Tag: chirurgie

  • Medizinstudent Camil Bourhila: „Rumänien ist ein Teil meiner Zukunft“

    Medizinstudent Camil Bourhila: „Rumänien ist ein Teil meiner Zukunft“

    Der 23-jährige Camil Bourhila hat unter dem Einfluss von zwei Kulturen gelebt. Seit 2017, als er sich für ein Medizinstudium in Rumänien entschieden hat, ist die rumänische Kultur auch Teil seines Lebens:



    Ich bin Franzose marokkanischer Herkunft, meine Eltern haben in Frankreich studiert, meine Gro‎ßeltern leben in Marokko. Ich bin sehr stolz auf meinen kulturellen Hintergrund. Ich studiere im vierten Jahr an der Medizinfakultät »Grigore T. Popa« im ostrumänischen Iaşi, in der französischen Abteilung. Ich liebe den Multikulturalismus in unserer Universität. Iaşi ist ebenfalls eine multikulturelle Stadt, und das Leben hier ist deswegen sehr angenehm. Was ich als Arzt lernen möchte, ist, nicht nur sehr gut in meinem Beruf zu sein, sondern auch die Fähigkeit zur Empathie zu entwickeln.“




    Camil Bourhila ist zum ersten Mal im Jahr 2017 nach Rumänien gekommen. Als erstes entdeckte er die Gro‎ßstädte Cluj (Klausenburg), Bukarest und Iaşi (Jassy) zusammen mit seiner Mutter, die in Frankreich eine Freundin aus Iaşi hatte:



    Meine Schwester und ich haben uns für ein Studium in Rumänien entschieden, sie studiert auch Medizin im vierten Jahr, in der englischen Abteilung. Von allen Gro‎ßstädten Rumäniens haben wir uns für Iaşi entschieden, eine wichtige Rolle spielte dabei unsere Mutter, die auf die reiche Kultur der Stadt hinwies. Die Universität, die in der Stadtmitte liegt, ist besonders schön, eigentlich die ganze Architektur der Stadt ist wunderschön. Warum wir uns überhaupt für Rumänien entschieden haben? Weil die Medizinschule hier sehr gut ist und weil wir hier die Möglichkeit haben, auf Französisch zu studieren. Die rumänische und die französische Kultur sind bekanntlich verwandt. Es ist ziemlich schwer, weit von meiner Familie zu leben, aber ich habe mich zum Glück schnell eingelebt. Ich bin sehr stolz, dass ich diese Entscheidung getroffen habe, an der Universität »Grigore T. Popa« zu studieren, ich bereue es überhaupt nicht.“




    Für Camil Bourhila ist Rumänien sein zweites Zuhause geworden. Er liebt die atemberaubenden Landschaften Rumäniens, die vielfältige Architektur seiner Städte und ist sehr zufrieden mit der Qualität des Studiums, das seine Universität bietet. Camil Bourhila ist auch Vorsitzender des Verbands der frankophonen Medizinstudenten in Iaşi. Der Verband wurde im Jahr 2018 auf Initiative von Camil und einigen seiner Kommilitonen gegründet und hilft den frankophonen Studenten, sich schnell im Jassyer Universitätsleben zu integrieren. Der Verband organisiert Workshops, Tagungen sowie Wohltätigkeitsprojekte. Unser Gesprächspartner erläutert:



    Wir haben Projekte wie »Weihnachten der Kinder« im Krankenhaus »Heilige Maria« in Iaşi organisiert, wobei wir mehr als 100 Geschenke für kranke Kinder sammeln konnten. Es gab auch das Projekt »Weihnachten auf der Stra‎ße«, dabei haben wir Obdachlosen in Iaşi Geschenke gemacht. Voriges Jahr haben wir im Hotel Internaţional in Iaşi eine Gala organisiert, wo wir Geld für die Wohltätigkeitsorganisation »Parada« gesammelt haben, die sich für de Bildung der obdachlosen Kinder engagiert. Alle diese Veranstaltungen wären ohne die Unterstützung der Universität »Grigore T. Popa« und unserer Sponsoren nicht möglich. Folgen Sie uns auf Facebook und Instagram sowie auf unserer Webseite, um mehr über unsere Projekte zu erfahren.“




    Camil Bourhila blickt optimistisch in die Zukunft. Wie er sich seinen beruflichen Werdegang vorstellt, erläutert unser Gesprächspartner:



