Radio România Internațional

Tag: chirii

  • Primul declin din 2014 al preţurilor locuinţelor în UE

    Primul declin din 2014 al preţurilor locuinţelor în UE


    Preţurile locuinţelor în cele 27 de state membre UE au crescut cu 0,3% în trimestrul doi din 2023, comparativ cu trimestrul 1, dar au scăzut cu 1,1% faţă de trimestrul 2 din 2022. Mai precis, preţurile locuinţelor au scăzut cu 1,7% în zona euro şi cu 1,1% în UE în trimestrul 2 din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, arată Oficiul European de Statistică (Eurostat). Este prima scădere anuală din primul trimestru din 2014 încoace.



    Nouă state UE au raportat scăderi anuale ale preţurilor locuinţelor în trimestrul 2 din 2023, iar 17 creşteri anuale. România a raportat un avans de 0,1% în trimestrul 2 din 2023, după o creştere de 4,6% în trimestrul 1 din 2023. Cel mai sever declin a fost în Germania (minus 9,9%), Danemarca (minus 7,6%) şi Suedia (minus 6,8%), iar cea mai semnificativă creştere în Croaţia (13,7%), Bulgaria (10,7%) şi Lituania (9,4%).



    Chiriile au înregistrat o creştere de 0,7% în trimestrul doi din 2023, comparativ cu primele 3 luni ale anului, şi un avans de 3% faţă de trimestrul 2 din 2022.



    Între 2010 şi trimestrul 2 din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au urmat căi similare, dar după aceea au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul 2 din 2023, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil. Potrivit Eurostat, din 2010 până în trimestrul doi din 2023, chiriile au crescut cu 21%, iar preţurile locuinţelor cu 46%. Comparând trimestrul doi din 2023 cu 2010, preţurile locuinţelor au urcat mai mult decât chiriile în 20 de state membre UE.



    În această perioadă, preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Cehia, Luxemburg şi Austria. Preţurile locuinţelor s-au majorat în 24 de state UE şi au scăzut doar în 3: Grecia, Italia şi Cipru. În România, creşterea a fost aproape de 25%.



    Când comparăm trimestrul 2 din 2023 cu 2010 în privinţa chiriilor, preţurile au crescut în 26 state UE şi au scăzut doar în Grecia. Cea mai semnificativă creştere a fost în Estonia (208%). În România, creşterea a fost de peste 25%.



    Ca un exemplu, cererea pentru apartamente noi din Bucureşti a înregistrat o creştere de 46% în trimestrul 2 din 2023, în timp ce oferta are un minus de 26%, arată un portal imobiliar. Preţurile înregistrează scăderi de 2% în zona de vest a oraşului, 3% în est, 4% în centru şi 9% în sud, nordul, în dezvoltare accelerată, fiind singura zona unde se înregistrează o creştere de 7%.



    În contextul creşterii TVA de la 5 la 9%, al eliminării facilităţilor pentru industria de construcţii precum şi al creşterii salariului minim pentru acest domeniu, previziunea pe termen mediu şi lung este de creştere a preţurilor locuinţelor. De asemenea, segmentul chiriilor pentru unităţi noi a înregistrat o creştere semnificativă a cererii, de 63% comparativ cu perioada similară a anului trecut şi 17% faţă de trimestrul 1 din 2023.






  • Piața imobiliară în statele UE

    Piața imobiliară în statele UE


    Prețurile locuințelor au scăzut cu 1,7% în zona euro și cu 1,1% în Uniunea Europeană în al doilea trimestru al anului 2023, în comparație cu perioada similară a anului trecut, conform datelor oferite de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Cifrele arată prima scădere în ritm anual înregistrată în blocul comunitar din ultimii nouă ani.



    Totuși, dintre cele 26 de state membre care au furnizat date către Eurostat, doar nouă au înregistrat scăderi anuale ale prețurilor locuințelor în al doilea trimestru din 2023. Alte 17 țări europene au consemnat creșteri anuale. Cele mai semnificativ declin al prețului locuințelor a avut loc în Germania (minus 9,9%).



    Germania caută soluții pentru accesul populației la locuințe



    Chiar dacă prețul locuințelor a scăzut cu aproape zece puncte procentuale, Germania se confruntă cu o criză imobiliară. Guvernul a prezentat în această săptămână un plan pentru rezolvarea deficitului de locuințe.



    Măsurile prevăd stimulente pentru sectorul construcțiilor, dar și suspendarea standardelor de energie pentru clădirile noi. De asemenea, Berlinul va mări subvenția acordată familiilor pentru construirea de locuințe sau achiziționarea de noi case.



    Revenind la cifrele publicate de Eurostat, acestea arată scăderi importante a prețurilor în Danemarca (cu minus 7,6%) și Suedia (cu minus 6,8%). De cealaltă parte, statele care au raportat cele mai mare avans al prețurilor au fost creșteri s-au înregistrat în Croația (13,7%) și Bulgaria (10,7%) urmate de Lituania (9,4%).



    România a înregistrat o creștere de numai 0,1% în al doilea trimestru din 2023, față de avansul de 4,6% în primele trei luni ale anului.



    Schimbări ale prețurilor pentru achiziția (violet) sau închirierea (albastru) unei locuințe între 2010 și 2023 tr. II / Sursa: Eurostat


    evolutie-preturi-locuinte-2010-2023-eurostat.jpg



    Creșteri masive ale prețurilor în ultimul deceniu



    Comparate cu datele pentru primele trei luni ale anului, prețurile locuințelor au crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,3% în Uniunea Europeană în perioada aprilie-iunie 2023. Prețurile au scăzut în 11 state membre UE și au crescut în 15 țări membre UE.


    În ceea ce privește chiriile, acestea au înregistrat o creștere de 0,7% în al doilea trimestru din 2023, comparativ cu primele trei luni ale anului, și o creștere de 3% față de al doilea trimestru din 2022.



