Tag: chiriasi

  • România, prima în UE la locuințele aflate în proprietate personală

    România, prima în UE la locuințele aflate în proprietate personală


    Șapte din zece europeni locuiau anul trecut în locuințe proprietate personală, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În medie 69% din populația Uniunii Europene locuia în locuințe achiziționate, iar restul de 31% în locuințe închiriate.



    Doar 5% dintre români plătesc chirie, potrivit datelor oficiale


    România înregistrează cea mai mare pondere în rândul celor 27 de state membre, cu 94,8% din populație care trăia în locuințe aflate în proprietate personală. Doar 5,2% dintre români erau chiriași în 2022. Ponderea este în scădere față de 2020 când 96,1% din populație trăia în locuințe achiziționate.



    Cifre aproape la fel de mari s-au mai înregistrat în Slovacia (93%), Croaţia (91%) şi Ungaria (90%). Germania este singura țară din blocul comunitar în care procentul de chiriași a fost mai mare (53%) decât cel al proprietarilor. Un număr mare de chiriași s-a mai înregistrat anul trecut în Austria (49%) şi Danemarca (40%).



    Datele Eurostat au vizat și spațiul de care beneficiază cetățenii europenii, după numărul mediu de camere per persoană. În medie, un european avea la dispoziție 1,6 camere în 2022. Românii aveau cel mai puțin spațiul la dispoziție cu doar 1,1 camere persoană, la fel ca cei din Polonia și Slovacia. La coada clasamentului se mai situează Letonia şi Croaţia (ambele cu 1,2 camere per persoană). De cealaltă parte, cele mai mari cifre le-au înregistrat Malta (2,3 camere per persoană), Luxemburg (2,2 camere per persoană), Belgia, Irlanda şi Ţările de Jos (fiecare cu câte 2,1 camere per persoană).


    Ponderea poulației care trăiește în locuințe proprietate privată (albastru) vs chiriași / Sursa: Eurostat

    rata-proprietari-vs-chiriasi-ue-2022-eurostat.jpg


    4 din 10 români trăiesc în locuințe aglomerate


    În ceea ce privește numărul de persoane care trăiesc în aceeași locuință, datele oferite de Eurostat împart spațiile de locuit în aglomerate și sub-ocupate. România pe lista statelor membre cu cele mai aglomerate locuințe cu o rată de aglomerare de 40,5%. Doar Lituania are o rată puțin mai mare decât țara noastră (41,7%), cele două state fiind urmate de Bulgaria (36,2%). La polul opus rata de aglomerare cea mai scăzută se înregistrează în Ţările de Jos (2,9%), Malta (2,8%) și Cipru (2,2%).


    Locuințele sub-ocupate sunt cele mai mari decât nevoile celor care trăiesc în acestea. De cele mai multe ori, aceste locuințe sunt ocupate de vârstnici sau cuplurile care continuă să trăiască în acel spațiu după ce copiii părăsesc domiciliul. Astfel, anul trecut, o treime din populația Uniunii (33,6%) trăia într-o locuință sub-ocupată.


    România are cea mai scăzută rată a locuințelor sub-ocupate (7,3%), sub Letonia (9,4%) şi Grecia (11,3%). Cel mai ridicat procent de locuinţe sub-ocupate era în Malta (72,3%), Cipru (70,9%) şi Irlanda (67,3%).



  • Piaţa imobiliară de lux

    Piaţa imobiliară de lux

    Cele mai solicitate apartamente de lux din Bucureşti sunt cele cu trei şi
    patru camere, atât la închiriere, cât şi la vânzare, în primele nouă luni din
    2015, informează Agerpres. Aceste apartamente sunt amplasate, în general, în
    partea de nord a oraşului. În 2015 faţă de anul trecut, procentul de cumpărători
    străini a crescut uşor spre 20%, mare parte fiind investitori. Cu toate
    acestea, cei mai mulţi cumpărători de apartamente din zona Herăstrău-Şoseaua
    Nordului sunt români care folosesc apartamentele de lux pentru uz propriu. Şi în 2015, partea de nord a Capitalei, cu zonele Floreasca, Dorobanţi,
    Kiseleff-Aviatorilor, Primăverii, Şoseaua Nordului – Herăstrău, Băneasa,
    Pipera, este foarte dorită de expaţi şi diplomaţi, spun reprezentanţii unei
    companii imobiliare, cererea de proprietăţi la închiriere crescând cu 7% pe
    segmentul de apartamente şi circa 5% pe segmentul de vile.

    Peste 70% dintre expaţi vin în Romania însoţiţi de
    familii, ceea ce îi determină să aleagă cu precădere zona de nord a Capitalei,
    deoarece aici se află cele mai bune grădiniţe cu predare bilingvă, şcoli
    internaţionale, parcuri şi spaţii verzi dar şi imobile noi, cu suprafeţe mari şi
    finisaje premium.În ceea ce priveşte cererea de locuinţe individuale de închiriat, zona
    Pipera este în mod special preferată de familiile de expaţi, aici şi oferta de
    vile noi, bine utilate şi echipate fiind şi cea mai mare. Într-un buget de
    2.000 de euro pe lună, expaţii pot închiria o vilă cu grădină şi pot beneficia
    chiar şi de piscină. Circa 48% dintre chiriaşii de apartamente premium din
    cartierele Floreasca, Dorobanţi, Kiseleff – Aviatorilor, Primăverii, Şoseaua
    Nordului – Herăstrău, Băneasa şi Pipera au bugete cuprinse între 1.000 şi 2.000
    de euro/lună, 34% de sub 1.000 de euro, în timp ce 18% pot plăti şi peste 2.000
    de euro/lună pentru o locuinţă de lux. Cei
    mai mulţi, 41%, închiriază apartamente cu 3 camere, 30% cu 4 camere, în timp ce
    pentru garsonierele din aceste zone cererea este de doar 2 procente. Nivelul chiriilor a rămas similar cu cel din 2014,
    ceea ce înseamnă că pentru o locuinţă de lux în zona rezidenţială premium din
    nordul Capitalei, o locuinţă cu 4 camere se închiriază cu sume cuprinse între
    1.000 şi 3.700 euro/lună, în timp ce pentru un apartament tip penthouse, preţurile
    variază între 2.500 şi 7.000 de euro. Cererea
    de închiriere în zonele de lux este formată din 30% români şi 70% expaţi, dar în
    continuare numărul de expaţi care ajung să şi închirieze este net superior faţă
    de cel al românilor, procentajul rămânând 85% străini versus 15% români,
    similar celui din 2013 – 2014.Ponderea celor care cumpără apartamente pentru a le închiria ulterior,
    pentru a le rentabiliza, a ajuns la 35% din totalul achiziţiilor în zonă, faţă
    de circa 20% în 2014, datorită dobânzilor scăzute pentru depozitele bancare, a
    revenirii creditării, dar şi a oportunităţilorimobiliareaflate
    în piaţă. Tranzacţiile cu apartamente de trei camere au
    reprezentat aproape jumătate din piaţa achiziţiilor de apartamente premium din
    Bucureşti în ultimul an, respectiv un procent de 49%. La polul opus,
    garsonierele au o pondere de doar 2% din totalul tranzacţiilor pe segmentul
    rezidenţial de lux din zona de nord.


    Bugetele cuprinse între 100.000 şi 250.000 de
    euro alocate pentru astfel de locuinţe noi, premium, reprezintă o pondere de
    60% din total.