    Ich habe immer davon geträumt, Chirurg zu werden. Das ist für mich der schönste Beruf der Welt. Um diesen Beruf auszuüben, muss man die Fähigkeit haben, immer 100% zu geben, sich ständig anzupassen und empathisch zu sein. Es gibt keine Routine in diesem Beruf. Den anderen zu helfen, ist die Essenz dieses Berufs an sich. Ich möchte mich im Bereich plastisch-rekonstruktive Chirurgie spezialisieren und ich habe nicht vor, nach Frankreich zurückzukehren, aber man wei‎ß nie, was die Zukunft bringt. Dasselbe kann ich auch über Marokko sagen. Mir ist inzwischen bewusst, dass Rumänien ein Teil meiner Zukunft ist. Dieses Land hat mir die Möglichkeit gegeben, meinen grö‎ßten Traum zu erfüllen.“

  • Campania “Ajută-ne să ajutăm”

    Campania “Ajută-ne să ajutăm”

    În România există o clinică privată în care medicii operează gratuit pacienții cu venituri mici. În urmă cu doi ani, aceştia au pus bazele “Asociației Zetta și de atunci tot mai mulți pacienți, cu situații sociale speciale și cu diferite probleme medicale, ce țin de Chirurgia Plastică și Microchirurgia Reconstructivă, vin pentru a fi salvați. Fondatorul acestei asociații este doctorul Dragoş Zamfirescu, medic primar în chirurgie plastică, estetică și reconstuctivă, cu peste 20 de ani de experiență şi cu zeci de premiere medicale, inovator în medicină (medaliat cu aur la Bruxelles). El formează împreună cu alţi 10 medici o echipă salvatoare pentru mulți oameni aflați în dificultate. Deşi iniţial medicii au hotărât să efectueze 50 de operaţii pro-bono, în 2018, acestea s-au realizat în doar cinci luni, pentru ca până la sfârşitul anului să se ajungă la 125 de operaţii pro bono. Si anul 2019 a fost unul de mare succes, au depăşit de două ori ceea ce şi-au propus.



    Dr. Dragoş Zamfirescu: Mie îmi place să operez, nu să vorbesc și să mă laud. Practic, o lună și jumătate clinica a lucrat numai pentru operații pro-bono, ceea ce nu cred că face nimeni în lume, iar din timpul meu, un sfert, adică trei luni din an, am lucrat pentru această cauză… Suntem câțiva doctori care facem operații pe care nu le mai fac alte centre din România și suntem, uneori, ultima speranță. Să refuzăm un pacient doar pentru că nu are bani să plătească în privat, nu mi s-a părut niciodată acceptabil. Am pus bazele acestei Fundații la indicația unor contabili pentru a acoperi din donații costul acestor operații, care nu sunt chiar așa de ușoare. Ne-am uitat la salariul mediu, la nivelul mediu de consum al unui om din România și avem două praguri de încadrare. Si pacienții din clasa de mijloc își pot permite anumite operații, adică să plătească doar consumabilele. De exemplu, o persoană care are sub 500 de euro venit net poate să beneficieze de operație gratis. Practic, oricine are un salariu la limita decenței, nu foarte mic, poate fi operat gratuit.



    Andreea Marin este una dintre vedetele din România care s-a implicat în acest proiect și a dat startul unei campanii, în premieră în România. Este vorba de campania Ajută-ne să ajutăm!’ care are ca scop strângerea de fonduri pentru consumabilele care se folosesc în aceste operații gratuite.



    Andreea Marin: “Acum un an Ajută-ne sa ajutăm a fost rodul întâlnirii dintre mine și medicul Dragoş Zamfirescu, pentru că eu am fost pacienta lui. Fiind acolo, în clinică, am tot aflat de cazuri care erau operate pro-bono și cazuri foarte complicate. Oameni după incendii, după accidente soldate cu amputații, cazuri de cancer unde era nevoie de reconstrucția unei părți a corpului, malformații pentru copii și maturi, operații grele care erau făcute gratuit. Am întrebat ce înseamnă asta, iar doctorul mi-a spus că după puterile lui încearcă să nu spună NU nimănui. Insă consumabilele din fiecare operație costă mii de euro, cam 3,5 euro pe minut de operație, iar o operație poate dura și 12 ore, iar un pacient poate avea nevoie de operații succesive de reconstrucție, în timp, pentru a ajunge la rezultatul dorit. Acești doctori încercau să acopere din buzunarul lor propriu aceste costuri ca pacientul să nu plătească nimic. Si așa am început să construim această campanie. Acum sunt mii de români din țară și din străinătate care donează.



