şi sociale, a făcut ca românii să reconsidere deplasările în această perioadă, apreciază reprezentanţii Federaţiei.



    Conform acestora, tendinţa alegerii României ca destinatie turistica se va păstra pe tot parcursul anului 2016, datorită conjuncturii politice internaţionale şi a siguranţei in deplasare pe care o ofera tara. Chiar dacă zonele cu tradiţie au fost arhipline, la nivel naţional s-a înregistrat o scădere a numărului de turişti, cu aproximativ 3,5% faţă de anul trecut, în special în zonele montane. Nu toate destinaţiile interne au înregistrat însă scăderi. Mulţi români au ales să petreacă sărbătorile în staţiunile balneare, ei fiind cu 4% mai numeroşi faţă de anul trecut. Creşteri s-au înregistrat şi pe litoralul Mării Negre, dar şi în Delta Dunării.



    Pensiunile rurale rămân, în continuare, cele mai căutate de sărbători, urmate de hotelurile din marile oraşe. Destinaţiile preferate de români au fost şi anul acesta Valea Prahovei, Poiana Braşov, Păltiniş, Rânca, Straja, Călimăneşti, Băile Felix şi zonele tradiţionale rurale Bran-Moieciu, Maramureş şi Bucovina. În ceea ce priveşte tarifele percepute în perioada sărbătorilor, acestea au crescut faţă de anul anterior cu 5% în medie. Chiar dacă au beneficiat de un număr mare de zile libere, puţini români au apelat la agenţiile de turism pentru petrecerea Revelionului în străinătate.



    Astfel, numărul celor care au prins sfârşitul anului în alte ţări a fost de circa 8 mii, mai scăzut cu 5% faţă de 2015. Ei au avut de ales între staţiuni de sporturi de iarnă în Austria, Franţa, Italia, Slovenia şi Bulgaria, pachete turistice de tip City Break în diferite oraşe europene sau destinaţii exotice îndepărtate precum Bahamas, Jamaica, Australia, Africa de Sud sau Vietnam. De asemenea, un interes crescut s-a înregistrat pentru Republica Dominicană, Maldive, Mexic sau Brazilia.



    Potrivit Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, schimbarea mentalităţii privind gestionarea banilor şi a timpului liber face ca mulţi români să renunţe la vacanţa de iarnă şi să strângă banii pentru a achiziţiona mai multe sejururi sau city-break-uri în restul anului. De aemenea, vremea neobişnuit de caldă din decembrie, nespecifică acestei perioade, a determinat întârzierea sau chiar anularea unoz rezervări pentru Revelion.

  • Jurnal românesc – 21.07.2015

    Jurnal românesc – 21.07.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni decretul privind legea alegerilor parlamentare şi organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Legea alegerilor legislative stabileşte că la următoarele scrutine se va reintroduce votul pe liste, practicat până în 2008. Actul normativ prevede ca numărul aleşilor să scadă cu mai mult de 100. Astfel, numărul deputaţilor şi senatorilor va fi de maximum 466, din care 6 parlamentari din partea diasporei, faţă de 588 în prezent. Se păstrează pragul electoral de 5% pentru partide, dar se instituie un prag care variază între 8 şi 10% pentru alianţele electorale. Actul normativ mai prevede că Autoritatea Electorală Permanentă va avea statutul de unică autoritate de management electoral, inclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea procesului electoral din străinătate. În diaspora vor fi organizate secţii de votare şi în localităţile unde locuiesc cel puţin 100 de alegători români, potrivit Registrului Electoral. Condiţia este ca aceştia să se înscrie în registru printr-o cerere scrisă adresată Autorităţii în care să specifice adresa de reşedinţă în statul respectiv.



    Elevul Mircea Dan Mirea, clasa a XII-a la Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti” din Craiova, a cucerit prima medalie de aur pentru România la Olimpiada Internaţională de Biologie, informează Ministerul Educaţiei. Ediţia din acest an — a 26-a, s-a desfăşurat în Danemarca (Aarhus) şi a reunit 239 de elevi din 62 de ţări. Anul trecut, el a obţinut medalia de argint la aceeasi competiţie, care a avut loc în Indonezia. La actuala ediţie a Olimpiadei, alţi 2 elevi români – Alexandru Ionuţ Duţă (clasa a XII-a, Colegiul Naţional “Ion Minulescu” din Slatina) şi Bogdan Ionuţ Sisca Jippa (clasa a XI-a, Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Bucureşti) au câştigat medalii de bronz. România participă la Olimpiada Internaţională de Biologie începând din 1997, dar până acum a cucerit doar medalii de argint şi bronz.



    Cei peste 130 de mii de turişti prezenţi week-end ul trecut, cel mai aglomerat din acest an, pe litoral, au cheltuit pe cazare, mâncare şi distracţie aproape 12 milioane de euro, potrivit reprezentanţilor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Pe mâncare, cheltuielile au ajuns la 4,1 milioane de euro, cazarea a costat 4,6 milioane de euro, iar pentru distracţie turiştii au alocat în total 2,8 milioane de euro.



    Peste 2.000 de cadre medico-sanitare, dintre care 1.100 medici şi 1.057 asistenţi medicali, au ridicat, în primul semestru din 2015, certificatele de recunoaştere a pregătirii efectuate în România pe baza cărora pot să lucreze în spitale din alte ţări din UE, potrivit Ministerului Sănătăţii. Cele mai multe certificate au fost solicitate de medici, stomatologi, asistenţi medicali generalişti şi moaşe. Potrivit cifrelor oficiale, din 1989 şi până acum, au plecat să lucreze în alte ţări 24 de mii de medici români.



    Jumătate dintre pensionarii de asigurări sociale de stat, adică aproximativ 2,3 milioane de persoane, au pensii mai mici de 800 de lei, la sfârşitul primului trimestru, arată datele publicate recent de Casa Naţională de Pensii Publice. Potrivit Ministerului Muncii, la 31 martie 2015, erau 5,1 milioane de pensionari şi 4,5 milioane de salariaţi, adică 1,14 pensionari la un salariat. 91% la sută erau pensionari de asigurări sociale de stat şi circa 9% pensionari agricultori.