Tag: chisinau

  • Andamusea a teatrilor naționali tu Chișinău

    Andamusea a teatrilor naționali tu Chișinău

    Teatrili naţionali româneşțâ s-adunâ Chişinău, tu Republica Moldova, la 9-a ediţie a nai ma marlui festival evropean a artilor sțeniți. Evenimentul, andreptu di Teatrul Național „Mihai Eminescu” ditu capitala moldoveneascâ deadunu cu reprezentanţa a Institutlui Cultural Român di nastânga a Prutlui ş-cu Ministerili a Culturillei ditu Românie ş-ditu Republica Moldova, s-fați ahurhindalui di adzâ ş-pânâ tu 22 di yizmâciuni.

    Ti 4-lu anu arada vestivallu s-dizvârteaști cu andruparea a prezidențâloru ali Românie ş-ali Republicâ Moldova, Klaus Iohannis și, dimi, Maia Sandu, iara ediţia di estanu ari motto-ul „Ligâturi Evropeani”. Tu kiro di 13 dzâli, publiclu di Chişinău ari 27 di spectacoli tu salâ, ama ș-nafoarâ, 8 audiţii di spectacoli radiofoniți şi 6 premieri.

    Tutnâoarâ, sum numa „Identităț lingvistiți – identitati evropeanâ (memorie, artâ, management cultural)” va s-facâ 10 lansări di carti ş-andamusi cu oamiñi di culturâ ş-personalităţ ditu lumea a teatrului, pritu cari Emil Boroghină, Ludmila Patlanjoglu, Matei Vișniec, Ana Blandiana, Aura Corbeanu, Ion Bogdan Lefter, Maria Zărnescu, Oana Borș ş-mulţâ alţâ. România easti reprezentatâ di Teatrul Național „I. L. Caragiale” di București, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” di Iași, Teatrul Național „Radu Stanca” di Sibiu, Teatrul Național „Marin Sorescu” di Craiova, Teatrul Național „Lucian Blaga” di Cluj-Napoca, Teatrul Național Târgu-Mureș, Teatrul di Statu Custanța, Teatrul „Matei Vișniec” di Suceava, Teatrul Național Radiofonic ş-Gigi Căciuleanu Romania Dance Company.

    Di partea alantâ, va s-hibâ adusi dininti 8 instituţii teatrali, Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Teatrul Republicanu „Luțeafirli”, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” di Bălți, Teatrul Național „Eugène Ionesco”, Teatrul „B.P. Haşdeu” di Cahul, Teatrul Național Satiricus „I.L. Caragiale”, Teatrul „Alexie Mateevici” ş-Teatrul Fârâ Numâ – Chentrul Ginta Latinâ. Oaspi di tiñie a festivallui easti Teatrul Naţional Dramatic „Ivan Franko” di Kiev.

    Andamusea a Teatriloru Naționali Româneșțâ fu andreaptâ ti prota oarâ tu 2015, iara fotisi ti ahtari lcuru fu proiectul „Teatrul românescu București – Iași – Chișinău”, anchisitu cu unu anu ma ninti di doilli directori a Teatriloru Naționali di București ș-Chișinău, marli teatrinu Ion Caramitru ș-dimi, reghizorlu Petru Hadârcă. Proiectul fu minduitu ca unu fluminu di spectacoli ditu ascâpitatâ câtrâ Chișinău ta s-hibâ paradignâ ti avalanșa di mesaji ș-pirmithi di propagandâ aruseascâ ți cumândârsea spațiul public ș-mediaticu tu ațea oarâ, ta s-lâ da a țetățeañiloru moldoveñi reperi dimucratiți şi s-lâ hibâ ș-unâ ancorâ tu spațiul a lumillei elefterâ.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțerea: Tașcu Lala

  • Chișinău, di Dzuua ali Limbâ Românâ

    Chișinău, di Dzuua ali Limbâ Românâ

    Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, s-dusi tu bitisita di stâmânâ Chişinău, tu Ripublica Moldova, ta s-adunâ cu omologlu moldovean Maia Sandu, bași tu dzuua cându pi dauli mealuri a Prutlui s-yiurusi Dzuua a Limbâllei Românâ.