    În toamna anului trecut, Asociaţia Zetta a organizat cea de-a doua ediție a Galei caritabile Zetta Ajută-ne să ajutăm, un eveniment de recunoaștere și stimulare a responsabilității sociale, care își propune să devină o tradiție în România. Aici am întâlnit-o şi pe Magda Coman, inițiatoarea mișcării “Atipic Beauty în România: Sunt în acest scaun cu rotile din 2005. Prefer să spun că a fost o întâmplare nefastă şi că acesta a fost destinul meu şi poate că aşa sunt mai de folos celor care au nevoie de sprijinul meu. Sunt preşedintele Asociaţiei “Open your heart, organizator al eveimentului “Atipc Beauty, şi mă aflu la această Gală pentru că Clinica Zetta a oferit, în cadrul Galei “Atipic Beauty la Palatul Parlamentului, câte o operaţie gratuită modelelor de viaţă aflate în scaun rulant. Am venit să le mulţumesc acestor oameni minunaţi care oferă aceste intervenţii gratuite.



    Monica Radu are 44 de ani. Era studentă în ultimul an la Facultatea de Litere din București când un accident de mașină i-a fracturat coloana vertebrală. De atunci, de 22 de ani, este în scaun cu rotile. Chiar și așa, și-a continuat viața, este scriitoare și are 3 copii. A fost operată de curând în urma unei escare suprainfectate profunde: Am avut șansa să aflu despre intervențiile care se fac la Clinica Zetta și despre programul pe care Asociația Zetta îl are într-un moment foarte dificil pentru sănătatea mea. Eram în prag de septicemie și dl. doctor văzând situația, a doua zi, m-a și băgat în sala de operație. Era vorba de un lambou, o procedură care ține de chirurgia plastică, era ceva ce se putea face doar într-o clinică de chirurgie plastică și acest gen de oprație este foarte costisitoare. Așa că, pentru mine a fost o șansă extraordinară să aflu de acest program, exact atunci când aveam cea mai mare nevoie și a fost fantastic să fiu primită. Eu nu am mai întâlnit așa ceva și nu se poate spune că mediul spitalicesc mi-e străin, pentru că sunt în fotoliu rulant de 22 de ani, deci am o experiență îndelungată. Pot să spun că o stare de siguranță și de bunăvoință, așa cum am întâlnit la Clinica Zetta, n-am întâlnit în altă parte.



    Campania “Ajută-ne să ajutăm continuă și în 2020. Cei interesaţi să ajute pot trimite un SMS la numărul 8838 pentru a dona 2 euro. De asemenea, s-a creat şi un fond de urgenţă, pentru cazurile ce nu pot aştepta adunarea sumei necesare consumabilelor, pe site-ul www.asociatiazetta.ro.

  • 26.10.2018 (mise à jour)

    26.10.2018 (mise à jour)

    Bulletin de santé – Le
    président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a quitté, ce vendredi, l’Hôpital
    Militaire de Bucarest, où il avait subi, la veille, une intervention
    chirurgicale arthroscopique de l’épaule, a informé une source hospitalière. Le
    patient suit actuellement un traitement post-opératoire, associé à des
    procédures de récupération physique, a ajouté la même source. Le chef de l’Etat
    avait antérieurement subi une intervention similaire à l’épaule droite. La
    Présidence de la République a informé elle aussi que l’état de santé de M.
    Iohannis était optimale et qu’il était apte exercer les attributions de ses
    fonctions.


    Ministre -
    Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a signé ce vendredi le décret
    portant nomination de Nicolae Hurduc aux fonctions de ministre de la recherche
    et de l’innovation. La prestation de serment d’investiture aura lieu, très
    probablement, lundi. Professeur à la Faculté d’ingénierie chimique et de
    protection de l’environnement de l’Université technique « Gheorghe Asachi »
    de Iaşi (est de la Roumanie), M. Hurduc remplace Nicolae Burnete, qui avait
    démissionné le 31 août dernier, sans fournir une motivation de sa décision.
    Selon la presse, M. Burnete était mécontent des fonds insuffisants alloués à
    son ministère et il aurait aussi été visé par un éventuel remaniement
    gouvernemental. C’est le vice-premier ministre Viorel Ştefan qui avait assuré la direction
    par intérim du ministère de la recherche et de l’innovation.




