Tag: Christian Wigand

  • Statul de drept în Polonia

    Statul de drept în Polonia

    Între responsabilitățile Uniunii Europene se numără și aceea de a se asigura că guvernele Uniunii respectă valorile comunitare, precum statul de drept, democrația și standardele privind drepturile omului.

    Pornind de la această premisă și considerând că guvernul de la Varșovia de la acea vreme ar putea face abuz de putere, Comisia Europeană a început în urmă cu câțiva ani o anchetă cu privire la respectarea statului de drept în Polonia. Bruxellesul era îngrijorat de modificările pe care executivul polonez le făcea în legătură cu Tribunalul Constituțional și cu mass-media publică, modificări care ar fi putut afecta statul de drept.

    Mai exact, guvernul numise mai mulți judecători care să activeze în cadrul Tribunalului Constituțional decât avea dreptul să facă și refuza să pună în aplicare o hotărâre a instanței amintite legată de numirea judecătorilor. Dacă Guvernul putea ignora ce spunea Tribunalul, aceasta însemna că instanța respectivă nu își putea îndeplini sarcina de a se asigura că Executivul respectă limitele impuse de Constituție, adică Tribunalul Constituțional nu era în măsură să oprească Guvernul de la a adopta legi care să încalce drepturile omului protejate prin Constituție.

    De asemenea, a modificat normele privind modul de funcționare a Tribunalului Constituțional, încetinind procesul de adoptare a hotărârilor. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană era îngrijorată că modificările făcute de guvernul de la acea vreme cu privire la postul public ar putea interfera cu dreptul la libertatea de exprimare și libertatea de informare. Modificările introduse ofereau Guvernului puterea de a-i numi pe cei aflați în funcțiile de conducere ale mass-mediei publice, precum și pe membrii consiliilor de supraveghere a mass-mediei publice.

    În consecință, pentru prima dată, Comisia s-a folosit de puterea sa de a iniția o anchetă reglementată de articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acum, ancheta a fost finalizată, iar planul de acțiune prezentat în februarie de noul guvern Donald Tusk ca răspuns la disputa de lungă durată privind statul de drept și independența justiției a determinat executivul UE să-și anunțe intenția de a închide procedura împotriva Varșoviei, cea pentru care Bruxellesul a păstrat înghețate ani de zile peste o sută de miliarde de euro fonduri comunitare alocate Poloniei.

    Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru statul de drept, Carta drepturilor fundamentale:

    “Comisia Europeană și-a finalizat analiza privind situația statului de drept din Polonia în contextul procedurii articolului 7 din Tratatul privind UE. Comisia consideră că nu mai există un risc clar de încălcare gravă a statului de drept în Polonia. Polonia a lansat o serie de măsuri legislative și nelegislative pentru a răspunde preocupărilor privind independența sistemului de justiție, a recunoscut primatul dreptului UE și s-a angajat să pună în aplicare toate hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții Europene a Drepturilor Omului.”

    Condițiile cerute, legate de reformele specifice statului de drept, „au fost deja îndeplinite”, a precizat Christian Wigand, adăugând că Executivul comunitar va continua să „monitorizeze în mod regulat” măsurile din planul de acțiune polonez, precum și alte inițiative de promovare a statului de drept în Polonia.

    În ultimele luni, dovadă a relaxării relațiilor dintre Bruxelles și Varșovia după preluarea mandatului de către Donald Tusk, Comisia Europeană a dezghețat deja 76,5 miliarde de euro din Fondurile de coeziune și 6,3 miliarde de euro din Next Generation EU pentru Polonia, parte din totalul de 137 de miliarde înghețate de Uniunea Europeană.