    Doilli ufițiali bâgarâ unâ tumbâ di lilici la bustul a poetlui Mihai Eminescu ditu Gârdina Publicâ „Ştefan ațelu Marli şi Sâmtu”. Maia Sandu dzâsi că vizita a prezidentului ali Românie, Chişinâu, di Dzuua a Limâllei Românâ, limba ți leagâ dauli stati, easti unâ vizitâ simbolicâ ş-cundille andruparea fârâ acumtinu ți yini ditu partea ali Românie tu domeniili energheticu, icuonomicu, culturalu ş-educaţionalu.

    Maia Sandu: „Ligâturli anamisa di Ripublica Moldova ş-România furâ totna sânâtoasi, ama adzâ, Chişinulu ş-Bucureştiul s-hârsescu di nai ma vârtoasa ş-ahândoasa ligâturâ ditu istoria a noastâ. Âlli himu pricunuscâtori ali Românie ti andruparea datâ tu anvârtușarea a rezilienţâllei ali Republicâ Moldova. Ankisearea a pâzârâpserloru ti aprukearea la Uniunea Evropeanâ tu cirișaru, estanu, nu vrea s-putea s-facâ fârâ andruparea fârâ curmari ş-acutotalui ditu partea ali Românie.”
    Tu arada a lui, prezidentul Iohannis cundille simasia a limbâllei românâ ş-a grafillei latinikeascâ, elementi di prota thesi a identitatillei ş-a culturâllei ş-adusi aminti câ româna easti limbâ ufițialâ ali Uniuni Evropeanâ. El zburâ nica unâ oarâ ti andruparea ali României ti securitatea ali Ripublicâ Moldova ş-ti calea a llei evropeanâ.

    Klaus Iohannis: „Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău agiumsi s-lucreadzâ acutotalui tu sumedru 2021 ş-anvârtușe securitatea energheticâ ali Ripublicâ Moldova. Tutnâoarâ, avem unu lucru deadunu salami ti dezvoltarea a infrastructurâllei di transportu ali energhie electricâ, ș-ti ahtari lucru șadi mârturie adrarea a interconexiunillei Suceava-Bălţi. România easti di ma mulţâ añi protlu parteneru di emburlâki ali Ripublicâ Moldova. Borgea strateghicâ ali Românie ti dezvoltarea dimucraticâ ali Republicâ Moldova nu va s-alâxeascâ ș-ea va s-facâ ti unu kiro lungu.”
    Prezidentul român âlli angâsâi țetățeañilli moldoveñi s-ducâ ma largu calea evropeanâ la referendumul di toamna aesta tu ți mutreaști integrarea tu Uniunea Evropeanâ ş-lâ gri a tutuloru partenerloru internaţionali s-andrupascâ salami Chişinăulu pi calea evropeanâ.
    Iohannis şi Sandu simnarâ ş-unâ Declaraţie kino tu ți mutreaști lucurlu deadunu ti anvârtușarea a rezilienţâllei ali Ripublicâ Moldova. Documentul fu simnatu „ahurhindalui di la caracterlu ahoryea a ligâturloru bilaterali, thimilliusiti pi kinotita di limbâ, culturâ ş-istorie” ş-pruveadi, pritu alti lucri, că România ş-llia borgea s-andreagâ Ripublica Moldova ti aprukearea tu anlu 2030 şi sâ-și anvârtușeascâ potenţialul di apârari dinintea a fuvirserloru hibridi, a dezinformarillei, aspârdzearillei a proțesilor dimucratiți ş-a statlui di ndreptu.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțeara: Mirela Biolan