    Politique européenne de cohésion – La
    commissaire européenne en charge de la politique régionale, Corina Creţu,
    affirme que la politique de cohésion est une garantie de l’accroissement de la
    qualité de vie des citoyens européens, ses résultats étant visibles aussi en
    Roumanie. La commissaire européenne précise que, depuis son adhésion à l’Union
    européenne en 2007, la Roumanie s’est vu allouer pour son développement plus de
    45 milliards d’euros de fonds européens. Corina Creţu fera une visite officielle
    en Roumanie, son pays d’origine, lundi et mardi prochains. A l’agenda figurent
    des rencontres avec des représentants de haut niveau des autorités de Bucarest,
    ainsi que deux conférences publiques sur l’avenir de la politique européenne de
    cohésion.










    Espérance de vie – L’espérance de vie à la
    naissance était de 81 ans dans l’Union européenne en 2016, indique les données
    rendues publiques par Eurostat, ce vendredi. Pourtant, l’espérance de vie la
    plus faible de l’Union est enregistrée dans deux régions de développement de
    Roumanie – celle de Sud-Est (74,4 ans) et celle de Nord-Est (74,6 ans) – ainsi que
    dans trois régions de Bulgarie. Parmi les Etats membres, c’est l’Espagne qui
    affiche l’espérance de vie la plus élevée de l’UE, avec 83,4 ans, suivie par l’Italie,
    la France, le Luxembourg, Chypre et Malte. La République tchèque, la Croatie, l’Estonie,
    la Pologne, la Slovaquie, la Hongrie, la Roumanie, la Bulgarie, la Lettonie et
    la Lituanie enregistrent une espérance de vie inférieure à 80 ans.


    Syndicats – Les syndicats du métro bucarestois n’ont
    pas obtenu de résultats dans les négociations concernant une nouvelle
    convention collective, menées, ce vendredi, avec les représentants du Conseil d’administration
    de la compagnie, a fait savoir le leader Ion Rădoi.
    Il a aussi annoncé la reprise des discussions lundi, affirmant que les
    syndicalistes étaient préparés à déclencher la grève générale, en cas d’échec
    des négociations. Ils demandent une majoration salariale de 42%, car,
    disent-ils, leurs salaires d’environ 700 euros sont sept fois inférieurs à ceux
    perçus par les travailleurs du métro bruxellois. Ion Radoi a ajouté que le
    nombre de salariés du métro de Bucarest était de seulement 4.560 personnes,
    alors que le minimum nécessaire était de 5.000.

    Heure d’hiver – La Roumanie revient à l’heure
    solaire dans la nuit de samedi à dimanche, 4h locale allant devenir 3h. Avec
    25h au total, le dimanche 28 octobre sera le plus long de l’année. La compagnie
    des chemins de fer a annoncé que les horaires des trains ne changeraient pas
    suite au passage à l’heure d’hiver, y compris aux points de frontière avec les pays voisins (République de
    Moldova, Ukraine, Serbie, Bulgarie et Hongrie.

    Religion – Les fidèles chrétiens orthodoxes roumains fêtent ces jours-ci Saint Dimitrios
    le Myroblyte (le 26 octobre) et Saint Dimitri le Nouveau, protecteur de la
    ville de Bucarest (le 27 octobre). La première ministre Viorica Dăncilă a
    transmis un message de félicitation aux plus de 300.000 citoyens roumains qui
    fêtent leurs saints patrons.

    Tennis – Le tennisman roumain, Marius Copil, 93ème au classement mondial, a eu
    raison ce vendredi de l’Américain Taylor Fritz, dans les quarts de finale du
    tournoi de Bâle, en Suisse.Le
    Roumain s’est adjugé la victoire en deux sets 7-6 (8-6), 7-5 et au bout d’une heure et 55 minutes de jeu, se qualifiant ainsi en
    demi-finale.



    Météo – Il
    fera beau et très chaud pour cette époque de l’année, partout en Roumanie. Les
    températures maximales de samedi se situeront entre 17 et 25°. A Bucarest, le thermomètre grimpera jusqu’à 24°.