    O comparație a prețurilor locuințelor în semestru al doilea din 2023 cu cel din 2010 arată o explozie a prețurilor în mai multe state europene.



    Cea mai mare diferență s-a înregistrat în Estonia unde locuințele s-au scumpit cu 211%. Prețurile locuințelor au fost mai mult decât duble în Ungaria (180%), Lituania (152%), Letonia (144%), Cehia (122%), Luxemburg şi Austria (ambele cu 120%). România are o creştere de aproape 25% în cei 13 ani.



    Aceleași comparație, arată creșteri ale chiriilor în 26 de state membre. Din nou, Estonia a înregistrat cea mai mare diferență (208%), urmată de Lituania (168%). Chiirile au crescut în România cu peste 30%, în timp ce Grecia a înregistrat șingurul declin în rândul țărilor UE (minus 21%).



  • Chiriile cresc, dar dezvoltatorii sunt prudenți când vine vorba de proiecte noi

    Chiriile cresc, dar dezvoltatorii sunt prudenți când vine vorba de proiecte noi

    Aproape 550.000 de metri pătraţi de spații logistice și industriale au fost
    închiriați de companii în prima jumătate a acestui an. Peste o treime dintre
    acestea sunt contracte de preînchiriere, mai ales pentru proiecte ce urmează să
    fie livrate în 2024. Sunt rezultatele unei analize realizate de o companie de
    consultanță imobiliară. Specialiștii companiei atrag atenția că dezvoltatorii
    sunt mai degrabă prudenți în privința proiectelor de construcții, dată fiind
    situația macroeconomică actuală, care va pune presiune pe nivelul chiriei în
    următoarele luni.


    Deocamdată, însă, vorbim de o dinamică efervescentă în privința închirierilor
    de spații logistice și industriale. Specialiștii se așteaptă ca, la finalul
    anului, volumul tranzacționat să ajungă la un milion de metri pătraţi, mai ales
    că România devine un hub atractiv pentru multe companii, deja prezente sau care
    doresc să se extindă în regiune pentru eficientizarea operaţiunilor logistice.


    Stocul modern total de spaţii industriale a atins 6,77 milioane metri
    pătraţi la sfârşitul lunii iunie, în timp ce dezvoltatorii au livrat noi
    proiecte cu o suprafaţă totală închiriabilă de 202.000 metri pătraţi în toată ţara
    în primul semestru 2023. Proiecte de 104.000 metri pătraţi au fost finalizate
    în trimestrul 2.


    Rata de neocupare a scăzut uşor, la 4,8%, şi consultanţii se aşteaptă la o
    contracţie suplimentară până la sfârşitul anului ca urmare a unei abordări mai
    prudente adoptate de dezvoltatori. Chiriile din Bucureşti şi în principalele
    hub-uri industriale şi logistice din România s-au situat la 4,25-4,50 euro pe
    metrul pătrat pe lună în trimestrul 2 în 2023, valori mai mari fiind
    înregistrate în cazul proiectelor noi situate în apropiere de Bucureşti. Având
    în vedere oferta limitată şi cererea susţinută, există premisele ca nivelul
    chiriilor să se menţină pe un trend ascendent în semestrul 2 şi în prima
    jumătate a anului 2024, arată compania de specialitate.


    Pe de altă parte, stocul spaţiilor de retail modern din România totalizează
    4,23 milioane de metri pătraţi, fiind a treia piaţă din Europa Centrală şi de
    Est, după Polonia şi Cehia, arată o companie de consultanţă imobiliară. Dezvoltatorii
    au livrat, în prima jumătate a lui 2023, patru proiecte de retail modern, cu o
    suprafaţă totală de 30.000 de metri pătraţi. Estimările arată că, în semestrul
    2 din 2023 oferta nouă va fi mult mai consistentă, cu aproape 260.000 de metri
    pătraţi de spaţii.


    În ceea ce priveşte chiriile, un spaţiu de 100-150 de metri pătraţi situat
    într-un centru comercial dominant din Bucureşti atinge nivelul de 75-80 de euro
    pe metrul pătrat pe lună, în timp ce în proiecte similare din principalele
    oraşe din ţară, precum Timişoara (vest), Iaşi (nord-est), Cluj-Napoca
    (nord-vest) sau Constanţa (sud-est), chiria pentru astfel de spaţii atinge
    valori de 50-65 de euro pe metrul pătrat pe lună, respectiv 30-35 de euro pe
    metrul pătrat pe lună, în cazul aceloraşi spaţii din oraşe mai mici.


  • Garsonierele, cele mai cerute pentru închiriere

    Garsonierele, cele mai cerute pentru închiriere


    Garsonierele reprezintă categoria cu cea mai mare cerere pentru închiriere în ultimii 10 ani în România, astfel că în luna mai 2023 chiria medie lunară a ajuns la 331 de euro, în creştere cu 36,2%, de la 243 de euro, în luna mai 2013, arată datele unei companii de consultanţă imobiliară. Datele arată că, în ultimul deceniu, chiriaşii au preferat locuinţele mici, în detrimentul celor mult mai spaţioase. Prin urmare, chiria medie pentru o garsonieră a crescut cu peste 36%, iar pentru un apartamente cu două camere cu aproape 20%, în timp ce locuinţele cu 3 şi 4 camere au avut la închiriere preţuri care au stagnat sau au scăzut cu aprope 10%. Analiza mai arată că apetitul pentru închirierea unor locuinţe de lux a scăzut considerabil.



    Indiferent de anul construcţiei, tipul de compartimentare sau dotări (mobilată/nemobilată), garsonierele au înregistrat creşteri ale chiriei. Singurul segment care a avut o evoluţie mai redusă este cel al garsonierelor de lux, unde chiria a crescut cu puţin peste 7%, în rest, pentru toate celelalte, chiria medie lunară a crescut cu 26-39%.