     

  • Comisia Europeană susţine drepturile cetăţenilor polonezi

    Comisia Europeană susţine drepturile cetăţenilor polonezi

    Tratatele Uniunii
    Europene sunt foarte clare. Toate
    hotărârile Curții de Justiție a UE sunt obligatorii pentru toate autoritățile
    statelor membre, inclusiv pentru instanțele naționale. Iar Dreptul Uniunii are
    întâietate față de dreptul național, inclusiv față de dispozițiile
    constituționale. Acesta este angajamentul pe care toate statele membre ale UE
    și l-au asumat în momentul aderării la Uniunea Europeană. Astfel, recenta hotărâre
    a Curții Constituționale a Poloniei, care afirmă întâietatea dreptului polonez
    asupra dreptului european, ce a intrat în vigoare după publicarea sa în
    Monitorul Oficial, a îngrijorat autorităţile europene.



    Christian
    Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, ne-a spus:

    Uniunea Europeană este o comunitate a valorilor şi a legii, o
    comunitate bazată pe domnia legii şi tratament echitabil pentru toate ţările
    membre. De aceea Comisia insistă în respectarea domniei legii în toate ţările,
    pentru că acest concept îi afectează pe cetăţeni în viaţa de zi de zi. Unul
    dintre elementele cheie ale Domniei legii în Europa este independenţa, pentru
    că dacă aceasta este încălcată nimic nu mai prea are rost. Aşa că este foarte
    important să ştim că ne putem baza pe reguli, pe justiţie şi ca cetăţenii să
    simtă că drepturile le sunt protejate.


    Președinta
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a declarat îngrijorată de ceea ce s-a
    întâmplat în Polonia şi i-a asigurat pe cei 450 de milioane de europeni că în
    acest caz Comisia Europeană va face uz de toate competențele pe care le are în
    temeiul tratatelor, pentru a asigura respectarea normelor UE.


    Christian
    Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, ne-a spus ce poate face
    Comisia în astfel de situaţii:

    În acest caz Comisia Europeană a lansat
    o analiză şi acesta este unul dintre instrumentele pe care le avem pentru a ne
    asigura că legislaţia UE a fost respectată, şi în ceea ce priveşte comunitatea
    LGBT, dar şi pe plan economic. Este primul instrument pe care Comisia Europeană
    îl poate folosi, desigur şi prin contribuţia ţărilor membre însele, care au
    datoria să se asigure că legea este respectată. Iar dacă nu este, Comisia are
    şi alte modalităţi prin care poate interveni.


    Decizia Curţii
    Constituţionale poloneze ar putea ameninţa finanţarea Poloniei de către UE şi
    este considerată ca o primă etapă posibilă către ieşirea sa din Uniunea
    Europeană.


    Comisia
    Europeană doreşte acum să se asigure că cetățenii UE, precum și întreprinderile
    care își desfășoară activitatea în Polonia se pot bucura de certitudine
    juridică, știind că normele UE, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a UE,
    sunt pe deplin aplicate în Polonia.


  • Planul de acțiune UE pentru combaterea rasismului

    Planul de acțiune UE pentru combaterea rasismului

    Pentru unii
    cetățeni ai Uniunii Europene, discriminarea rasială și etnică este realitate de
    zi cu zi. Aceasta poate lua mai multe forme: de la încălcarea dreptului la
    tratament egal, până la ura etnică. Rasismul dăunează societății în multe
    moduri. În modul cel mai direct, acest lucru se traduce în faptul că unele
    persoane care trăiesc în Uniunea Europeană se confruntă cu discriminarea, ceea ce le afectează
    demnitatea umană, oportunitățile pe care le au în viață, prosperitatea, starea
    de bine și, adesea, inclusiv siguranța personală. Pentru a combate acest
    fenomen complex, Comisia Europeană a lansat în 2020 un plan de acțiune. În
    2021, au început să se vadă efectele acestei strategii. Pentru prima oară în
    istoria sa, Comisia Europeană a numit prima coordonatoare antirasism: Michaela
    Moua.