  • 10.12.2016 (mise à jour)

    10.12.2016 (mise à jour)

    Elections – En Roumanie, plus de 18 millions de personnes sont attendues aux urnes au scrutin parlementaire du 11 décembre. Quelque 6.500 candidats briguent 466 mandats de sénateurs et députés. Le nouveau législatif aura moins de membres, vu que l’on a renoncé au vote uninominal mixte en faveur du scrutin par listes, qui n’a plus été utilisé depuis 2004. Les Roumains de la diaspora seront représentés par 2 sénateurs et 4 députés. Ceux qui se sont inscrits au Registre électoral ont déjà commencé à voter, ayant reçu les bulletins de vote par la poste. C’est pour la première fois que les Roumains de l’étranger ont la possibilité de voter par correspondance. Et c’est toujours pour la première fois que le dépouillement des urnes sera vidéo-surveillé; les procès-verbaux en format électronique seront remplis et publiés automatiquement, afin d’éliminer toute suspicion de fraude.

    Corruption – L’ancien manager d’un hôpital de Bucarest, le médecin Sorin Secureanu, a été placé en détention provisoire pour 30 jours. Cette décision prononcée samedi par le Tribunal de Bucarest n’est pas définitive, pouvant être contestée à la Cour d’Appel. C’est toutefois une sentence exécutoire. Il s’agit d’un des scandales de corruption les plus retentissants du monde médical roumain. Sorin Secureanu est accusé d’acceptation de pots-de-vin et dilapidation. Selon les procureurs anticorruption, entre mai 2009 et novembre 2016, l’ancien manager a conçu et mis en œuvre un schéma lui permettant de soustraire quotidiennement différentes sommes d’argent de la caisse de son hôpital. Le préjudice en a été évalué à l’équivalent de quelque 500.000 euros. Samedi encore, les policiers et les procureurs ont effectué des perquisitions dans un autre hôpital et au domicile du médecin Gheorghe Burnei, considéré comme un grand spécialiste de la chirurgie orthopédique pédiatrique. Celui-ci aurait accepté des pots-de-vin et aurait fait illégalement des expérimentations chirurgicales sur des enfants.

    Moldova – En République de Moldova, les Législatif de Chisinau a voté une loi par laquelle le Service de renseignements et de sécurité ainsi que le Service de protection et de gardiennage passent sous le contrôle intégral du Parlement. Selon les correspondants de Radio Roumanie à Chisinau, le président moldave récemment élu, le socialiste pro-russe Igor Dodon, ne pourra plus contrôler les services spéciaux, à la différence de son prédécesseur, le pro-occidental Nicolae Timofti. Pour sa part, Igor Dodon a affirmé que, même sans ces attributions, il mettrait de l’ordre au sein des institutions moldaves. Toutefois, selon les analystes, après ce vote des députés, le président, dont les attributions étaient déjà réduites, remplit des fonctions plutôt honoraires, sans avoir un pouvoir réel.

    Macédoine – Des élections parlementaires anticipées se déroulent dimanche en Macédoine, considérées tant que le pouvoir que par l’opposition comme un référendum sur l’avenir du pays. Selon les commentateurs, ce scrutin devrait mettre fin à la crise politique déclenchée au printemps 2014, lorsque l’opposition sociale-démocrate a accusé le gouvernement conservateur d’avoir falsifié les résultats des élections de l’époque. A ce moment-là, la communauté internationale a fait savoir qu’elle allait surveiller de près le processus électorale dans cette république ex-yougoslave, car l’organisation d’élections correctes et démocratiques, permettra à la Macédoine de se rapprocher de l’UE et de l’OTAN.

    Handball – La sélection nationale de handball féminin de la Roumanie affrontera l’équipe hongroise, dimanche, dans le premier match des groupes principaux du Championnat du monde qui se déroule en Suède. Le 13 décembre, les Roumaines joueront contre la République tchèque et le 14 décembre – contre le Danemark. Dans les groupes préliminaires de la compétition, la Roumanie a vaincu par 31 buts à 26 la Croatie, et par 22 buts à 17 l’équipe russe, championne olympique. Les Roumaines se sont toutefois inclinées devant la championne du monde en titre, la Norvège, score 21 buts à 23.

    Météo – Dans les 24 prochaines heures les températures resteront plus élevées que la normale saisonnière en Roumanie, notamment dans le sud et l’est du pays. Des pluies isolées sont attendues sur l’ouest, le centre et le nord-ouest. Les températures maximales iront de 5 à 15 degrés.

