Radio România Internațional

Tag: Chisnau

  • Jurnal românesc – 30.04.2019

    Jurnal românesc – 30.04.2019

    36 de secții de
    votare pentru alegerile europarlamentare din 26 mai vor fi deschise în
    Republica Moldova, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe. Cele mai multe, 13,
    vor fi deschise în capitala Chișinău, inclusiv una la Durlești, oraş din cadrul
    municipiului. În zona de nord a Republicii Moldova vor fi deschise 7 secții,
    inclusiv 2 la Bălți și câte una la Edineț, Drochia, Soroca, Florești și
    Fălești. În zona centrală vor exista 9 secții de votare la Telenești, Ungheni,
    Nisporeni, Orhei, Călărași, Bardar, Ialoveni, Hâncești și Anenii-Noi. Pentru
    cetățenii români din sud au fost instituite 7 secții de votare la Căușeni,
    Cimișlia, Leova, Cantemir, Cahul, Giurgiulești şi Carabetovca. Un număr record
    de 441 de secții de votare vor fi deschise, în total, în afara graniţelor
    României, la alegerile pentru Parlamentul European. Acestea vor fi organizate,
    cu precădere, în sediile misiunilor diplomatice și consulare, în sediile
    institutelor culturale şi în cadrul consulatelor onorifice. Cele mai multe
    secții de votare sunt organizate în Italia (76), în Spania (50), Republica
    Moldova (36), Statele Unite ale Americii (31), Marea Britanie (29), Germania
    (25), Franța (17), Austria (9) şi Belgia (8).




    Deputatul
    Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din
    afara graniţelor ţării, îi solicită ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea,
    accelerarea procesului de recunoaştere a diplomelor medicilor din Republica
    Moldova. Acesta i-a solicitat ministrului informaţii privind numărul medicilor
    basarabeni care au depus dosare şi numărul celor care au trecut de procedura de
    recunoaştere a diplomelor, certificatelor şi titlurilor de medic specialist.
    Parlamentarul apreciază că numărul celor care au primit soluţii favorabile este
    unul revoltător de mic. Din totalul de 262 de medici din Republica
    Moldova care şi-au depus dosarele pentru obţinerea dreptului de practică pe
    teritoriul României, în proces de evaluare la comisiile mixte de recunoaştere
    se aflau doar 174 de dosare, iar în cazul a 88 de dosare au fost făcute
    solicitări de completare, a spus Constantin Codreanu. Astfel, la
    sfârşitul anului 2018, din numărul total al solicitărilor, doar pentru 6 dosare
    a fost dat avizul Colegiului Medicilor din România şi au fost întocmite
    documentele de recunoaştere. Este o situaţie inacceptabilă, mai ales ţinând
    cont că România se confruntă cu o lipsă a cadrelor medicale, a afirmat
    politicianul. Poziţia lui Constantin Codreanu vine în contextul în care ministrul
    Sănătăţii a declarat recent că în România există 700 de posturi de medici de
    familie neocupate.




    Deputatul
    independent Matei Adrian Dobrovie, vice-președintele Comisiei pentru românii
    din afara granițelor țării, afirmă că, după Legea Educaţiei, românii din
    Ucraina primesc o nouă lovitură din partea autorităților de la Kiev, după ce
    Rada Supremă a adoptat legea privind asigurarea funcționării limbii ucrainene
    ca limbă de stat. Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta spune că a cerut
    ca Ministerul de Externe să ia din timp o atitudine fermă față de această lege
    care, apreciază politicianul, pune în pericol menținerea identității etnicilor
    români. Am cerut și sesizarea Comisiei de la Veneția în legătură cu
    aceasta, a scris deputatul pe platforma de socializare. Din păcate
    nici aceste demersuri, nici întâlnirile cu Ambasada Ucrainei din București și
    vizita făcută la Kiev pentru a le explica parlamentarilor ucraineni cum sunt
    afectate drepturile românilor din Ucraina nu au împiedicat continuarea acestui
    proces agresiv de asimilare, spune Matei Adrian Dobrovie. Parlamentarul
    român susţine că Ucraina nu poate continua parcursul european nesocotind
    drepturile minorităților şi că legile adoptate de legislativul de la Kiev
    nu fac decât să submineze îmbunătățirea relațiilor cu Bucureştiul.
    Românii, în număr de aproape 410.000, reprezintă a treia etnie ca pondere în
    Ucraina şi sunt concentraţi în regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia.