    Christian Wigand, purtător de cuvânt: Rasismul sau orice
    formă de discriminare nu pot exista în Uniunea Europeană, această discriminare
    fiind pe baza rasei, a originilor etnice sau a religiei. Președinta Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen, a exprimat foarte clar acest lucru și a spus în
    mod repetat că trebuie să vorbim despre rasism și în Uniunea Europeană. Desigur,
    nu începem de la zero și avem un cadru legal puternic și funcțional, însă
    există inegalități în Uniunea Europeană și trebuie să facem eforturi mai mari
    pentru a le rezolva. Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune ambițios
    pentru combaterea rasismului, care propune un număr de măsuri de implementat la
    nivelul Uniunii, dar și la nivel național. Printre primii pași în direcția
    aceasta, la nivelul Uniunii Europene, am putea menționa primul summit pentru
    combaterea rasismului, pe care l-am organizat în luna martie, iar, mai aproape
    de prezent, în luna mai, am numit primul coordonator antirasism, a cărui
    activitate se va concentra pe aceste probleme. Desigur, continuăm să lucrăm și
    la cadrul legal, să adoptăm decizii pentru combaterea rasismului și xenofobia
    și monitorizăm îndeaproape dacă statele membre țin cont de aceste legi. De
    asemenea, la nivel național am lansat un număr de proceduri de constatare a
    încălcării obligațiilor. În acest sens, sunt șapte state în care vrem să fie
    respectată legislația.


    În acest context,
    Comisia Europeană își reformează strategia de resurse umane. Christian Wigand,
    purtător de cuvânt:

    Vrem să fim un exemplu ca instituție. În
    acest moment pregătim totul, avem o nouă strategie a resurselor umane, iar unul
    dintre elementele cheie ale acesteia va fi o diversitate și o incluziune mai
    mare. Un exemplu mai concret ar fi că încercăm să atragem candidați mai diverși
    la testele de selecție. De asemenea, în luna noiembrie, Comisia Europeană a
    hotărât să creeze un birou special pentru diversitate și incluziune, care
    lucrează îndeaproape cu Comisarul pentru Egalitate, Helena Dalli. Astfel,
    Comisia va atrage talente cât mai diverse și va fi inclusivă și în interesul
    instituției.


  • Către un mediu online tot mai sigur în UE (AMC-TIKTOK)

    Către un mediu online tot mai sigur în UE (AMC-TIKTOK)

    În cursul
    lunii septembrie, TikTok, rețea de socializare lansată în China, folosită
    pentru a crea videoclipuri scurte de mai multe genuri, şi-a anunţat intenţia de a adera la Codul de
    conduită al UE privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din
    mediul online.



    Christian Wigand, purtător de
    cuvânt al Comisiei Europene, a detaliat pentru RRI:

    Salutăm decizia
    TikTok de a se alătura Codului de conduită al UE, mai concret măsurilor de
    prevenire a discursurilor de incitare la ură online. Este a noua companie care
    se alătură Codului de conduită, ce a fost lansat în 2016, după Facebook,
    Microsoft, Youtube, Instagram şi altele. Este o iniţiativă foarte importantă,
    pentru că protejează oamenii împotriva discursurilor de incitare la ură, care
    sunt, de asemenea, şi în offline. Regulile ce se aplică offline trebuie
    respectate şi online, iar Comisia doreşte ca tot mai multe companii să se
    angajeze să o facă.


    UE are nevoie de cooperare solidă
    pentru a face mediul digital un loc sigur pentru toți. TikTok se alătură astfel
    platformelor Facebook, Microsoft, Twitter, YouTube, Instagram, Snapchat,
    Dailymotion și Jeuxvideo.com.


    Punerea în aplicare a Codului de
    conduită este evaluată printr-un exercițiu regulat de monitorizare înființat în
    colaborare cu o rețea de organizații situate în diferite țări ale UE. Folosind
    o metodologie convenită de comun acord, aceste organizații testează modul în
    care companiile IT implementează angajamentele din Cod. Codul de conduită al UE
    oferă un răspuns solid la discursurile de ură ilegale online.