  • Robotergestützte Telechirurgie – von Science Fiction zur Wirklichkeit

    Robotergestützte Telechirurgie – von Science Fiction zur Wirklichkeit

    Am 7. September 2001 gab es eine Weltpremiere in der Medizin: Ein Chirurgenteam, geleitet von Professor Jacques Marescaux aus Frankreich, führte mit Erfolg eine ferngesteuerte Operation mithilfe eines Roboters durch. An jenem Septembertag wurde einer 68-jährigen Frau in Stra‎ßburg die Gallenblase entfernt. Der Chirurg Jacques Marescaux arbeitete von New York aus, die Verbindung zwischen Patientin und Operateur verlief über ein Glasfaserkabel von France Télécom. Das erste Mal wurde so über den Atlantik hinweg operiert. Operation Lindbergh“ wurde die Aktion seinerzeit genannt, in Anlehnung an Charles Lindbergh, der 1927 als erster Mensch den Atlantik im Alleinflug überquerte. France Télécom hatte damals die Internet-Verbindung gesichert, und die Operation hat bewiesen, da‎ß Telechirurgie mindestens technisch möglich war.



    Nach Abschlu‎ß seines Medizinstudiums in Târgu Mureş traf der rumänische Arzt Adrian Lobonţiu Anfang der 1990er Jahre bei einem Medizinkongre‎ß in Paris mit einigen US-amerikanischen Chirurgen zusammen, die ihm ihre Ideen im Bereich der robotergestützen Telechirurgie mitteilten. Fasziniert von der Vision seiner Kollegen wurde Adrian Lobonţiu in relativ kurze Zeit der erste europäische Chirurg, der sich in dieser Technik spezialisierte. Adrian Lobonţiu erinnert sich:



    Vor 20 Jahren, als ich in Paris angekommen war, gab es in der Medizin die Tendenz, von der invasiven Chirurgie, bei der wir einen gro‎ßen Schnitt machten und den Patienten öffneten, um alle Organe gut zu sehen, zu einer minimal-invasiven Chirurgie überzugehen, so da‎ß der Patient weniger leidet, der Schmerz nicht so stark ist, das Blutungsrisiko auf ein Minimum vermindert wird, kein Fieber eintritt — kurzum, damit der Patient so schnell wie möglich nach Hause geht und sein normales Leben weiterführt. Das war aber sehr schwer für die Chirurgen.“



    Warum war es für die Chirurgen denn so schwer? Weil eine Aufnahmekamera in den Patienten eingeführt wurde, und die Chirurgen mit 30 bis 40 cm langen speziellen Instrumenten operieren mu‎ßten. Die Instrumente waren in der Tat sehr lang — man sollte halt versuchen, mit einem 40 cm langen Stift zu schreiben, den man am seinem Ende hält. Es ist wirklich schwer. Da mu‎ßte man sich eben etwas Anderes einfallen lassen und so kam man auf die Robotik, die in der Industrie fast überall benutzt wurde — in der Medizin aber noch nicht. Adrian Lobonţiu dazu:



    Eben weil in der minimal-invasiven oder laparoskopischen Chriurgie die Gesten der Chirurgen so fein und schwierig sind, gibt es jetzt einen Computer zwischen der Hand des Chirurgen und der Spitze des chirurgischen Instruments. Dieser Computer gibt dem Fachmediziner die Flexibilität seiner Hände zurück, er stellt alles wieder her, was durch den Wechsel von der klassichen zur laparoskopischen oder minimal-invasiven Chirurgie verloren gegangen war. Der Chirurg ist der Pilot, er steuert den Roboter. Und was macht der Roboter? Er analysiert jede Geste des Chirurgen, jede Bewegung seiner Finger. Der Roboter wei‎ß genau, wo die Spitze des Instruments im Inneren des Patienten steckt, er wei‎ß wo die Blutgefä‎ße und die Nerven liegen, die nicht geschnitten werden dürfen, er wei‎ß genau, wo sich der Tumor befindet. Der Roboter korrigiert die Bewegungen des operierenden Arztes, er sagt dem Chirurgen z.B.: ‚nicht so viel… pa‎ß auf, deine Hand zittert. Jetzt mu‎ß ich dieses Zittern etwas beruhigen, weil es chirurgisch nicht effizient ist‘. Der Roboter verbessert die Leistung des Chirurgen.“



