Radio România Internațional

Tag: Christian Spahr

  • Eurostat – creştere economică, şomaj, inflaţie

    Eurostat – creştere economică, şomaj, inflaţie

    Economia europeană se comportă bine, chiar dacă se înregistrează o creştere mai lentă decât în ultimii ani.

    Cea mai bună veste pe care o dă EUROSTAT este că veniturile europenilor au crescut uşor, atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, în ansamblu. Potrivit datelor aferente trimestrului doi al acestui an, gospodăriile au avut un venit cu 0,4 la sută mai mare şi au consumat cu 0,3 la sută mai mult decât în primul trimestru. Iar economia europenă îşi menţine rata de creştere uşoară, după cum a explicat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene, Christian Spahr: Cifrele publicate de EUROSTAT indică 0,2% creştere în zona euro şi 0,3 la sută în Uniunea Europeană per ansamblu. Aşadar, este al 22-lea trimestru cu creştere economică succesivă. Este adevărat, creşterea este acum mai lentă, dar elementele fundamentale pozitive se menţin. Economia europeană continuă să profite de condiţiile monetare bune şi de comportamentul bun al pieţei comune. Comisia Europeană va publica previziunile sale economice pentru perioada următoare pe 8 noiembrie.

    Rata şomajului în Uniunea Europeană a fost de 6,7% în septembrie, stabilă comparativ cu luna precedentă, dar cu aproape un procent mai mică decât aceeaşi lună a anului trecut.

    Este cel mai redus nivel al ratei şomajului înregistrat în Uniune de când Eurostat publică statisticile lunare privind şomajul, respectiv ianuarie 2000. În zona euro, 1,3 milioane de persoane şi-au găsit de lucru în ultimele 12 luni, iar numărul actual al şomerilor a scăzut la 13 milioane. În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale şomajului sunt în Grecia (19%) şi Spania (15%). La polul opus, se situează Cehia, cu 2,3% şomaj, apoi Germania şi Polonia, ambele cu 3,4%. România este sub media Uniunii Europene, cu o rată a şomajului de 4,1% în septembrie, în scădere faţă de 4,3% cât era în august şi 4,8% cât era în septembrie 2017.

    Inflaţia a mai crescut uşor în octombrie, la 2,2% în zona euro, faţă de 2,1%, cât fusese luna precedentă. Cele mai semnificative majorări de preţuri în zona euro s-au consemnat la energie, care a avut o creştere anuală de 10,6%, urmate de preţurile la alimente, alcool şi ţigări, care au urcat cu 2,2%, şi de cele la servicii, mai mari cu 1,5%.

    România a avut în septembrie, pentru a opta lună consecutiv, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,7%. Cel mai semnificativ impact l-au avut preţurile la energie, urmate de servicii, alimente, alcool şi ţigări.


  • Un an de la atentatele teroriste de la Barcelona și Cambrils

    Un an de la atentatele teroriste de la Barcelona și Cambrils

    În ziua de 17 august
    2017, un șofer la volanul unei dubițe intra cu mașina pe strada turistică La
    Rambla     din Barcelona ucigând 13 persoane și rănind 130. Teroristul a fugit de
    la locul crimei și a mai ucis o persoană căreia i-a furat mașina pentru a
    scăpa. În aceeași zi, la Cambrils, la aproximativ 120 de kilometri vest de
    Barcelona, cinci bărbați au comis un atac similar celui din capitala Cataloniei
    ucigând o femeie și rănind alte 6 persoane. Toți teroriștii au fost uciși de
    poliție, iar autoritățile au atribuit atacurile grupării Stat Islamic care
    acționează în Siria.


    Comemorarea
    atacurilor din Spania     de acum un an a coincis cu alte pierderi de vieți
    omenești. Prăbușirea podului Morandi din zona orașului Genova, care s-a soldat
    cu moartea a 43 de persoane și rănirea altor 29, făcuse ca Uniunea Europeană
    să-și exprime solidaritatea cu Italia și să declare doliu în fața sediului executivului
    european. De asemenea, pe 14 august 2018, un șofer a intrat cu viteză cu o
    mașină în bariera de la clădirea Parlamentului britanic de la Londra și a rănit
    cel puțin trei persoane    . Șoferul a fost arestat de poliția britanică și este
    suspectat de terorism.


    Christian Spahr, purtător de cuvânt al Comisiei
    Europene, a ținut să omagieze memoria celor morți acum un an din cauza
    terorismului islamic: Astăzi
    marcăm un an de când 16 persoane au fost ucise și alte 152 rănite pe străzile
    Barcelonei și orașului Cambrils într-un atac terorist. Astăzi omagiem acele
    victime și familiile lor și numai în această săptămână alți oameni au fost
    răniți într-un atac lângă clădirea Westminter la Londra. Gândurile noastre se
    îndreaptă și către acei oameni. Europa rămâne unită în lupta împotriva
    terorismului care atacă stilul nostru de viață și valorile noastre
    fundamentale. Vom continua să lucrăm împreună pentru a construi o Europă care
    protejează și pentru a face o Uniune mai rezistentă în fața amenințărilor
    teroriste.



    În ciuda acțiunilor teroriste care au dorit să
    intimideze cetățenii europeni, Europa nu și-a diminuat capacitatea de reacție. Pe
    de altă parte, deși retorica populistă antiteroristă a adus voturi unor
    formațiuni politice radicale de dreapta și eurosceptice, direcțiile de
    combatere a terorismului au rămas ferme. Limitarea afluxului de migranți,
    întărirea patrulelor din zonele prin care rețelele teroriste își desfășoară
    activitatea și prevenirea radicalizării tinerilor musulmani rămân pe agenda
    instituțiilor comunitare.