    Christian Wigand, purtător de
    cuvânt al Comisiei Europene, a adăugat:
    Codul de conduită a fost creat în 2016,
    iar ideea principală este ca toate companiile să primească notificări, pentru
    că online, desigur, lucrurile se mişcă foarte repede. Aşa că angajamentul este
    să permiţi monitorizarea conţinutului reflectat, 24 de ore din 24, iar dacă
    este discurs de incitare la ură acesta va fi eliminat. Am realizat o serie de
    evaluări, în cooperare cu ONG-uri, pe această temă, şi am observat un trend
    pozitiv în ultimii ani, de la începutul aplicării Codului, atunci când nu
    exista posibilitatea monitorizării conţinutului online 24 de ore, până în
    prezent când acest conţinut este monitorizat în permanenţă.


    De la
    adoptarea sa în 2016, Codul de conduită înregistrează progrese continue: ultima
    evaluare arată că, în medie, companiile evaluează acum 90% din conținutul
    marcat în termen de 24 de ore și 71% din conținutul considerat discurs de ură
    ilegal este eliminat.


  • Strategia privind drepturile victimelor

    Strategia privind drepturile victimelor

    Spre sfârşitul
    lunii trecute, Comisia Europeană a prezentat prima strategie privind drepturile
    victimelor elaborată vreodată la nivelul UE,
    menită să asigure că toate victimele criminalității își pot exercita pe
    deplin drepturile, indiferent de locul din UE în care a avut loc infracțiunea.



    Christian
    Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, ne-a explicat: Vedem că nu întotdeauna victimele se pot baza pe drepturile lor,
    practic. Câteodată asta se întâmplă pentru că
    poate nu există suficiente reguli, iar alte dăţi fiindcă regulile nu
    sunt corect implementate. Şi de aceea s-a simţit nevoia creării unei strategii.
    Nivelul violenţei de gen la nivelul UE face ca una din trei femei să
    fi avut de suferit de pe urma violenţei domestice.

    Vedem că pandemia cu
    Coronavirus a avut un puternic impact asupra situaţiilor de acest gen, pentru
    că s-a înregistrat o creştere a violenţei domestice în multe state membre, în
    privinţa abuzului sexual asupra copiilor, a criminalităţii cibernetice, dar şi
    în privinţa acţiunilor rasiste şi xenofobe. Un alt motiv pentru care a fost
    creată această strategie este ca să ne asigurăm că victimele se pot baza
    complet pe drepturile pe care le au.


    Strategia
    stabilește o serie de acțiuni pentru următorii cinci ani, concentrându-se pe
    două obiective. Unul este consolidarea capacității de acțiune a victimelor,
    astfel încât acestea să raporteze infracțiunile, să solicite despăgubiri și, în
    ultimă instanță, să își revină în urma infracțiunii, depășind consecințele
    acesteia. Al doilea obiectiv este colaborarea cu toți actorii relevanți pentru
    drepturile victimelor.


    Christian
    Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a precizat: Comisia a lansat o campanie de creştere a nivelului de conştientizare
    a acestor drepturi şi de promovare a unor măsuri specifice de protecţie, pentru
    nevoile specifice ale victimelor. De asemenea, promovăm şi susţinem activităţi
    de pregătire pentru aceia ce intră primii în contact cu victimele, fie ei
    poliţişti sau lucrători din domeniul juridic. Sigur, este foarte importantă
    acţiunea Comisiei, dar este important şi ca statele membre, prin autorităţile
    locale şi naţionale, să facă aceasta, de asemenea. În cadrul strategiei am
    creat contextul în care statele membre îşi fac campaniile lor naţionale.



    UE dispune
    deja de un set solid de norme pentru garantarea drepturilor victimelor. Cu
    toate acestea, victimele criminalității nu își pot exercita pe deplin
    drepturile oferite. Pentru ca această situație să se schimbe, trebuie mai întâi
    să aplicăm mai bine normele UE în practică. Dacă va fi necesar, Comisia va
    prezenta, până în 2022, propuneri care să consolideze în continuare normele
    respective.

    Noua strategie prezentată stabilește o serie de acțiuni axate pe
    cinci priorități-cheie: comunicarea eficace cu victimele și asigurarea unui
    mediu sigur care să le permită acestora să raporteze infracțiunile; îmbunătățirea
    sprijinului și a protecției acordate victimelor celor mai vulnerabile; facilitarea
    accesului victimelor la despăgubiri; consolidarea cooperării și a coordonării
    între actorii din domeniul drepturilor victimelor; şi consolidarea dimensiunii
    internaționale a drepturilor victimelor.


