Radio România Internațional

Tag: Christos Stylianides

  • Strategia de adaptare a UE la schimbările climatice

    Strategia de adaptare a UE la schimbările climatice

    Schimbările climatice constitue, fără doar și poate, cea mai mare provocare a UE pentru următorii ani. Conferința de la Lisabona, din aceste zile, dedicată acestui subiect, a prezentat o serie de instrumente inovatoare în contextul adaptării la schimbările climatice și al reducerii riscului de dezastre, după cum a afirmat și Comisarul european pentru ajutor umanitar și managementul crizelor, Christos Stylianides .

    Raportul anual privind riscurile globale, publicat de Forumul Economic Mondial, clasifică evenimentele meteorologice extreme și eșecul acțiunii privind schimbările climatice drept cele două riscuri cele mai probabile pentru societate în următorii zece ani. Adaptarea la schimbările climatice necesită o abordare coordonată și sinergică a unei game variate de actori din diferite sectoare, precum și interogarea ipotezelor privind factorii de risc, vulnerabilitatea și schimbările de mediu.

    Organizată pentru prima dată în sudul Europei, Conferința europeană de adaptare la schimbările climatice, de la Lisabona, a patra ediție, se bazează pe evenimentele anterioare, aducând cercetători, factori de decizie politică și practicieni din Europa și din afara ei pentru a discuta despre progresele recente în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, pentru a găsi soluții și a inspira acțiuni colective pentru a spori rezistența Europei.

    Aceasta este prima conferință majoră care s-a concentrat pe armonizarea și pe colaborarea dintre adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre. De ce este relevant acest lucru? Activitățile celor două comunități se suprapun: ambele vizează reducerea impactului negativ al schimbărilor climatice și al dezastrelor asupra mediului natural, asupra societății umane și economiilor, prin anticiparea riscurilor și a incertitudinilor și prin abordarea vulnerabilităților. Cu toate acestea, fiecare domeniu s-a dezvoltat în mod independent, cu diferiți actori și instituții care se concentrează pe orizonturi diferite de timp, metodologii de cercetare și într-un cadru politic diferit.

    Comisarul european pentru ajutor umanitar și managementul crizelor, Christos Stylianides, a declarat:

    Trebuie să găsim căi pentru a face față consecințelor imediate datorate schimbărilor climatice, inundațiilor, incendiilor forestiere și altor catastrofe naturale, iar răspunsul nostru pentru aceste consecințe imediate este «Riscul UE». «Riscul UE» este răspunsul nostru colectiv pentru a face față dezastrelor naturale la nivel european și reprezintă o plasă de siguranță atunci când capacitatea resursele naționale este suprasolicitată. Nu ne concentrăm doar asupra echipamentelor, ci și asupra pregătirii și prevenirii.

    Acest lucru va fi posibil numai printr-un efort eficient de colaborare prin toate sectoarele societății, la toate nivelurile de guvernare, inclusiv la nivel public și la nivel privat.


  • RescEU de la proiect, la realitate

    RescEU de la proiect, la realitate

    În ultimii ani, Europa a fost martora unor grave
    catastrofe: incendii forestiere, inundații, furtuni și cutremure, ce s-au
    soldat cu pierderi de vieți omenești. În 2018, acestea au provocat peste 100 de
    morți. Pentru a proteja mai bine cetățenii în dificultate, anul trecut a fost
    lansat proiectul RescEU, menit să consolideze capacitatea colectivă a Uniunii
    de prevenire, pregătire și răspuns împotriva dezastrelor care vor afecta
    societățile noastre de acum înainte.


    În vederea pregătirii pentru riscul de incendii
    forestiere din această vară, Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută prima
    flotă de aeronave de combatere a incendiilor. Şapte avioane și șase elicoptere
    de stingere a incendiilor vor face parte din flota rescEU pe parcursul
    perioadei inițiale de tranziție, iar Comisia colaborează cu țările participante
    pentru includerea unor active suplimentare în următoarele săptămâni.


    Comisarul european responsabil pentru ajutor
    umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, a declarat:

    RescEU este o plasă de
    siguranţă ce se activează atunci când capacitatea naţională de protecţie
    împotriva dezastrelor este depăşită. Astăzi RescEU intră în acţiune. Îmi face
    plăcere să anunţ lansarea unei flotile de pompieri a UE, pregătită pentru a
    lupta cu focurile de sezon ce se aşteaptă să apară anul acesta. Ne respectăm
    astfel anagjamentul de a îmbunătăţi protecţia împotriva incendiilor, de a fi
    mai bine pregătiţi, mai bine echipaţi şi să abordăm intensitatea şi
    complexitatea dezastrelor naturale cu care ne confruntăm zilele noastre.

