Radio România Internațional

Tag: cheltuieli gospodarii

Prețul alimentelor în 2023

După ce inflația a ajuns la cifre-record anul trecut, prețurile alimentelor de bază în Uniunea Europeană au continuat să crească și în 2023, dar cu ceva mai puțin avânt, după cum arată Oficiul pentru Statistică European (Eurostat).

Conform datelor pentru luna septembrie a acestui an, prețurile la ouă, unt și cartofi au fost mai mari decât în lunile ianuarie 2021 şi ianuarie 2022, dar însă au coborât în raport cu lunile precedente. În schimb, prețurile la uleiul de măsline în UE au continuat să crească.

Prețurile pentru alimente, în ușoară scădere

Astfel, uleiul de măsline s-a scumpit cu 75% față de începutul anului 2021. După un avans de 11% între ianuarie 2021 și ianuarie 2022, prețul acestuia a cunoscut un avans considerabil începând cu septembrie 2022. Prețul pentru cartofi în luna septembrie 2023 a fost cu 53% peste cel din ianuarie 2021. Cea mai mare diferență s-a înregistrat în luna iunie, cu 60% peste prima lună a lui 2021.

Ouăle s-au scumpit cu 37% în același interval, dar prețurile s-au stabilizat în primele șase luni din acest an și chiar înregistrat unele în lunile august şi septembrie, după cum mai arată datele oferite de Eurostat. Untul era cu 44% mai scump în luna ianuarie 2022 comparativ cu prețurile înregistrate cu un an în urmă, Însă, diferența a scăzut la 27% în luna septembrie.

Evoluția prețurilor pentru ouă, unt, ulei de măsline și cartofi în ultimii aproape trei ani / Sursa: Eurostat

Cât cheltuie românii pentru alimente în comparație cu alți europeni

Un alt studiu, realizat recent de Picodi.com în peste 100 de țări de pe mapamond, analizează ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare. Potrivit datelor colectate, alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă 25,2% din cheltuielile pentru bunuri și servicii ale românilor.

Procentul înregistrat în România este mai mare decât în toate cele peste 20 de țări membre ale UE pentru care studioul Picodi din care s-au colectat date. Țara noastră se află cu cel puțin patru puncte procentuale în fața Lituaniei (21%) și Estoniei (20,2%). Ponderea cea mai mică pentru alimente și băuturi fără alcool s-a înregistrat în Irlanda (9.2%), Austria (11.3%), Germania și Finlanda (ambele cu 12%).

Potrivit aceleiași surse românii cheltuie lunar 171 de euro (850 de lei) pentru alimente și băuturi nealcoolice. Suma este doar cu un euro mai mică decât în Spania, unde ponderea acestor cheltuieli este de doar 13,1%. Sume similare au mai raportat Slovenia (175 de euro sau 14,9%) și Slovacia (177 de euro sau 19,6%). În rândul țărilor din Uniune, statele cu cele mai mici cheltuieli pentru alimente sunt Bulgaria (101 de euro), Ungaria (120 de euro) și Polonia (128 de euro).

Potrivit Institutului Național de Statistică, mâncarea și băuturile nealcoolice au adus, în medie, cheltuieli de 1301 lei pentru o gospodărie din țara noastră. Aceasta înseamnă o pondere de 35,1% din cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor. Datele au fost colectate în primul trimestru al acestui an.

3 November 2023
Risipa alimentară în statele UE

Statele membre UE au generat un total de 58,8 milioane de tone de deșeuri alimentare în 2021. Împărțită la numărul de cetățeni, cantitatea înseamnă circa 131 de kilograme per locuitor, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Mai multe jumătate dintre deșeurile alimentare (54% sau 70 kg / locuitor) provin din gospodării, în timp ce lanțurile de aprovizionare cu alimente sunt responsabile pentru 46% dintre acestea. Cele 46 de procente sunt împărțite în mai multe ramuri ale sectorului alimentației după cum urmează: 21% din deșeuri provin din fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor (28 kg/ locuitor), 9% de la restaurante şi din serviciile alimentare (12 kg / locuitor), aproape 9% în urma producției primare (11 kg / locuitor), în timp ce segmentul de retail a produs 7% din totalul deșeurilor alimentare (9 kg).

Datele Eurostat au fost publicate pe 29 septembrie, dată la care este marcată Ziua internațională de conștientizare a risipei alimentare. ONU a anunțat că tema din acest an este “Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente: Luarea de măsuri pentru a transforma sistemele alimentare”.