    Totodată, şi apartamentele cu două camere au adus venituri bune proprietarilor în ultimii 10 ani. Cei care au închiriat astfel de locuinţe au încasat în luna mai 2023, în medie, cu 17,6% mai mult faţă de luna mai 2013. Cel mai mult s-au scumpit chiriile pentru apartamentele cu două camere construite recent (cu 22%) şi cele nemobilate (cu aproape 25%). Cele vechi, livrate înainte de 1977, anul în care a avut loc un cutremur catastrofal în România, iar normele de construcţie au fost drastic înăsprite, au avut o creştere de doar 6,2%. Apartamentele de lux cu două camere reprezintă singurul segment din această categorie pentru care chiria medie lunară este mai mică (minus 11% în mai 2023 faţă de mai 2013).



    Datele arată o evoluţie interesantă pentru locuinţele mari din Bucureşti propuse spre închiriere. Pentru cele mai multe, în ultimii 10 ani chiria medie generală lunară fie a stagnat (-0,67% pentru 3 camere), fie a scăzut (-9,1% pentru 4 camere). O posibilă explicaţie pentru scăderea chiriilor apartamentelor mari este legată de creşterea costurilor cu utilităţile: energie termică, gaz, electricitate.



    Dacă totuşi îşi doresc o locuinţă mai spaţioasă la un preţ mai mic, chiriaşii sunt dispuşi să facă un compromis legat de confort şi compartimentare. Astfel, atunci când au dorit totuşi să închiriere o locuinţă mai spaţioasă, clienţii au preferat una care nu are un grad atât de mare de confort, dar pentru care plătesc mai puţin lunar. De exemplu, apartamentele cu 3 şi 4 camere construite înainte de 1977, cele noi, livrate după 2010, cele decomandate şi cele de lux au înregistrat scăderi ale chiriei medii lunare, între 3 şi 17%.





  • Preţurile locuinţelor şi chiriile în UE

    Preţurile locuinţelor şi chiriile în UE

    Preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au înregistrat, în perioada octombrie-decembrie 2022, prima scădere din ultimii 8 ani, respectiv din 2015, când a început trendul ascendent, conform Eurostat. Preţurile locuinţelor au consemnat un declin de 1,5% în trimestrul 4 din 2022, comparativ cu trimestrul 3, dar chiriile şi-au continuat traiectoria ascendentă, cu o creştere de 0,6%. În ritm anual, preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE şi-au continuat creşterea în trimestrul 4 din 2022, urcând cu 3,6% şi, respectiv, 2,5%, comparativ cu trimestrul 4 din 2021.



    Din 2010 până în trimestrul 4 din 2022, chiriile au crescut în Europa cu 19%, iar preţul locuinţelor cu 47%. Preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania şi Austria. Preţurile locuinţelor s-au majorat în 24 de state UE şi au scăzut în 3. În România, creşterea a fost de aproape 25%. Scăderi au fost în Grecia, Italia şi Cipru. Când comparăm trimestrul 4 din 2022 cu 2010 în privinţa chiriilor, preţurile au crescut în 26 de state UE şi au scăzut doar în Grecia. Cea mai semnificativă creştere a fost în Estonia şi Lituania.



    În context, locuitorii zonelor urbane s-au reorientat, după lockdown, către achiziţia de locuinţe în zonele limitrofe sau în cartiere rezidenţiale private, ceea ce a avut un impact puternic asupra preţurilor din piaţă, semnalează un dezvoltator imobiliar din România. Preţul locuinţelor de lux, însă, s-a dublat, sau chiar triplat, în funcţie de zonă. Pentru a fugi de agitaţia urbană, mulţi s-au relocat în zone mai liniştite, la marginea oraşului sau chiar în localităţile din apropiere. Preţul locuinţelor de la periferie a crescut cu 4,8% la final de 2022 faţă de 2021, în timp ce zona semicentrală a înregistrat o creştere de doar 0,7%.



    Pe lângă o creştere a costurilor de construcţie şi a preţului de vânzare cauzate de inflaţie, război şi pandemie, preţul în piaţa imobiliară a suferit modificări şi ca urmare a tendinţelor de cumpărare. Cererea a crescut substanţial pentru zone în care oferta era oricum scăzută, în special pentru locuinţe cu grădină sau cât mai apropiate de zone verzi (păduri, parcuri) sau în ansambluri cu cât mai multe facilităţi de recreere (bazin de înot, zone de fitness şi wellness, piste de alergare).



    În context, evoluţia pieţei creditelor ipotecare are un impact major asupra pieţei rezidenţiale astfel, cel mai probabil, preţurile locuinţelor vor continua să înregistreze o uşoară scădere în următoarele 6 luni, afirmă un dezvoltator imobiliar din România. Închirierile de locuinţe parcurg o perioadă favorabilă, în detrimentul vânzărilor. E de aşteptat ca tendinţa de creştere a chiriilor începută în trimestrul 2 din 2022 pentru locuinţe noi şi în trimestrul 3 pentru cele vechi va continua în 2023. La sfârşitul anului 2022, chiriile pentru apartamente noi au înregistrat o creştere medie de 8,5% într-un interval de 12 luni, iar apartamentele vechi au crescut în acelaşi interval cu 6,1%.


  • Preţul chiriilor în Bucureşti

    Preţul chiriilor în Bucureşti


    Cele mai scumpe chirii în Bucureşti sunt în zonele Pipera, Aviaţiei şi Floreasca (din partea de nord, în dezvoltare accelerată), arată Barometrul întocmit de către o platformă imobiliară. Pe segmentul de garsoniere, chiriile cele mai mari se consemnează în Pipera, unde preţul mediu lunar ajunge la 425 euro, urmată de cartierele Aviaţiei (401 euro) şi Floreasca (389 de euro). La polul opus, cele mai accesibile chirii pentru o garsonieră sunt în sudul şi în vestul Bucureştiului, unde ajung la 277-292 de euro pe lună. Pentru apartamente cu două camere se plătesc chirii mai mari în zona de nord a Capitalei, în cartierele Primăverii şi Herăstrău, de 661 de euro, respectiv 650 de euro. În schimb, chirii mai mici sunt în sudul oraşului, între 348 şi 368 de euro pe lună.