    Adrian Lobonţiu war ein Wegbereiter für diese fast Science Fiction anmutende OP-Methode. Bald wurde er nicht nur in Europa, sondern in der ganzen Welt bekannt — man nannte ihn the flying surgeon“ — den fliegenden Chirurgen. Adrian Lobonţiu:



    Mein Leben hat sich etwas geändert — von dem Standardchirurgen, der jeden Tag ins Krankenhaus geht und im OP-Saal seine Patienten operiert, wurde ich in der Tat zum ‚fliegenden Chirurgen‘, denn mit meiner Spezialisierung mu‎ßte ich jede Woche in zwei bis drei Flugmaschinen einsteigen und überall in Europa, manchmal auch in den Mittleren Osten fliegen. Ich begann auch in Israel, im Libanon, in Saudiarabien, in Jordanien zu operieren. Sehr oft fliege ich von Paris nach Bukarest, um mit ehemaligen Kollegen und Professoren zu operieren. Das sind sehr gut ausgebildete Mediziner, mit denen ich immer besonders gern zusammenarbeite. Wir operieren zusammen verschiedene Patienten, wir diskutieren besondere Fälle von minimal-invasiven oder robotergestützter Chirurgie und wir beteiligen uns auch an Medizinkongressen in Europa oder in den Vereinigten Staaten.“



    Der Chirurg Adrian Lobonţiu hat sich der medizinischen Robotik ganz verschrieben. Unter anderen beteiligte er sich an einem bahnbrechenden Projekt: Auf dem Flugzeugträger Charles de Gaulle“, der sich irgendwo in der südlichen Hemisphäre befand, gab es Versuchstiere und menschenartige Dummies. Die OP-Simulation wurde nicht über Glasfaserkabel, wie im Lindbergh“-Fall des Professors Jacques Marescaux, sondern per Satellitenverbindung durchgeführt.



    Was wurde mit diesen zwei Experimenten bewiesen? Einerseits, da‎ß man robotergestütze Operationen über gro‎ße Entfernungen durchführen und ein Patient von einem hochspezialisierten Chirurgen operiert werden kann, auch wenn der Arzt sich auf einem anderen Kontinent befindet. Andererseits sind solche per Kabel- oder Satellitenverbindung ferngesteuerte Operationen mit enormen Kosten verbunden. Adrian Lobonţiu ist aber der Ansicht, da‎ß in einigen Jahren die Technik der Satellitenverbindung in der Medizin, die Anfang der 1990er Jahre nicht vorstellbar war, sich weit verbreitet und öfter angewandt wird.



    Audiobeitrag hören:



  • Chirurgia robotică şi telesatelitară

    Chirurgia robotică şi telesatelitară

    Pe 7 septembrie 2001, o echipă de medici condusă de profesorul francez Jacques Marescaux stabilea o premieră mondială : efectua cu succes o intervenţie chirurgicală robotică la distanţă. Doctorii se aflau într-un birou din New York, iar pacienta într-un spital din … Strasbourg, la mii de kilometri depărtare. Operaţia era botezată « Lindbergh », după numele celebrului aviator american devenit primul om care survolase, în anii 1920, singur şi fără escală, Atlanticul.



    În toamna lui 2001 era un gest chirugical care traversa oceanul ! Manetele robotului, supranumit Zeus, erau instalate la New York, în timp ce braţele lui chirurgicale erau implantate în pacienta din Strasbourg. Toată operaţia era făcută prin cabluri transatlantice France Télécom. Era pentru prima oară în istoria medicinei când se demonstra că există soluţii tehnice pentru scurtarea decalajului temporal inerent unei astfel de transmisii transatlantice prin fibră optică, ceea ce făcea posibilă o asemenea intervenţie chirugicală. Marele pas înainte era, deci, făcut !



    Ajuns în Franţa, la începutul anilor 1990, după studii la facultatea de medicină din Târgu Mureş, românul Adrian Lobonţiu întâlnea la Paris confraţi americani care, veniţi din plin Sillicon Valley la un congres în capitala franceză, îi vorbeau despre viziunea lor în chirurgie robotică şi telesatelitară. Fascinat şi poate chiar vizionar, Adrian Lobonţiu devenea, într-un timp relativ scurt, primul medic din Europa specializat într-o astfel de tehnică. El îşi aminteşte : Tendinţa în medicină, acum 20 de ani, cam când am ajuns eu în Paris, era de a evolua de la chirurgia invazivă, prin care deschidem larg pacientul ca să vedem toate organele, la una mai puţin invazivă, pentru ca el să sufere mai puţin, durerea să nu fie aşa de mare, riscul de hemoragie să fie minim, să nu aibă riscuri de febră … într-un cuvânt, să poată să plece mai repede acasă şi să se reintegreze în viaţa socială şi profesională. Dar era foarte greu pentru chirurgi.



