Tag: cheltuieli bugetare

  • Cash sau card?

    Cash sau card?

    După ce Guvernul a limitat plăţile în numerar, în încercarea de a controla evaziunea fiscală, mai multe bănci din România au anunţat în ultimele zile creşteri de comisioane pentru operațiunile cash. Premierul Marcel Ciolacu a avut recent o întâlnire cu membrii Asociaţiei Române a Băncilor, în urma căreia s-a stabilit că aceste comisioane bancare nu vor creşte nici pentru persoanele fizice, nici pentru cele juridice. În plus, reprezentanţii Executivului şi cei ai bancherilor au stabilit un mecanism permanent de consultare, la care să participe şi Banca Naţională.

    România nu are o problemă economică și are resurse naturale şi forţă de muncă bine calificată, investiţii străine în creştere şi un nivel ridicat al investiţiilor publice. Pentru a asigura sustenabilitatea economică avem nevoie, însă, de combaterea evaziunii fiscale, reducerea cheltuielilor bugetare şi creşterea performanţei în administraţia publică, a afirmat premierul în cadrul întâlnirii. Subiectul important rămîne însă cel legat de măsura privind plăţile în numerar. Marcel Ciolacu a declarat că sunt preocupări îndreptăţite care au apărut în spaţiul public şi care trebuie analizate.

    Marcel Ciolacu: Este o problemă la micii întreprinzători şi acolo cu plăţile cash să nu se facă cozi interminabile la bancă. Cred că nimeni nu îşi doreşte acest lucru. De asta vreau să stau de vorbă şi cu IMM-urile şi cred că pe grupe de produse.


    La rândul său, fostul premier Nicolae Ciucă, liderul PNL, spunea că problema plăţilor în numerar trebuie revizuită după o analiză. Nicolae Ciucă: Ori să revină la 10.000 lei şi asta înseamnă că se foloseşte prevederea de dinainte, ori să vină după această consultare cu specialiştii.


    În paralel, grupurile parlamentare ale PNL au iniţiat un proiect de lege prin care se revine la pragurile anterioare privind limita de cash care poate să fie folosită la tranzacţii de către persoanele fizice şi de către cele juridice. Adrian Cozma, deputat PNL: Revenim la forma iniţială a legii 70 din 2015, prin care plafoanele rămân 50.000 lei pentru persoanele fizice, tranzacţiile între persoanele fizice, şi 10.000 lei între societăţile comerciale, aşa cum este normal.


    Măsura limitării plăţilor în numerar la 5000 lei, dispusă de Guvern, este criticată și de reprezentanţii Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, care o consideră ineficientă. În opinia lor, desi aceasta urmăreşte reducerea evaziunii fiscale ar putea avea un efect invers celui aşteptat.


    La rândul lor, specialiştii spun că măsura maschează incapacitatea statului de a colecta taxele, iar băncile vor încasa mai mulţi bani din plăţile cu cardurile. Analiştii amintesc şi despre situaţia din anul 2013, din Cipru, când primele două mari bănci au fost restructurate şi cetăţenii nu au putut să scoată de pe cardurile bancare decât maximum 50 euro zilnic.


    Unii consideră că limitarea plăţilor cash pentru persoanele fizice înseamnă un control asupra averii acestora din partea statului şi a sistemului bancar.


  • Cum vor scădea cheltuielile bugetare?

    Cum vor scădea cheltuielile bugetare?

    Imediat
    după apariția în spațiul public, acum câteva săptămâni, a informației că Guvernul
    de coaliție de la București vrea să reducă simțitor cheltuielile bugetare,
    liderii partidelor care o compun au ieșit la rampă cu declarații care se doreau
    liniștitoare. Social-democratul Marcel Ciolacu dădea asigurări că nu se va
    umbla deloc la salarii și pensii, iar premierul liberal Nicolae Ciucă spunea că
    nu se va ajunge nici la supraimpozitarea peste noapte a veniturilor foarte
    mari. Pentru depășirea, însă, a efectului mai multor crize suprapuse, este
    responsabil – completau cei doi – ca Guvernul României să adopte reguli foarte
    clare de cheltuire a banului public.