    Am
    fost martorii incendiilor de păduri din Europa, de la nord la sud, de la est la
    vest. Incendiile nu respectă graniţele. Şi de aceea statele membre UE şi-au
    unit forţele şi au făcut din RescUE o realitate. Statele membre şi-au unit
    forţele pentru a crea RescEU. Astăzi facem primul pas major în acest sens.
    Pornim cu forţa noastră aeriană de tranziţie, iar pe măsură ce dezvoltăm RescEU
    vom avea din ce în ce mai multe mijloace. Iar acestea se adaugă structurilor ce
    funcţionează în cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă.


    Croaţia, Franţa, Spania, Italia şi Suedia sunt ţările
    cărora comisarul european le-a mulţumit în mod expres pentru contribuţia adusă
    la cearea acestei forţe aeriene RescUE, un exemplu tangibil de solidaritate
    europeană, dovedind ce înseamnă să fii membru implicat al familiei
    noastre europene.


    Pe lângă crearea flotei rescEU, Comisia Europeană
    își consolidează capacitățile de monitorizare și de coordonare în vederea
    pregătirii pentru sezonul incendiilor forestiere.






  • Educația în situații de urgență

    Educația în situații de urgență

    Comisia Europeană a decis să aloce o sumă-record de 164 de milioane de euro pentru proiecte de educație în situații de urgență în 2019. Alături de celebrități internaționale și belgiene, precum și de aproximativ 400 de elevi, Comisia a lansat, zilele trecute, o campanie pe platformele de socializare pentru a sensibiliza tinerii europeni și a face apel la solidaritatea acestora.

    În prezent, aproape 75 de milioane de copii din întreaga lume au acces limitat sau nu au deloc acces la școală din cauza conflictelor sau a dezastrelor naturale. Iar educația nu este doar unul dintre drepturile fundamentale ale omului, ci o nevoie esențială pentru copiii aflați în situații de urgență.

    În ultimii ani, Uniunea Europeană a majorat constant finanțarea în domeniul educației în situații de urgență. Din 2015, când comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor Christos Stylianides a declarat că educația în situații de urgență este un domeniu prioritar, proporția bugetului pentru ajutor umanitar al Comisiei Europene alocat educației în situații de urgență a crescut de la 1 la 10% în acest an. În timp ce în 2015 Comisia a cheltuit aproape 13 milioane de euro pentru educația în situații de urgență, până la sfârșitul anului trecut, suma a ajuns la 290 de milioane de euro.
    Comisarul Christos Stylianides a subliniat că Uniunea Europeană conduce prin puterea exemplului și este un lider mondial în ceea ce privește educația în situații de urgență.

    Aici, la Bruxelles, sunt uneori acuzat că sunt obsedat de educaţie, iar prietenii mei au, cinstit vorbind, dreptate. Educaţia este obsesia mea pozitivă. Motivul este simplu: pentru că educaţia reprezintă piatra de temelie pentru toate aspectele vieții. Educaţia transformă vieţi. Iar educaţia în situaţii de urgenţă este cu mult mai mult decât creioane şi hârtie, este un scut de protecție împotriva violenței, a exploatării sexuale sau a radicalizării, în special în cazul crizelor umanitare, îi face pe copii să se simtă în siguranță și le oferă oportunități pentru un viitor mai bun. Pentru o viaţă fără gloanţe şi bombe. Aşadar, educaţia nu este un lux, ci o nevoie de bază, ca şi apa şi mâncarea, este un drept fundamental al omului.

    La evenimentul #School4All (Şcoală pentru toţi), care s-a desfăşurat la Bruxelles, în prezenţa a 400 de oameni, comisarul Christos Stylianides a anunțat acordarea de noi fonduri pentru educația în situații de urgență, iar pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la necesitatea ca toți copiii să aibă acces la educație, a fost lansată campania #RaiseYourPencil (Ridică creionul).

    Tinerii europeni sunt încurajaţi să își exprime solidaritatea față de colegii lor din întreaga lume care nu pot merge la școală din cauza situațiilor de urgență. Cu ajutorul creionului, un simbol universal pentru școală și învățare, Comisia Europeană îi încurajează pe toți cetățenii să promoveze campania #RaiseYourPencil pe platformele de comunicare socială pentru a sprijini evenimentul #School4All.


  • UE suplimentează sprijinul umanitar pentru Irak

    UE suplimentează sprijinul umanitar pentru Irak

    Uniunea Europeană suplimentează sumele acordate Irakului, ca ajutor umanitar și pentru dezvoltare, cu 50 de milioane de euro. UE este unul dintre cei mai importanți donatori internaționali pentru Irak și s-a implicat în reconstrucția regiunilor devastate de războiul cu Statul Islamic.