  • Protejarea avertizorilor de integritate în UE

    Protejarea avertizorilor de integritate în UE

    Miniştrii din
    statele Uniunii Europene au adoptat la începutul săptămânii trecute, pe 7
    octombrie, Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări
    ale dreptului Uniunii, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI),
    care s-a desfăşurat la Luxemburg.



    Directiva
    privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii
    acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării
    banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii,
    siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului
    înconjurător și securitatea nucleară. După ce va fi publicată în Jurnalul
    Oficial, directiva va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data
    publicării.


    Directiva este
    necesară deoarece protecția acordată avertizorilor de integritate la nivelul UE
    este fragmentară și inegală.



    Christian
    Wigand, purtătorul de cuvânt al Comisie Europene ne-a spus mai multe: În urma scandalurilor recente de tip Dieselgate, Panama Papers sau
    revelaţiile Cambridge Analytica, a devenit clar că avertizorii pot juca un rol
    foarte important în dezvăluirea unor activităţi ilegale, ce dăunează
    interesului public sau stării de bine a cetăţenilor sau a societăţii. A fost
    important pentru Comisia Europeană să vină cu această propunere, stabilind
    astfel noi standarde la nivelul întregii Uniuni Europene pentru
    avertizorii de integritate, pentru aceia ce lucrează în interesul public, să
    creeze canale sigure de raportare a ilegalităţilor, dar şi să îi protejeze,
    astfel încât să nu sufere de pe urma concedierilor sau de pe urma altor forme de
    răzbunare.


    Odată intrată
    în vigoare directiva, ţările membre UE vor avea doi ani la dispoziţie, pentru
    transpunerea ei în legislaţia naţională
    , ne-a mai spus interlocutorul nostru
    şi a precizat ce noutăţi aduce această directivă:

    Directiva prevede ca companiile să creze
    canale sigure pentru raportarea disfuncţionalităţilor. Astfel companiile ce au
    mai multe de 50 de angajați sau
    municipalitățile cu peste 10 000 de locuitori trebuie să creeze canale sigure
    de raportare interne. Apoi trebuie să existe o ierarhie de 14 canale, astfel
    încât avertizorii să fie încurajaţi să folosească canalele interne, din cadrul
    organizaţiilor, dacă ei consideră că aceasta este posibil, iar apoi să se
    adreseze publicului şi autorităţilor. Acesta este un element nou şi important.
    Iar un altul este protejarea avertizorilor împotriva concedierilor sau
    intimidărilor, pentru că s-a descoperit că 36% dintre lucrătorii ce raportează
    comportamente incorecte au de suportat de pe urma represaliilor.

  • Nachrichten 17.10.2018

    Nachrichten 17.10.2018

    Bukarest: Am letzten Tag seines Italien-Besuchs hat sich der rumänische Präsident Klaus Iohannis am Mittwoch mit dem Bürgermeister der Stadt Neapel Luigi De Magistris getroffen – hier leben besonders viele Rumänen. Iohannis begrüßte, dass die bedeutsame rumänische Gemeinde in der Region Kampanien immer aktiver und integrierter sei und sich stärker in Wirtschaft, Kunst und Wissenschaft behaupte. So leiste sie einen immer relevanteren Beitrag zur Entwicklung der Gesellschaft, die sie aufgenommen hat. In ganz Italien leben heute 1,2 Millionen Rumänen. Als erster rumänischer Präsident in den letzten 45 Jahren war Klaus Iohannis in den letzten Tagen auf Staatsbesuch in Italien; seit 10 Jahren haben Rumänien und Italien eine konsolidierte strategische Partnerschaft.