    Datele analizează mai multe segmente, precum anul construcţiei, confort, compartimentare şi dotări interioare (mobilat sau nemobilat). Astfel, o garsonieră se închiriază în Bucureşti, în medie, cu 328 de euro pe lună, dar tariful mediu scade până la 255 de euro pentru confort II, în timp ce o garsonieră nouă, construită după 2010, cu dotări de lux, are o chirie medie de 357 de euro de lună. Pentru un apartament de două camere, un chiriaş din Bucureşti plăteşte în fiecare lună, în medie, 447 de euro, dar dacă este confort II chiria scade la 359 de euro.



    Pe de altă parte, stocul locuinţelor în ansamblurile destinate exclusiv închirierii din Bucureşti este în prezent de aproape 1.000 de unităţi, iar alte peste 3.000 de unităţi sunt în diferite stadii de dezvoltare, conform raportului realizat de o firmă de consultanţă imobiliară. Potrivit specialiştilor, în următorii 2-3 ani, segmentul proiectelor rezidenţiale destinate exclusiv închirierii are potenţial să ajungă la 5.000 de locuinţe. Până acum 2 ani, piaţa rezidenţială era mai degrabă favorabilă cumpărătorilor, deoarece atât timp cât reuşeau să strângă banii de avans, rata la credit era sensibil mai mică decât chiria pentru o proprietate similară. Această situaţie s-a inversat în Bucureşti şi în oraşele mari, mai ales în zonele centrale, unde pentru apartamentele noi chiria este chiar şi cu 30% mai mică decât rata.



    Şi, deşi în ultimul an chiriile au crescut în medie cu 10% în Bucureşti, închirierea unei locuinţei rămâne o variantă mai avantajoasă decât achiziţia. Pentru comparaţie, în Varşovia şi Praga, de exemplu, chiriile au înregistrat creşteri între 25 şi 40%. În toate capitalele regionale importante chiria este acum mai avantajoasă decât rată la creditele bancare, cu excepţia Sofiei.



    Preţul mediu de vânzare pentru locuinţele noi în Bucureşti a fost în 2022 circa 1.800 de euro pe metrul pătrat, în Varşovia 2.800 de euro, în Budapesta 3.400 de euro, în Bratislava 4.100 de euro, iar în Praga au ajuns la 5.500 euro pe metrul pătrat.


  • Birourile din clădiri noi, preferate de firme

    Birourile din clădiri noi, preferate de firme

    Rata de neocupare a birourilor moderne, construite în ultimii 10 ani în
    Bucureşti, se situează la aproximativ 10%, faţă de aproape 18% pentru clădirile
    care au fost livrate până în 2012, conform unei companii de consultanţă
    imobiliară. Această diferenţă scoate în evidenţă îmbunătăţirile din punct de
    vedere calitativ aduse birourilor livrate în România, clădirile mai vechi şi
    bine poziţionate reuşind şi ele să se menţină destul de bine. Cererea anuală de
    spaţii de birouri a revenit în mod oficial la cea anterioară pandemiei, dar
    încă există multe provocări, din cauza creşterii costurilor de finanţare şi a
    incertitudinii economice generale. După pandemie pare clar că schimbarea pe
    piaţa forţei de muncă în direcţia modelului de lucru hibrid sau de la distanţă
    devine permanentă. Cele mai multe companii par să fi adoptat un model de lucru
    hibrid, cu o distribuţie echilibrată între munca la distanţă şi cea la birou.


    Pe piaţă se configurează două scenarii total opuse: dacă cererea de
    închiriere pentru birourile din Bucureşti se menţine (sau chiar accelerează
    puţin), se va vedea cu uşurinţă că stocul de birouri cu adevărat moderne devine
    insuficient. Scenariul opus ar putea fi asociat fie cu o încetinire economică,
    fie cu un număr mai mare de companii care îşi vor reduce spaţiul de birouri pe
    fondul unei activităţi hibride, ceea ce ar avea un impact negativ asupra
    ocupării. Oricum ar fi, calitatea rămâne o prioritate pentru majoritatea
    companiilor care caută să închirieze birouri, semnalează analiza.


    Certificările pentru clădiri verzi devin o necesitate pentru orice
    proprietar care doreşte să-şi închirieze cu succes birourile. Mai mult decât
    atât, într-o lume post-COVID şi cu inflaţie ridicată şi într-o perioadă în care
    este mai dificil să readuci angajaţii la birou, proprietarii caută din ce în ce
    mai mult diferite certificări de sustenabilitate, care să-i diferenţieze pe
    piaţă, iar chiriaşii sunt interesaţi şi dispuşi să plătească o chirie mai mare
    pentru spaţii de birouri mai sustenabile. De altfel, toate clădirile de birouri
    livrate începând cu 2017, adică 31% din stocul modern de birouri din Capitală,
    sunt certificate după standarde internaţionale, rata de neocupare pentru aceste
    spaţii de birouri clasa A fiind în medie de 11%, iar chiriile sunt cuprinse
    între 17 şi 19 euro pe metru pătrat. Decalajul la nivel de chirie dintre
    clădirile mai vechi şi cele mai noi, situate la fel de bine, se va menţine şi
    se va accentua, deoarece costurile de investiţii nu pot compensa în totalitate
    avantajele pe care le au acestea din urmă.


    Analiza mai subliniază că, în general, ratele de neocupare a spaţiilor de
    birouri din capitalele Europei Centrale şi de Est s-au stabilizat treptat, pe
    măsură ce atât cererea, cât şi oferta se ajustează. În special din cauza
    costurilor de construcţie mai mari şi a disponibilităţii scăzute în unele
    dintre cele mai căutate zone, se observă creşteri ale chiriilor, în special
    pentru clădirile nou construite.