  • Jurnal românesc – 20.12.2018

    Jurnal românesc – 20.12.2018

    Consiliul Suprem
    de Apărare al Ţării, reunit la Bucureşti, a decis suplimentarea cu 127 a
    numărului de militari care vor participa la misiuni şi operaţii în afara
    teritoriului statului român în anul 2019.     România îşi menţine astfel
    angajamentul faţă de misiunea NATO Resolute Support din Afganistan, de securizarea
    flancului estic al Alianţei prin participarea la grupul de luptă dislocat în
    Polonia şi de operaţiunile din Balcanii de Vest. Anul viitor, România va
    participa cu 1.902 militari şi cu 759 de militari şi poliţişti din cadrul
    Ministerului de Interne la misiunile UE, OSCE, NATO şi ONU. Noutatea o
    reprezintă participarea României, în 2019, cu un detaşament de elicoptere
    militare la misiunea multidimensională, integrată ONU, de stabilizare din
    Republica Mali. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că soldaţii români vor
    desfăşura operaţii de evacuare medicală, transport de trupe şi
    echipamente şi vor asigura suportul logistic necesar personalului ONU dislocat
    în această ţară.




    Comitetul
    interministerial pentru românii de pretutindeni, organizat la 19 decembrie de
    Ministerul de resort, a luat în discuţie lansarea de către Ministerul Muncii,
    în ianuarie 2019, a unei burse a locurilor de muncă pe piața din România,
    dedicată domeniului construcțiilor.     Inițiativa urmărește să aducă în prim-plan
    oportunitățile existente în țară, ca modalitate de stimulare a procesului de
    reîntoarcere și reinserție socio-profesională a românilor aflați în afara
    granițelor. Ministerul pentru românii de pretutindeni consideră că se impune
    necesitatea identificării unor strategii prin care diaspora să afle uşor de
    oportunitățile de acasă, în contextul în care economia României este pe un
    trend ascendent. Cea mai mare problemă pe care am întâlnit-o peste hotare
    a reprezentat-o lipsa de informare. În acest sens, ne vom uni eforturile cu
    colegii de la Ministerul Muncii ca împreună să facem în așa fel încât din ce în
    ce mai mulți din românii din străinătate să afle despre locurile de muncă de
    acasă, remunerate competitiv și care îi așteaptă. Vrem să reîntregim familiile
    și să readucem românii acasă    , a declarat ministrul Natalia-Elena
    Intotero.




    Ambasadorul
    României la Chișinău, Daniel Ioniță, a vizitat grădinița Romanița
    din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, pentru modernizarea căreia statul
    român a oferit un milion de lei moldovenești peste contribuţia comunității
    locale în valoare de 300 de mii de lei, transmite Radio Chişinău.     Diplomatul
    român le-a adus copiilor în dar un pom de Crăciun şi a spus că, prin proiectele
    pe care le implementează în Republica Moldova, România încearcă să ridice la
    standardele europene calitatea vieții cetățenilor. Prin astfel de
    proiecte dorim să vă aducem mai aproape de Europa, să încurajăm demersurile dvs
    de apropiere de UE, pentru că din punct de vedere istoric, geografic, cultural
    sunteți deja acolo. Să știți că România a fost, este și va afla alături de dvs,
    iar prin astfel de proiecte dovedim că nu doar spunem ci și facem, a
    declarat Daniel Ioniță. Pentru renovarea și dotarea grădinițelor din Republica
    Moldova, Guvernul României a alocat 26 de milioane de euro, iar recent acest
    program a fost suplimentat cu încă trei milioane de euro.




    Angajatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 1.884
    locuri de muncă pentru români, majoritatea în Spania (807), Germania (363) şi
    Marea Britanie (340), anunţă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
    În mare parte,
    job-urile oferite sunt în sectorul construcţiilor, al curieratului şi în
    domeniul agriculturii. Persoanele interesate pot obţine mai multe informaţii pe
    site-ul www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene
    pentru ocuparea forţei de muncă din zona de domiciliu, unde pot fi îndrumaţi de
    consilierul Eures.