    Bukarest: Die Europäische Kommission verfolgt mit Besorgnis die Veränderungen der Justizgesetze, die diese Woche von der rumänischen Regierung durch Dringlichkeitserlass gebilligt wurden, so der Sprecher der Europäischen Kommission Christian Wigand. Die Kommission werde den Dialog mit den rumänischen Behörden fortsetzen und die notwendigen Schlussfolgerungen ziehen, so Wigand. Der Hohe Magistraturrat hat beschlossen, dass die Eilverordnung nicht retroaktiv umgesetzt wird, so dass die DNA und DIICOT-Staatsanwälte weiter ihre Ämter bekleiden. Die Nationalliberale Partei hat am Mittwoch bekanntgegeben, sie werde einen Antrag gegen den Justizminister Tudorel Toader einreichen. Die Union Rettet Rumänien fordert den Ombudsmann auf, die Eilverordnung beim Verfassungsgericht anzufechten. Während der Justizminister Tudorel Toader die Änderungen der Justizgesetze als Vorteile bei der Ausübung der Rechtspflege bezeichnete, sagte der Generalstaatsanwalt Augustin Lazar, besagte Änderungen seien voreilig vorgenommen worden und würden die großen Strafverfahren beeinträchtigen.



    Bukarest: Premierministerin Viorica Dăncilă wirbt auch am Mittwoch auf ihrem Besuch in den Vereinigten Arabischen Emiraten für den Investitionsstandort Rumänien. In Dubai traf sie sich am Dienstag mit dem Emir Scheich Mohammed bin Rashid Al-aktoum und ermutigte die Unternehmen aus den VAE, sich an Ausschreibungen für EU-finanzierte Projekte oder für privat-öffentlich betriebene Projekte in Rumänien zu bewerben. Bukarest werde auch weiterhin die südliche Nachbarschaft der EU als wichtig betrachten, um so mehr das Land nächstes Jahr in den ersten sechs Monaten die turnusmäßige Ratspräsidentschaft der EU stellt. Der bilaterale Warenhandel Rumäniens mit den VAE liegt heute bei mehr als 66 Millionen Euro. Auf weitere 70 Millionen Euro kommt der Dienstleistungsaustausch. In Rumänien gibt es 70 Firmen aus den VAE mit einem Stammkapital von 24 Millionen Euro.



    Bukarest: Die rumänische Abgeordnetankammer hat am Mittwoch einen Antrag der opositionellen Liberalen gegen Kulturminister George Ivaşcu abgelehnt. In der am Montag diskutierten Rüge verurteilen die Liberalen den ihrer Meinung nach desolaten Zustand des Kultursystems. Der Minister hat keine einzige Maßnahme zum Schutz des Kulturguts getroffen – nach laufender Statistik wäre Rumänien das europäische Land, wo das Kulturvermögen am stärksten zerstört werde und verwahrlost sei. Ivaşcu sagte, dass der Antrag böswillig sei und viele verzerrte Angaben und oberflächliche Vorwürfe enthalte.



    Bukarest: In Rumänien geht eine breit angelegte Katastrophenübung zu Ende, bei der die Reaktion der Behörden auf ein starkes Erdbeben getestet wurde. Das Szenario geht von einem Erdstoß von 7,5 Grad Richterskala mit vielen tausenden Toten und Verletzten aus. Ein Schwerpunkt wurde auf die internationale Vernetzung des Katastrophenschutzes gelegt – Helferteams aus Israel, Italien, Norwegen, Österreich und Ungarn nahmen ebenfalls an der Übung teil. Im Ergebnis wurde klar, dass es im Notfall kürzere Entscheidungswege geben müsste, ohne dass Ausschüsse lange tagen. In den letzten 200 Jahren fanden in Rumänien sieben Erdbeben von über sieben Grad Richterskala statt.