  • Locuințe mai scumpe în Uniunea Europeană

    Locuințe mai scumpe în Uniunea Europeană


    Locuințele de vânzare și cele pentru închiriat devin din ce în ce mai scumpe în cele 27 de state membre. În cel de-al doilea trimestru al anului în curs, prețul locuințelor din Uniunea Europeană a crescut în medie cu 9,9%, comparativ cu perioada similară din 2021. În aceeași perioadă, chiriile au crescut în medie cu 1,7%, arată datele Eurostat.



    Chiriile s-au scumpit fără oprire în ultimii 12 ani



    Eurostat a analizat datele valabile pentru piața imobiliară a blocului comunitar din ultimii 12 ani și a observat o traiectorie asemănătoare pentru prețurile locuințelor și chirii între 2010 și prima jumătate a anului 2011. Apoi, în timp ce chiriile au continuat să crească până în al doilea trimestru din 2022, prețurile de vânzare ale locuințelor au fluctuat destul de mult, cel puțin până în 2017.



    Astfel, locuințele s-au ieftinit între trimestrul doi din 2011 şi primul trimestru din 2013, iar prețurile au rămas stabile în perioada 2013 – 2014. A urmat o creştere rapidă la începutul anului 2015, iar sin acel moment locuințele s-au scumpit într-un ritm mult mai rapid decât chiriile. Datele Eurostat mai arată că prețurile locuințelor au urcat mai mult decât chiriile în 19 state membre UE din 2010 până în al doilea trimestru al acestui an. În medie, chiriile au crescut în UE cu 18%, iar prețurile locuințelor cu 48%.

    Indicele de preț pentru locuințele și chiriile din statele UE / Sursa: Eurostat

    pret-locuinte-chirii-ue-2022.jpg



    Estonia, scumpiri de peste 200% pe piața imobiliară



    În șapte state membre, prețurile locuințelor sunt în acest moment mai mult decât duble față de anul 2010. Cel mai mare avans se înregistrează în Estonia, unde locuințele s-au scumpit cu 196%. Pe următoarele poziții se situează Ungaria (168%), Luxemburg (135%), Letonia (131%), Lituania şi Cehia (ambele cu 130%) şi Austria (121%). Prețurile sunt mai mici față de 2010 în Grecia (-23%), Italia (-8%) şi Cipru (-6%). În România, prețul locuințelor a crescut cu peste 20%.



    Ca buget, un recent sondaj realizat de platforma imobiliară Storia arată că 54% dintre respondenți români ar plăti sub 60.000 de euro pentru o proprietate. Alți 25% au alocat un buget de 60-90.000 de euro pentru achiziționarea unei locuințe, 12% pot plăti până la 120.000 de euro și numai 8% dintre cei care au răspuns sondajului ar depăși această sumă pentru o locuință.



    În ceea ce privește chiriile, Estonia este din nou țara membră cu cea mai mare diferență de preț, potrivit Eurostat. În semestrul doi din 2022 chiriile erau cu 210% mai mari decât în 2010. O altă țară baltică se află pe a doua poziție, Lituania, cu o diferență de 139%, urmată de Irlanda (82%). Singurele două state UE unde chiriile s-au ieftinit sunt Grecia (-24%) și Cipru (-0.2%. În România, chiriile au crescut între 2010 și 2022 cu aproximativ 25%.

    Evoluția prețului locuințelor și chiriilor în UE / Sursa: Eurostat

    pret-locuinte-chirii-ue-2010-2022.jpg




  • Locuințe mai scumpe în Uniunea Europeană

    Locuințe mai scumpe în Uniunea Europeană


    Preţurile la locuinţe au crescut în medie cu 2,6% în zona euro şi cu 2,7% în Uniunea Europeană, în trimestrul doi al acestui an, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit datelor publicate joi de Eurostat.



    Locuințe s-au scumpit într-un an cu peste 7% în UE



    Toate statele membre pentru care s-au colectate date au raportat creşteri ale preţurilor locuinţelor în perioada martie-iunie 2021. Cel mai mare avans s-a înregistrat în Letonia unde prețul locuințelor au crescut cu 6,7%. În urma Letoniei se află Slovenia cu o creștere de 4,5%, Austria (4,2%), Cehia (3,9%) și Olanda (3,8%), Germania (3,7%). Cele mai mici diferențe de preț între cele două trimestre s-au înregistrat în Belgia (1,8%), Italia (1,7%), Franţa şi România (ambele cu 1,6%).



    Comparativ cu primele trei luni ale anului 2020, preţurile la locuinţe au crescut cu 6,8% în zona euro şi cu 7,3% în Uniunea Europeană în trimestrul al doilea al anului în curs. Această evoluție reprezintă cel mai semnificativ avans al preţurilor la locuinţe din trimestrul patru din 2006 pentru zona euro şi din trimestrul trei din 2007 pentru UE.



    În România, preţurile locuinţelor au înregistrat un avans anual de 3% în trimestrul doi din 2021, după o creștere de 1,4% în primul trimestru din 2021.



    Statele UE cu cele mai mari scumpiri ale locuințelor



    Datele Eurostat mai arată că cele mai importante creşteri anuale ale preţurilor la locuinţe s-au înregistrat în Estonia (16,1%), Danemarca (15,6%), Lituania (12%) şi Cehia (14,5%). Singura țară UE care a înregistrat o scădere a prețurilor este Cipru (-4,9%).



    Și chiriile s-au scumpit în medie cu 1,3% în trimestru al doilea a anului 2021, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Eurostat, între 2010 şi trimestrul doi din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au urmat căi similare, dar din trimestrul doi din 2011, apoi chiriile au crescut semnificativ în ultimii zece ani, în timp ce preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil.



    Potrivit acelorași date Eurostat, din 2010 până trimestrul doi din 2011, chiriile au crescut cu 16%, iar preţurile locuinţelor cu 34% în cele 27 de state membre.