    De ce ? Pentru că în pacient trebuia introdusă o cameră de luat vederi, medicilor le trebuiau nişte instrumente speciale de aproximativ 30-40 de centimetri, deci foarte lungiÎncercaţi să scrieţi cu un creion de 40 de centimetri, pe care să îl ţineţi de capătul lui ! E foarte greu ! Şi atunci a venit o altă idee : robotica, care fusese introdusă, deja, în toate industriile, doar în medicină nu. Din nou, Adrian Lobonţiu : Tocmai pentru că gestul chirurgului este dificil în chirurgie minim-invazivă sau laparoscopică, între mâinile chirurgului şi vârful intrumentelor chirurgicale, aflate în pacient, a fost introdus un computer. Acest computer redă specialistului flexibilitatea şi tot ce a pierdut trecând de la chirurgia deschisă la cea laparoscopică sau minim-invazivă. Tot chirurgul este pilotul, pentru că tot el comandă robotul, dar ce face acesta ? Îi analizează fiecare mişcare a degetelor, fiecare gest chirurgical făcut … Robotul ştie exact unde se află vârful instrumentelor în pacient, ştie că sunt vase de sânge, nervi care nu trebuie tăiaţi, ştie la ce distanţă se află tumora … El nu numai că îi corectează medicului gestul chirurgical şi îi spune prea mult îţi tremură mâna, acum opresc din tremurăturile astea pentru că nu sunt eficiente chirurgical”, dar îi ameliorează şi performanţa.



    Pionier la nivel european în această metodă medicală inovatoare, cu aer de science-fiction, Adrian Lobonţiu devenea rapid cunoscut nu numai pe bătrânul continent, ci în întreaga lume. A fost supranumit the flying surgeon” — chirurgul zburător. Viaţa mea puţin s-a schimbat, pentru că, din acel chirurg standard care merge în fiecare zi la acelaşi spital, în acelaşi bloc operator şi operează doar pacienţii săi, am fost nevoit ca, dobândind această experienţă, în fiecare săptămână să iau câte două-trei avioane în Europa, chiar în Orientul Mijlociu … Am început să operez în Israel, în Liban, Arabia Saudită, Iordania … Veneam foarte des din Paris, luam zborul spre Bucureşti şi aveam foarte mulţi foşti profesori de-ai mei, colegi cu care făcusem facultatea sau specializarea, care sunt foarte pregătiţi şi pe care îi întâlneam nu numai în Bucureşti, ci şi la congrese la care mergeam peste tot în Europa sau în Statele Unite. Cu aceste echipe, cu aceşti oameni, a fost, întotdeauna o mare plăcere să vin — şi veneam destul de des, la câteva luni — să operăm împreună pacienţi, să discutăm anumite cazuri fie în chirugie minim-invazivă, fie robotică.



    Dedicat cauzei roboticii medicale, Adrian Lobonţiu a participat inclusiv la un proiect de anvergură : pe port-avionul Charles de Gaulle, aflat undeva în emisfera sudică, erau animale şi modele umane, iar medicii, printre care şi el, se găseau la Paris. Simularea operaţiei era făcută nu prin fibră optică, ca în cazul intervenţiei chirurgicale « Lindbergh » a profesorului Jacques Marescaux, ci, de această dată, telesatelitar. Ce se demonstra în ambele cazuri ? Că, pe de o parte, operaţiile chirurgicale robotice pot fi efectuate la distanţă, un pacient putând beneficia de ajutorul unui profesionist de cea mai înaltă ţinută, pe orice continente, oricât de îndepărtate, s-ar afla cei doi.



    Pe de altă parte, însă, costurile pe care le presupun transmisiunile fie ele prin cablu sau prin satelit sunt uriaşe. Cum conceptul există, însă, medicul Adrian Lobonţiu este convins că, în câţiva ani de zile, tehnica telesatelitară, de neimaginat la începutul anilor 1990, ar putea fi introdusă pe scară foarte largă.