    Chisinau: Der türkische Präsident Recep Tayyip Erdogan ist für zwei Tage auf Besuch in der Rep. Moldau. Er wird sich dabei mit dem prorussischen Präsidenten Igor Dodon treffen, aber auch mit dem proeuropäischen Regierungschef Pavel Filip sprechen. Anlässlich des Besuches soll eine Erklärung zur strategischen Kooperation unterschrieben werden. Die Beziehungen zwischen den beiden Ländern waren zuletzt von einem Skandal belastet: sieben Lehrer an einem türkischen Gymnasium in der Moldau wurden festgenommen und ausgewiesen. Ihnen wurde vorgeworfen, dem in der Türkei verbotenen Netzwerk des Klerikers Fethullah Gülen anzugehören. Gülen gilt für Ankara als verantwortlich für einen Putsch gegen Erdogan vor zwei Jahren.



    Sport: Rumäniens U-21 Mannschaft hat sich nach 1998 zum zweiten Mal für die Fußball-EM in Italien und San Marino in 2019 qualifiziert. Dafür siegte die rumänsiche Jugend 4-0 gegen Liechtenstein. Zu Sieg und Weiterkommen jedoch mehr im weiteren Verlauf des FJs.

  • UE şi scandalul spălării de bani în Letonia

    UE şi scandalul spălării de bani în Letonia

    Comisia Europeană continuă să fie preocupată de spălarea de bani și să facă eforturi pentru combaterea acestui fenomen. Eforturile s-au intensificat în contextul unor scandaluri care au implicat sistemul bancar din Letonia. Cătălin Gomboș:

    Eforturile europene de combatere a spălării banilor s-au intensificat pe fondul unor scandaluri în care au fost implicate două importante bănci din Malta și Letonia. În cazul Letoniei, a treia bancă a țării, ABLV, a intrat în faliment anul acesta după ce autoritățile americane au acuzat-o de implicare în spălare de bani. Cazul ABLV nu este, însă, singular – Organized Crime and Corruption Project, o platformă care reunește peste 40 de centre de investigație, jurnaliști și organizații media din întreaga lume, scria că bănci letone au fost implicate în așa-numita schema Laundromat, prin care au fost spălate fonduri totale de 21 de miliarde de dolari. De altfel, Reuters notează că numeroase letone au încercat, după 1991, să se promoveze drept porți de acces pe piețele occidentale pentru capitalul din Rusia și alte țări din spațiul ex-sovietic, iar la un moment dat, clienții străini aveau în băncile respective depozite de 12 miliarde de euro.

    Pe fondul scandalurilor din ultimii ani și a măsurilor luate de Bruxelles, autoritățile letone au început să facă eforturi pentru a reduce și preveni spălarea banilor: s-a decis reducerea ponderii depozitelor cetățenilor străini, au fost introduse noi reglementări și amenzi pentru spălarea banilor, s-a interzis implicarea băncilor în companii off-shore. Aceste eforturi sunt monitorizate la Bruxelles, după cum declara unul dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei, Christian Wigand: După cum știți, una dintre prioritățile comisiei Juncker este lupta împotriva evaziunii fiscale, a spălării de bani și a finanțării terorismului. Reglementările în domeniu au fost îmbunătățite prin cea de-a patra directivă împotriva spălării banilor, care a intrat în vigoare pe 17 iunie, și prin cea de-a 5-a directivă împotriva spălării banilor, care a intrat în vigoare pe 9 iulie. Așadar se muncește mult în acest domeniu – de exemplu, știm că există un grup de țări de risc, extra-comunitare. În ceea ce privește implementarea legislației, o monitorizăm cu atenție, există și un număr de proceduri de infringement cu privire la a 4-a directivă împotriva spălării de bani care au fost demarate și vizează aproximativ 20 de țări, iar Letonia se află printre aceste țări. A primit opinia Comisiei cu privire la implementarea legislației împotriva spălării de bani, deci continuăm să lucrăm la toate aceste aspecte pentru a ne asigura că avem reglementări riguroase care sunt implementate pe întreg teritoriul UE.


    Comentariile purtătorului de cuvânt al Comisiei au fost făcute în aceeași zi în care MoneyVal, organism al Consiliului Europei însărcinat cu monitorizarea măsurilor luate împotriva spălării banilor, observa că deși Letonia a adoptat cadrul legal necesar, acesta trebuie implementat și sunt necesare, printre altele, mai multe anchete și mai multe trimiteri în instanță.