    Evoluția prețurilor pentru achiziția și închirierea de locuințe în statele UE, între 2020 și 2021 (Sursa: Eurostat)

    pret-locuinte-chirii-2010-2021-eurostat.jpg


    Cum au evoluat prețurile locuințelor și chiriilor în ultimul deceniu



    O comparație între trimestrul doi din 2021 cu 2010, arată că preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât chiriile în 18 state membre UE. Cele mai mari scumpiri ale locuințelor au fost în Estonia (133%), Luxemburg (111%) şi Ungaria (109%), în timp ce în România s-au scumpit cu 10%. Doar patru state au înregistrat scăderi: Grecia (-28%), Italia (-13%), Cipru (- 8%) şi Spania (-3%).


    Aceeași comparație arată că chiriile au crescut în aproape toate stele membre, cu diferențe considerabile în Estonia (142%), Lituania (109%) şi Irlanda (66%). În România, chiriile au crescut 20%. Singurele scăderi au fost în Grecia (-25%) şi Cipru (-3%).

  • Prețul locuințelor în UE

    Prețul locuințelor în UE

    Preţurile locuinţelor din România au urcat cu 3,3% în
    primul trimestru din 2020, comparativ cu precedentele trei luni.     Este a şasea
    cea mai mare creştere înregistrată în rândul statelor membre ale UE, potrivit
    datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).




    În medie, preţurile au înregistrat o creştere
    trimestrială de 1,2% în Uniunea Europeană şi de 0,9% în zona euro.




    Creșteri semnificative de prețuri într-un singur an




    Dintre statele UE cele mai mari creșteri trimestriale ale
    preţurilor la locuinţe au înregistrat în Portugalia (4,9%), Estonia (4,8%),
    Slovacia (4%), Luxemburg (3,8%) și Polonia (3,6%), în timp ce singurele scăderi
    s-au înregistrat în Malta (minus 4,3%), Ungaria (minus 1,1%), Irlanda (minus
    0,8%) şi Belgia (minus 0,1%)




    Datele Eurostat mai arată că cele mai mari creşteri
    anuale ale preţurilor la locuinţe au fost raportate în Luxemburg (14%),
    Slovacia (13,1%), Estonia (11,5%), Polonia (11,3%), Portugalia (10,3%), Croaţia
    şi Letonia (ambele cu 9,1%) şi România (8,1%). Doar Ungaria a înregistrat o
    scădere a prețurilor cu 1,2%.




    Comparativ cu perioada similară din 2019, preţurile
    locuinţelor au crescut în primul trimestru din 2020 cu 5,5%     în Uniunea
    Europeană şi cu 5% în zona euro. Este cel mai semnificativ avans al preţurilor
    locuinţelor în zona euro din trimestrul doi din 2007.

    Prețul locuințelor și al chiriilor între 2007 și primul trimestrul al anului în curs (Sursa: Eurostat)

    pret-case-chirii-eurostat.jpg




    Aproape toți europenii plătesc mai mult pentru chirii




    Față de anul 2007, prețurile la locuințe au crescut în 21
    de state membre UE şi au scăzut în șase. Cel mai semnificativ avans este în
    Luxemburg (91,4%), urmat de Austria (91,3%) şi Suedia (82,8%). România a
    înregistrat a doua cea mai mare scădere a prețurilor din UE (-23,6%), după Grecia (-35,6%), în contextul în care
    proprietățile din țara noastră aveau un preț
    crescut în anul 2007 când se înregistra o importantă creștere a
    economiei, dar și a puterii de cumpărare.


    Mai exact, potrivit datelor publicate miercuri de
    Eurostat, prețul chiriilor a crescut constant din 2007 şi până în primul
    trimestru al anului 2020.




    Din 2007 până în primul trimestru al anului 2020,
    prețurile locuințelor au crescut, în medie cu 20,5%, iar cel al chiriilor cu
    20,8%. Cele mai mari creșteri ale chiriilor se înregistrează în Lituania (+
    101,8%), urmată de Cehia (+ 82,2%) şi Ungaria (+ 75,1%). România are o creștere
    a prețurilor la chirii de 57%    , în timp ce unica scădere in cele 27 de state
    membre se regăsește în Grecia (-17,5%).



    Prețul locuințelor a fluctuat în ultimii 13 ani, în tomp ce chiriile au crescut constant (Sursa: Eurostat)

    evolutia-pret-chirii-locuinte-eurostat.jpg

  • Preţul locuinţelor

    Preţul locuinţelor

    Preţul locuinţelor din marile
    oraşe ale României va continua să crească şi în acest an, spun specialiştii în domeniul imobiliar, care susţin că în 2020 trebuie să ne
    aşteptăm la o creştere între 10 şi 20% a costurilor locuinţelor noi. Preţul e dictat
    de zonă, de numărul de camere şi de confortul oferit. In Cluj-Napoca sunt cele mai scumpe
    locuinţe, urmat de Bucureşti, Timişoara şi Iaşi. În Cluj-Napoca, de la 1.450 de
    euro pe metrul pătrat, cei care-şi caută locuinţe au ajuns să plătească în
    medie şi 1.700 de euro. Potrivit datelor oficiale, în ultimul an, preţul
    apartamentelor din Cluj a crescut cu 6,2%, iar în ultimii cinci ani, preţul
    mediu al apartamentelor din Cluj a crescut cu 68,7%. In Capitală, preţul mediu
    a ajuns în doar câteva luni la 1.413 euro de la 1.382 de euro. În Iaşi,
    preţurile apartamentelor noi au crescut doar cu 1,1%. Aici metrul pătrat costă
    1.107 euro. In Timişoara metrul pătrat într-un bloc nou costă acum 1.390 de
    euro, în loc de 1.250 cât era la începutul anului trecut. In 2019, preţurile
    apartamentelor vechi cu trei camere din Bucuresti s-au majorat cu 5,3%. In zona
    Moşilor (aproape de zona centrală a Bucurştiului) preţul a crescut cu 17%, iar în zona Militari şi Drumul Taberei (cartiere din partea vestică a
    Bucureştiului) preţurile au scăzut cu 6,4% şi 3%.