  • Reacţia Comisiei Europene cu privire la tragedia din Italia

    Reacţia Comisiei Europene cu privire la tragedia din Italia

    Cel puțin 43 de persoane și-au pierdut viața, în apropiere de Genova, în urma prăbușirii unei secțiuni de autostradă. Tragedia a adus în centrul atenției starea infrastructurii din Italia iar, în context, s-a vorbit și despre o posibilă responsabilitate a Uniunii Europene.

    La puțin timp după ce podul Morandi s-a prăbușit, omul forte al guvernului italian, ministrul de interne Matteo Salvini – un eurosceptic convins – a spus că politicile europene sunt parțial responsabile de ce s-a întâmplat la Genova, date fiind constrângerile privind modul de cheltuire a fondurilor europene.

    Comisarul european pentru buget, Günther Oettinger a răspuns că este o reacție umană să dai vina pe altcineva atunci când are loc o tragedie, iar purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Spahr, a explicat că Italia beneficiază de sume importante, pe care poate să le cheltuiască așa cum consideră: În intervalul 2014 – 2020, Italiei îi sunt alocate aproximativ 2,5 miliarde de dolari din Fondurile Structurale Europene pentru investiții în rețele de infrastructură cum sunt cele rutiere și feroviare. De asemenea, în aprilie 2018, Comisia a aprobat, în conformitate cu regulamentul privind ajutoarele către state, un plan de investiții pentru autostrăzile europene care va permite ca aproximativ 8,5 miliarde de euro să fie alocate, inclusiv în regiunea Genova. Trebuie menționat că, în conformitate cu regulile fiscale agreate, statele membre au dreptul de a stabili priorități – de exemplu, dezvoltarea și întreținerea infrastructurii. Comisia chiar a încurajat investițiile în infrastructura italiană. Recomandările de țară pentru 2018 adoptate de Consiliu chiar le-au cerut autorităților italiene să își direcționeze mai bine investițiile astfel încât să stimuleze dezvoltarea infrastructurii. După cum a declarat anterior președintele Juncker, Italia este unul dintre principalii beneficiari ai flexibilității din Pactul de Stabilitate și Creștere. Acest lucru i-a permis Italiei să investească și să cheltuiască mai mult în ultimii ani.


    Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Spahr, a mai declarat că există reglementări europene cu privire la siguranța infrastructurii și că aministratorii de drum sunt cei care răspund de aplicarea lor: Directiva privind siguranța infrastructurii rutiere a fost adoptată în 2008 pentru a garanta că în toate etapele planificării, conceperii și operării acestei infrastructuri, considerentele privind siguranța au prioritate. Aceste reglementări se aplică Rețelei Trans-Europene de Transport. În ceea ce privește responsabilitatea pentru siguranța infrastructurii rutiere din cadrul acestei rețele, în cazul în care un tronson este administrat de un operator privat, acesta răspunde pentru întreținere și siguranță.


  • Apel pentru idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate

    Apel pentru idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate

    Comisia Europeană a lansat un apel la toți cei interesați să prezinte idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate. În următorii doi ani, peste 100 de mii de tineri vor putea participa la acest corp.

    Peste 72.000 de tineri s-au înscris în Corpul european de solidaritate, de la lansarea sa în decembrie 2016. 7.000 dintre ei sunt implicați în activități de solidaritate. Acum, Comisia lansează o nouă cerere de propunere de proiecte, potrivit anunțului făcut de Christian Spahr, unul dintre purtătorii de cuvânt ai forului comunitar pe teme economice.

    Comisia Europeană a lansat un apel la toți cei interesați să prezinte idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate. O sumă totală de 44 milioane de euro a fost alocată din bugetul UE pentru proiectele selectate, care vor fi deschise tuturor tinerilor din Europa și din afara acesteia. Este vorba de prima dintr-o serie de cereri care, până la sfârșitul anului 2020, va face posibilă participarea a cel puțin 100 000 de tineri la Corpul european de solidaritate.


    Comisarul pentru buget și resurse umane, Günther Oettinger, a declarat că prin lansarea acestei noi cereri de propuneri în cadrul Corpului european de solidaritate, Comisia Europeană își îndeplinește angajamentul de a oferi tinerilor mai multe oportunități de a participa la activități de solidaritate.

    Noua cerere de propuneri este deschisă unei game de proiecte mai ample decât oricând. Pe lângă voluntariatul individual pe termen mai lung, stagiile și locurile de muncă în domeniul solidarității, vor fi eligibile și proiecte pe termen scurt (de la 2 săptămâni la 2 luni) pentru echipe de voluntari, propuse de organizații care au obținut eticheta de calitate de la agenția națională Erasmus + sau, în anumite cazuri, de la Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură.

    Nu numai organismele publice și private cu sediul în statele membre ale Uniunii pot solicita finanțare. Tinerii înscriși pe portalul Corpului european de solidaritate vor putea, de asemenea, să formeze un grup de cel puțin 5 participanți și să-și creeze propriile activități de solidaritate.

    Anumite proiecte ale Corpului european de solidaritate în domeniul voluntariatului sunt, de asemenea, deschise participării organizațiilor din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Turcia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și din alte țări partenere din afara UE.

    Termenul limită de depunere a propunerilor este 16 octombrie 2018, cu excepția proiectelor propuse de echipele de voluntariat, care vor avea timp să aplice până la 18 februarie 2019.