  • Retrospectiva săptămânii 21.08 – 27.08

    Retrospectiva săptămânii 21.08 – 27.08

    Printre victimele seismului din Italia sunt şi români


    Între victimele seismului cu magnitudinea 6 pe Richter produs în noaptea de marţi spre miercuri în Italia se numără şi români, atât între cei morţi cât şi între răniţi sau dispăruţi. Bucureştiul a trimis o echipă consulară de la Bologna în zonele afectate şi este în continuă legătură cu autorităţile italiene. De asemenea, două echipe din capitala italiană, de la Ambasada României şi de la Secţia Consulară, sunt pregătite să efectueze titluri de călătorie temporare pentru cetăţenii români care şi-au pierdut documentele de identitate sau care au nevoie de alte servicii consulare în regim de urgenţă. Ministerul român de Externe a transmis condoleanţe şi întreaga sa compasiune familiilor victimelor afectate de seism şi a exprimat întreaga sa solidaritate cu poporul italian. Localităţile Amatrice, Accumoli şi Pescara del Tronto au fost distruse aproape în întregime. Bilanţurile prezentate de autorităţi anunţă sute de morţi şi de răniţi. La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis omologului său, Sergio Mattarella, un mesaj de condoleanţe, exprimând solidaritatea cu poporul italian, atât în nume personal, cât şi în numele românilor. Gândurile noastre se îndreaptă către persoanele afectate, români şi italieni, deopotrivă, precum şi către cele care fac eforturi pentru salvarea şi ajutorarea victimelor, a transmis şi premierul Dacian Cioloş.



    Prima vizită la Chişinău a premierului Dacian Cioloş


    Aflat în prima sa vizită în Republica Moldova( ex-sovietică, majoritar românofonă) de la preluarea mandatului, premierul român, Dacian Cioloş, s-a întâlnit cu omologul său de la Chişinău, Pavel Filip. Şeful guvernului român a declarat că obiectivul Bucureştiului, care susţine reformele pe care autorităţile de la Chişinău au decis să le facă, este îmbunătăţirea situaţiei cetăţenilor moldoveni. România a eliberat, miercuri, 60 de milioane de euro – o primă tranşă din asistenţa financiară rambursabilă aprobată pentru Republica Moldova. Dacian Cioloş (track): Ceea ce noi ne aşteptăm şi ceea ce noi susţinem este continuarea procesului de reformă. În această idee vedem şi acest acord de împrumut, a cărui primă tranşă a intrat în conturile Guvernului Republicii Moldova. Am acordat şi acordăm sprijin în ideea că acest guvern s-a angajat să pună în aplicare anumite reforme şi că acest lucru chiar se va întâmpla. La rândul său, Pavel Filip a subliniat că România este un prieten dedicat şi apropiat al Republicii Moldova, dovadă şi Parteneriatul strategic bilateral pentru integrare europeană şi proiectul comun de a fi împreună în Uniunea Europeană. Potrivit şefului guvernului moldovean, prioritatea majoră în relaţiile bilaterale este cooperarea energetică, în special extinderea gazoductului Ungheni-Chişinău.



    Un nou caz de corupţie în România


    Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale a Medicamentului, Lazăr Iordache, a fost arestat preventiv pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă. Denunţătorul în cazul acestuia este chiar persoana cu funcţie de conducere căreia i s-au oferit bani, precizează Ministerul Sănătăţii într-un comunicat. Potrivit DNA, Lazăr Iordache i-a promis respectivului 5% din sumele alocate dotarea a două spitale. Anchetatorii au constatat că, în aprilie, Lazăr Iordache i-a dat funcţionarului 126.000 de lei (circa 28.000 de euro). În schimbul banilor, acesta urma să aprobe alocările bugetare pentru cele două spitale, dar şi să îşi exercite influenţa asupra altor persoane din minister responsabile pentru aceste alocări.



    Transportatorii şi fermierii români au organizat proteste


    Nemulţimiţi de scumpirea poliţei RCA, respectiv pentru că nu au primit integral subvenţiile pentru animale pe anul trecut, transportatorii şi fermierii au protestat în această săptămână. Sute de şoferi au circulat cu viteză redusă şi au blocat circulaţia pe mai multe porţiuni de drumuri naţionale, ameninţând că dacă nu vor primi o decizie favorabilă, vor organiza pe 15 septembrie un protest la nivel naţional, la care ar putea participa 40.000 de autovehicule. Mai mulţi fermieri, aflaţi încă de săptămâna trecută în greva foamei, au continuat protestele în faţa guvernului. Suma totală a subvenţiilor se ridică la 360 de milioane de euro, iar protestatarii spun că ministerul Agriculturii ar fi trebuit să acorde banii până pe 15 august. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură afirmă că, până la jumătatea lunii august, a plătit peste 61% din subvenţii, echivalentul a 193 de milioane de euro. Directorul Agenţiei, Nicolae Horumbă, a anuntat că cea mai mare parte a cererilor depuse de fermieri pentru plata banilor a fost deja autorizată şi că, de la sfârşitul lunii, vor intra la plată şi ceilalţi fermieri.