    Si preţul chiriilor a crescut. Pentru București,
    nivelul chiriei lunare este de aproape 400 de euro în zona centrală a orașului,
    în timp ce la periferie sunt costuri de 270 de euro. Pentru un apartament de
    două camere se plăteşte, în medie, 420 de euro pe lună. Prețurile diferă mult
    în funcție de zonă, de bloc, de cât de nou sau de cât de vechi este, de
    utilitățile din apartamentul închiriat. Pentru acelaşi tip de locuinţă se
    plăteste la fel şi în Cluj-Napoca. Pe următoarele locuri în clasamentul
    oraşelor cu cele mai mari chirii pentru apartamentele cu două camere se află Timişoara
    şi Braşov, cu 350 de euro pe lună, Iaşi, cu 330 de euro pe lună, la fel Tulcea cu 330 de euro pe lună şi Târgu
    Mureş, cu 320 de euro pe lună. În Constanţa, un apartament cu două camere poate
    fi închiriat cu 300 de euro pe lună.

  • Tarife la închirierea locuinţelor

    Tarife la închirierea locuinţelor

    Toamna,
    chiriile cresc mai ales în oraşele centre universitare. Cea mai mare
    creştere a chiriilor este în Cluj, în timp ce în Capitală acestea par să se
    menţină aproape la fel ca anul trecut. Un apartament cu trei camere se
    închiriază la Cluj chiar şi cu 880 de euro, o garsonieră din cel mai mare
    cartier al Clujului, Mănăştur, se închiriază cu 170 de euro pe lună, în timp ce
    pe un apartament cu trei camere din acelaşi cartier se cer 460 de euro. De
    asemenea, un apartament cu două camere, situat într-o zonă semicentrală, se
    închiriază cu 470 de euro, iar unul cu o cameră tot din zona centrală costă 300
    de euro.


    Chiriile la apartamentele din
    Alba Iulia, înainte de începerea anului universitar, au
    crescut cu 5-10%. Un apartament cu două camere, mobilat şi utilat, aflat
    în zonă bună, se închiriază cu cel puţin 250 de euro. Şi la Sibiu (centrul
    României) preţurile au crescut: o garsonieră într-o zonă centrală se închiriază
    şi cu 400 de euro. În Timişoara (vestul României), suma necesară pentru
    închirierea unei garsoniere a ajuns, în vara lui 2018, la 185-190 de euro pe
    lună, în creştere de la 171 de euro pe lună în urmă cu 12 luni. Un apartament
    cu două camere poate fi închiriat, în medie, cu 300 de euro pe lună în
    Timişoara, faţă de 278 de euro pe lună anul trecut.


    În Iaşi (estul României),
    chiria medie solicitată pentru o garsonieră a ajuns la 200 de euro pe lună – în
    condiţiile în care, în perioada similară a anului trecut, aceasta ajungea la
    191 de euro pe lună. În primele două luni de vară ale acestui an, apartamentele
    cu două camere au ajuns să coste 280-300 de euro pe lună, faţă de 269 de euro
    pe lună valabil anul trecut.



    In Bucureşti o garsonieră a
    ajuns să se închirieze cu 240 de euro pe lună în vara acestui an, în creştere
    cu 5,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În Capitală,
    cei interesaţi pot găsi, însă, şi oferte mai accesibile: o garsonieră în vilă,
    de 40 de metri pătraţi utili, poate fi închiriată, spre exemplu, cu 200 de euro
    pe lună într-o zonă semicentrală (13 Septembrie). Un apartament cu două camere,
    pe de altă parte, costă acum 350 de euro pe lună, în medie – o creştere
    semnificativă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 321 de euro
    pe lună. In schimb, în cartierul Drumul Taberei, spre exemplu, un apartament mobilat şi utilat costă 260 de euro
    pe lună. În ultimele 12 luni, pretenţiile proprietarilor de locuinţe cu trei
    camere au rămas la aproximativ acelaşi nivel, respectiv 400 de euro pe lună,
    faţă de 404 euro pe lună în vara anului trecut. În cartierul Rahova, o locuinţă de 70 de metri
    pătraţi utili are un preţ cerut de 300 de euro pe lună. În zona Complexul
    Studenţesc Regie, o locuinţă monocamerală cu o suprafaţă de 17 metri pătraţi
    utili are un preţ de 125 de euro pe lună. In zona ultracentrală Unirii-Universitate-Romană,
    o garsonieră se închiriază cu sume între 290-310 euro/lună, iar în zona
    (semicentrală) Timpuri Noi nivelul
    chiriei pentru o garsonieră se situeaza între 280-300 euro/lună.

  • Noul an universitar şi piaţa imobiliară

    Noul an universitar şi piaţa imobiliară

    Fiecare început
    de octombrie marchează, prin tradiție, și debutul unui nou an universitar. În
    condițiile în care statisticile clasează România pe ultimul loc din UE în
    privința numărului absolvenților de facultăți, adică 25,6% din populația cu
    vârste cuprinse între 30 și 34 ani, în ultimii ani s-a înregistrat și un regres
    al înscrierilor la licență, primul nivel de studii universitare. De pildă în 2009, erau înscriși peste 870.000 de studenți români,
    pentru ca în anul universitar 2016-2017 numărul lor să scadă la circa 383.000.
    În același timp, e adevărat că România se află pe locul 5 în topul european al
    țărilor cu cei mai mulţi studenți care învață în străinătate.