    Apariția, în prima zi a acestei săptămâni,
    pe site-ul Ministerului Finanţelor, a proiectului de ordonanţă de urgenţă
    vizând economiile la buget a ridicat cortina asupra intențiilor Executivului.
    Potrivit deciziilor luate în coaliţia de guvernare de PSD, PNL și UDMR, sunt
    prevăzute o reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în
    ministere și interdicţia ca acestea să achiziţioneze autoturisme, mobilier şi
    birotică, precum şi suspendarea angajărilor pe posturile vacante sau temporar
    vacante de la Stat. Excepție de la această ultimă măsură vor face Sănătatea şi
    Educaţia, domenii în care este nevoie, în continuare, de personal. Numărul de
    posturi din cabinetele şi cancelariile demnitarilor publici din cadrul
    administraţiei publice centrale se va reduce la jumătate.De
    asemenea, s-a decis limitarea calităţii de membru în consiliile de
    administraţie la cel mult două companii. Nu în ultimul rând, potrivit aceluiași
    proiect de ordonanţă, cantinele şcolare, cele ale spitalelor şi unităţile
    militare vor cumpăra produse alimentare româneşti după reguli bine stabilite.
    Ministerul Finanţelor estimează că toate aceste măsuri vor conduce la economii
    de peste 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro). Aceasta, în condițiile în
    care, în primul trimestru din 2023, cheltuielile cu bunuri şi servicii la
    nivelul bugetului general consolidat au crescut cu peste 17% faţă de aceeaşi
    perioadă a anului trecut.

    Totodată, numărul de posturi ocupate în autorităţile
    şi instituţiile publice a crescut, și el, cu peste 9 mii în martie 2023,
    comparativ cu aceeaşi lună din 2022. În fine, din aprilie 2020, România se află
    în situație de deficit excesiv, căruia ar trebui să îi pună capăt până cel
    târziu în 2024, or acesta se află, încă, la un nivel foarte ridicat. Aflat în
    opoziție, USR consideră că proiectul de ordonanţăvizând
    economiile la buget impune reguli generale, fără să ţină cont de nevoile
    diferite ale administraţiilor locale și că Guvernul şi-a propus să facă
    economii doar de 5 miliarde de lei, deși gaura bugetară ar fi de 15 miliarde
    și, până la finalul anului, aceasta ar urma, probabil, să se adâncească la 30 de miliarde de lei.


  • Cîţu: România este pregătită pentru a primi refugiaţi

    Cîţu: România este pregătită pentru a primi refugiaţi

    Preşedintele Senatului, liberalul Florin Cîţu, a declarat vineri că România este pregătită pentru a primi refugiaţi, avansând ca variantă pentru acoperirea cheltuielilor aferente bugetul autorităţilor locale, într-o primă etapă, urmând ca acestea să fie decontate ulterior de Guvern, conform Agerpres.

    Florin Cîţu: Ştiu că Ministerul Afacerilor Interne pregăteşte documentaţia. România este pregătită. Am avut o discuţie şi în interiorul partidului. La graniţă avem şi preşedinţi de consilii judeţene, şi în Suceava, şi în Maramureş, avem şi primari. Le-am spus că trebuie să fie pregătiţi, să ofere toate condiţiile celor care vin în România, să-i cazeze, să le ofere toate condiţiile ca aceştia să nu sufere. Este un moment dificil. Preşedinţii de consilii judeţene de ieri au luat măsuri. Domnul Gheorghe Flutur (n.r. – preşedintele Consiliului Judeţean Suceava) ştiu că în dimineaţa aceasta se întâlnea iar cu primarii din zonă.


    În legatură cu taberele de refugiaţi, Cîţu a arătat că nu ştie dacă vor fi tabere.

    Deocamdată folosesc resursele pe care le au, sunt pensiuni, tot ce e nevoie, dacă numărul este mai mare. În acelaţi timp, nu trebuie sa se oprească acolo, putem să îi aducem mai jos, a declarat Florin Cîţu, el arătând că a discutat cu preşedinţii de CJ liberali pentru a identifica zonele unde aceşti refugiaţi din Ucraina pot fi transportaţi.

    Referitor la costurile pe care le implică primirea refugiaţilor, Cîţu a menţionat că există o varianta ca, la început, să fie suportate de autorităţile locale, pentru ca apoi să fie decontate de Guvern.

    Nu ştiu care va fi varianta, dar pe aceasta o văd eu ca fiind cea mai simplă în acest moment, a spus Florin Cîţu.