Risipa alimentară din UE împărțită pe sectoare economice (2021) / Sursa: Eurostat

Risipa alimentară este o problemă cu care se confruntă întreaga planetă, de aceea Uniunea a introdus măsuri concrete pentru a preveni pierderile și risipa de alimente. Prin Directiva-cadru a UE privind deșeurile UE solicită statelor membre să reducă cantitatea de alimente pierdute în timpul producției și distribuției, să reducă risipa de alimente în gospodării și să să încurajeze donațiile de alimente. Totodată, cele 27 de țări trebuie să monitorizeze și să evalueze punerea în aplicare a măsurilor UE de prevenire a risipei.

În luna iulie, Comisia Europeană a propus ca, până în 2030, statele membre să reducă risipa de alimente cu 10% în sectorul prelucrării și al producției şi cu 30% la nivelul comerțului cu amănuntul şi al consumului – restaurante, servicii alimentare şi gospodării, față de nivelul din 2020.

Frans Timmermans, vicepreședintele al Comisiei Europene la acel moment, a declarat: O asemenea risipă în condițiile în care 30 de milioane de europeni nu pot lua o masă de calitate decât odată la două zile și foamea se intensifică la nivel mondial este pur și simplu inacceptabilă”.

Propunerea Executivului comunitar, ce care va fi supus dezbaterii statelor membre și eurodeputaților, își propune, de asemenea, să reducă resursele necesare pentru producerea alimentelor pe care le consumăm. Îndeplinirea obiectivelor legate de reducerea risipei alimentare generează va aduce beneficii ca: economisirea alimentelor pentru consum uman, reducerea impactului producției și consumului de alimente asupra mediului dar și cheltuieli mai mici pentru întreprinderi și consumatori.

Potrivită estimărilor, dacă risipa de alimente ar fi redusă în conformitate cu propunerea Comisiei, o gospodărie de patru persoane ar economisi, în medie, aproximativ 400 de euro pe an.

Risipa alimentară și inițiativa “De la fermă în farfurie” / Sursa: Comisia Europeană

29 September 2023
Cheltuielile gospodăriilor din statele UE

România a înregistrat cel mai mare avans al cheltuielilor de consum ale gospodăriilor în 2021, raportat la anul 2019, cu o diferență de 4,7%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Țara noastră este urmată de Bulgaria cu o diferență de 4,3%, Lituania (3,5%), Estonia (3,1%) şi Suedia (2,8%). În același timp, 16 țări UE au raportat un declin al cheltuielilor de consum ale gospodăriilor, față de anul dinaintea pandemiei. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în Malta (-14%), Spania (-7%), Austria (minus 8,4%), Portugalia (-6,8%) şi Italia (minus 6,7%).

Potrivit Oficiului European de Statistică, toate cele 27 de state membre au înregistrat o creștere a cheltuielilor de consum ale gospodăriilor în 2021, raportat la anul precedent. Astfel, comparând cifrele din 2021 cu cele din 2020, cele mai importante creșteri au fost în Croația (21,2%), Cipru (12,9%), Malta (11,2%), Grecia (10,8%) şi Slovenia (10,2%). La polul opus, cheltuielile au crescut cu doar 0,1% în Germania, cu 0,5% în Austria (0,5%) și cu 1,3% în Slovacia.

Tot în 2021, România a înregistrat cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată o pondere cu 45% mai mică decât media Uniunii Europe. România se situează, astfel, în fața Bulgariei (44% sub media UE) şi a Poloniei (40% sub media UE).

De cealaltă parte, Irlanda a avut cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (44% peste media UE), cu un punct procentual peste Danemarca , în urma celor două state situându-se Luxemburg (36% peste media UE) şi Suedia (30% peste media UE), potrivit Eurostat.

Datele se referă la indicii nivelului preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei în comparaţie cu media Uniunii Europene. Astfel, indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri şi servicii. În anul 2021, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 144 euro în Irlanda şi 55 euro în România, potrivit Agerpres.

Diferențe înregistrate în statele UE pentru cheltuielile de consum ale gospodăriilor (2021-2019 – galben; 2020-2021 – albastru) / Sursa: Eurostat

La indicii nivelului preţurilor pentru principalele grupe de bunuri şi servicii, România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa “Alimente şi băuturi nealcoolice” (70% din media UE), în timp ce Luxemburg are cel mai ridicat nivel pentru aceeași grupă de produse (125%). Tot România are cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa “Recreere şi cultură” (63%), precum şi pentru grupa “Transport” (69%), alături de Bulgaria.

Statul vecin înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor și pentru grupele de produse “Băuturi alcoolice şi tutun” (65% din media UE), “Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (77%) şi “Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (36%). Pentru aceleași categorii, Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru grupa “Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (133%), în timp ce Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele “Băuturi alcoolice şi tutun” (208%) şi respectiv “Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (194%).

3 February 2023