    Cei care decid să studieze la
    facultate în țară, au de ales între centre universitare importante cum ar fi
    cele din marele orașe: București, Cluj, Iași sau Timișoara. Cum aici sosesc
    anual tineri din mai multe zone, apare o altă problemă : cazarea și
    locurile disponibile din căminele studențești. Sunt suficiente aceste
    locuri ? Despre asta am stat de vorbă cu Alina Simion, președinta
    Asociației Studenților din Universitatea București, una din cele mai valoroase
    instituții de studii superioare din țară. Alina Simion. Universitatea Bucureşti are aproximativ 5300 de locuri disponibile în
    căminele proprii. Acestea se împart către facultăţi în funcţie de numărul de
    studenţi înscrişi la cursuri. Universitatea din Bucureşti are în total peste
    30.000 de studenţi, prin urmare locurile în cămin sunt destul de puţine, iar
    cererea este destul de mare. Evident, numărul locurilor de cazare nu acoperă
    cererea. Cazarea se face în baza mediei. Pe lângă asta, mai există şi criteriul
    social, şi cel medical. Studenţii îşi pot face dosarul şi-l pot depune împreună
    cu cererea de cazare.


    Deși, în ultimii
    zece ani, s-au construit câteva cămine noi, numărul lor e tot insuficient.Căminele Universității București din
    zona Grozăvești, unul dintre cele mai cunoscute campusuri din capitală, sunt
    situate spre vestul orașului, aproape de campusul Regie, cel mai mare din toată
    țară, cu 33 de cămine ridicate aici: 26 aparțin Universității Politehnice din
    București, iar 7, Universității de Medicină. Alte cămine sunt împrăștiate prin
    București, fie în apropierea facultăților, fie spre periferia orașului. În
    afara căminului, soluția la care recurg unii din studenți și familiile lor este
    să închirieze sau chiar să cumpere, în oraș, apartamente sau, mai ales,
    garsoniere. Cererea este atât de mare încât în fiecare toamnă, a apărut un
    adevărat fenomen pe piața imobiliară, după cum aflăm de la expertul în domeniu.
    Radu Zilișteanu: În general, în marile oraşe universitare,
    toamna e marcată de acest fenomen de pe piaţa închirierilor: o creştere a
    cererii, ceea ce conduce la creşteri de preţuri. Este un fenomen care are loc
    de foarte mulţi ani. Însă, anul acesta, el s-a suprapus peste un alt fenomen,
    specific acestei perioade, şi anume faptul că indicele ROBOR la trei luni, la
    care se raportează dobânzile la creditele ipotecare a crescut foarte mult. Asta
    a dus la o accesibilitate mai redusă a românilor la creditele ipotecare. Prin
    urmare, venirea studenţilor în marile centre universitare şi acest acces mai
    greoi la creditele ipotecare – care i-a făcut pe cei care doreau să cumpere
    proprietăţi să închirieze – constituie un cumul de factori care au condus la o
    cerere considerabilă pe piaţa închirierilor şi la creşterea preţurilor la
    chirii. Pentru că a avut loc această mărire de preţuri, sunt studenţi care
    formează grupuri de trei sau patru inşi, închiriind împreună apartamente de
    trei sau patru camere. Astfel costul individual este mai mic.


    Experții estimează că, anul acesta, prețul chiriilor la garsoniere va
    crește cu aproape 20% față de perioadele obișnuite de tranzacționare pe piața
    imobiliară. Dar această soluție e accesibilă doar celor care dispun de bugete
    peste medie, căci pe piaţa liberă, garsonierele se închiriază pentru preţuri
    începând de la 75 de euro pe lună şi ajung la 200 de euro pe lună. Comparativ,
    în campusul Regie, plata căminului pe lună nu depășește 165 lei (35 de
    euro) iarna și nici nu scade sub 115 lei/vara, cca. 24 de euro (pentru cei care
    nu plătesc taxe de școlarizare) și 230 lei/lună vara (49 de euro) și 300
    lei/lună iarna, cca. 64 de euro (pentru cei care plătesc taxe). Tarifele
    căminelor alocate Universității București sunt chiar mai mici.


    Prețurile mari ale chiriilor în
    oraș, dar și faptul că, totuși, numărul locuințelor scoase la închiriere e
    limitat, îngreunează și mai mult accesul studenților la o cazare decentă. Iată
    ce spune despre soluţia închirierii în oraş Alina Simion: Sunt câţiva care îşi permit, însă nu sunt foarte mulţi. Majoritatea
    prietenilor pe care-i cunosc eu stau în cămin. Preţurile sunt relativ OK,
    pentru cei care susţinuţi de părinţi. Dar pentru cei care lucrează, este destul
    de dificil să-şi plătească singuri chiria care e, de obicei, peste 150 de euro
    pe lună. E destul de mult pentru un student ca să plătească pentru condiţii
    decente de apartament. Eu stau în cămin de
    patru ani şi nu-mi permit un apartament sau o garsonieră. Mă întreb anul ăsta,
    după masterat, cum o să mă descurc cu banii. E destul de greu, mai ales dacă se
    întreţin singuri şi trebuie să vină şi la cursuri. Apar probleme fie la
    facultate, fie la muncă. Unora le este foarte greu să se descurce.


    Studenții și-ar dori să închirieze o locuință în oraș și pentru că, în cămine, condițiile de
    locuire și igiena lasă de dorit. Gândaci, șobolani, grupuri sanitare comune…
    sunt probleme care se perpetuează de la an la an. Alina Simion: Din păcate, nu este un secret că au rămas la fel de proaste condiţiile
    de locuire. Pe parcursul anilor, s-a tot încercat – încă se încearcă -
    modernizarea căminelor. Însă, birocraţia existentă la nivel de universitate
    afectează aceste demersuri. Mobilierul e nou, s-au adus şi saltele noi. Nu
    astea sunt problemele, căci de zugrăvit în interiorul camerelor se ocupă
    studenţii. S-au schimbat băile, de asemenea, în Grozăveşti. Dar băile la comun
    sunt, de fapt, principala problemă.



    Recent, a mai apărut o soluție: căminele private.
    Aici, prețurile și condițiile de locuit sunt, undeva, la mijloc între cele
    oferite în campusurile universitare și în locuințele închiriate.