    Bilanţ modest pentru România la Jocurile Olimpice de la Rio


    Jocurile Olimpice de la Rio s-au încheiat cu un rezultat modest pentru România – doar 5 medalii. România ocupă, astfel, poziţia 47 în clasamentul pe medalii, cu una de aur, prin echipa feminină de spadă, una de argint, câştigată de Florin Mergea şi Horia Tecău la tenis dublu masculin şi trei de bronz, obţinute de halterofilul Gabriel Sîncrăian, echipajul feminin de canotaj 8 plus 1 şi de cecenul naturalizat Albert Saritov, la lupte libere. Viitoarea gazdă a Jocurilor din 2020 este capitala niponă Tokyo.

  • Proteste şi discuţii la Chişinău

    Proteste şi discuţii la Chişinău

    Instalat, săptămâna trecută, în condiţii aproape conspirative, cu voturile unei majorităţi parlamentare conjuncturale şi eterogene, care merge de la liberali pro-europeni la ex-comunişti, tradiţional filoruşi, convertiţi peste noapte la social-democraţie, Cabinetul de coaliţie condus de Pavel Filip e, deja, cu spatele la zid. Pentru zecile de mii de protestatari care-au ieşit, din nou, în stradă, duminică, la Chişinău, acesta e guvernul unei clase politice profund corupte, care, la adăpostul retoricii pro-europene, a devalizat un miliard de dolari din sistemul bancar al republicii.



    Liderii manifestanţilor au cerut, ultimativ, demisia în bloc a actualei guvernări până cel târziu joi după-amiază şi organizarea de alegeri legislative anticipate până aprilie şi au avertizat că, în caz contrar, vor proceda la paralizarea circulaţiei în întreaga republică şi la alte acţiuni de nesupunere civică. De pe băncile Puterii, protestele sunt percepute ca o destabilizare iresponsabilă a înşăşi statalităţii moldoveneşti, iar masa participanţilor drept o combinaţie toxică între curente ideologice aparent incompatibile.



    Între organizatori sunt atât formaţiuni proruse, precum socialiştii, cu cel mai numeros grup din Legislativ, şi Partidul Nostru, populist, extraparlamentar, cât şi platforma civică Demnitate şi Adevăr, un cartel de organizaţii non-guvernamentale care promovează valori occidentale. În timp ce şeful socialist Igor Dodon şi cel populist Renato Usatîi adoră să pozeze în compania preşedintelui rus Vladimir Putin, în rândurile platformei civice nu sunt puţine vocile care pledează pentru reunificarea Republicii Moldova cu România.



    Pentru moment, remarcă analiştii, mulţi dintre partenerii occidentali ai Chişinăului consideră că organizarea alegerilor anticipate în acest moment ar aduce la putere forţele proruse de stânga, care ar scoate republica de pe orbita europeană. Şi, tocmai de aceea, au susţinut noul guvern Filip, deşi acesta nu se bucură de credibilitate. Premierul a anunţat, deja, că va face, marţi, la Bucureşti prima sa vizită peste hotare. Se aşteaptă, notează analiştii, ca la discuţiile cu omologul său, tehnocratul Dacian Cioloş, să fie clarificată şi problema deblocării ajutorului oferit de România pentru susţinerea deficitului bugetar al Republicii Moldova.



    Anul trecut, Bucureştiul se oferea să acorde un credit în valoare de 150 milioane de euro, dar, pe fondul instabilităţii politice cronice de la Chişinău, preşedintele Klaus Iohannis a dispus îngheţarea acestuia, sceptic că se va menţine cursul integrării europene. Duminică, preşedintele a repetat, însă, că România rămâne un partener de încredere” pentru Republica Moldova şi că istoria şi limba comune contribuie la consolidarea identităţii şi solidarităţii dintre cele două state. La rându-i, premierul Cioloş a declarat că România este alături de Republica Moldova, iar guvernul de la Bucureşti reconfirmă sprijinul pentru aspiraţiile civice şi europene ale cetăţenilor din statul vecin.