    Uniunea Europeană va acorda încă 30 de milioane de euro pentru asistență umanitară și 20 pentru refacerea patrimoniului cultural al Irakului în zonele care au fost controlate de Statul Islamic. Gruparea jihadistă a încercat să impună o viziune extremă a Islamului și a distrus numeroase monumente și artefacte, unele dintre acestea datând din perioada civilizației assiriene, altele asociate Islamului, în special celui șiit. Pe de-o parte extremiștii au căutat să distrugă orice fel de reprezentări la scară, interzise în Islam, iar pe de altă parte să combată ceea ce numesc idolatrie; în ceea ce privește acest aspect, se consideră că nici măcar profeții recunoscuți de Islam nu trebuie să aibă parte de un cult, astfel încât monumentele asociate acestora sunt distruse.

    Dincolo de fanatism, în spatele distrugerii patrimoniului s-au aflat și interese mercantile, jihadiștii fiind implicați în traficul cu artefacte. Distrugerea patrimoniului reprezintă, însă, doar o mică parte din dezastrul lăsat în urmă de Statul Islamic. Războiul împotriva grupării a dus la devastarea a numeroase orașe irakiene, cel mai important fiind al doilea ca mărime al țării, Mosulul. Milioane de persoane au fost forțate să fugă din calea violențelor, iar o mare parte dintre acestea sunt în continuare sunt în continuare refugiate întrucât nu au la ce să se întoarcă: locuințele le-au fost distruse și, în plus, în orașe încă există riscul să mai fie mine artizanale lăsate în urmă de jihadiști.

    Uniunea Europeană este unul dintre cei mai importanți donatori și a acordat, începând cu 2015, când criza cauzată de Statul Islamic a luat amploare, peste 700 de milioane de euro – 309 pentru dezvoltare și 420 ca sprijin umanitar. Suplimentarea fondurilor cu 50 de milioane a fost anunțată de comisarul European pentru ajutor umanitar și managementul crizelor, Christos Stylianides, cu prilejul celei de-a șasea vizite în Irak:

    În calitate de comisar European constat că fondurile europene sunt cheltuite bine. Pentru noi cel mai important lucru este să atenuăm suferința oamenilor și să le dăm înapoi demnitatea, iar copiilor să le dăm speranțe și perspective. De aceea vreau să le mulțumesc partenerilor noștri umanitari, în special medicilor și asistentelor din această tabără și, după cum le-am promis, vom continua să îi sprijinim atât timp cât este nevoie, însă cel mai important lucru este să îi vedem că se întorc la casele lor pentru că acest lucru este cel mai important pentru ei.


    Noile fonduri pentru asistență umanitară vor fi folosite pentru a asigura servicii medicale de urgență, adăposturi, alimente, apă potabilă și materiale igienico-sanitare. Banii pentru dezvoltare vor finanța programe de formare în construcții, pentru refacerea centrului istoric al Mosulului și vor asigura, de asemnea, mici granturi pentru întreprinderi și asociații mici și mijlocii, în scopul re-lansării activităților socio-economice și culturale.


  • PE și Consiliul UE fac pași importanți în direcția unui acord politic privind rescEU

    PE și Consiliul UE fac pași importanți în direcția unui acord politic privind rescEU

    Uniunea Europeană face pași importanți în consolidarea răspunsului său în cazul unor dezastre naturale. Actualul său Mecanism de protecție civilă urmează să fie înlocuit de un alt sistem, rescEU, iar Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu.

    Vară 2017. Este caniculă în Portugalia, izbucnesc incendii de pădure, 114 oameni își pierd viața. Flăcările fac prăpăd în aceeaşi perioadă și în mai multe regiuni din Spania. Vară 2018. O stațiune întreagă din Grecia, din apropierea Atenei, arde. Aproape 100 de oameni mor, sute de case sunt distruse şi suprafeţe mari de teren arse. Mulţi dintre cei care au scăpat cu viaţă rămân doar cu hainele de pe ei şi cu amintirile. Restul este transformat în scrum şi ruine. Toamnă 2018. Peste 30 de oameni mor în Italia în urma inundațiilor provocate de ploile puternice.

    Sunt doar câteva dintre dezastrele naturale cu care Uniunea Europeană s-a confruntat recent. Pe lângă pierderile de vieți omenești, costurile economice sunt uriașe. Statistici oficiale arată că doar în 2016, pe continentul european s-au înregistrat pagube de aproape 10 miliarde de euro.

    În toate aceste situații, statele membre au apelat la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. În actuala sa formă, sistemul se bazează pe contribuțiile voluntare ale statelor membre, iar ajutorul este coordonat de la Bruxelles.

    Sunt mândru de ce am realizat în cadrul actualului sistem. Ne-am dus la îndeplinire multe misiuni. Realitatea de pe teren se schimbă însă. Trenbuie să ținem cont de schimbările climatice ale căror consecințe sunt tot mai vizibile. Sistemul nostru a fost conceput în alte timpuri pentru alte timpuri. Efectele devastatoare ale dezastrelor sunt mult mai frecvente. Mult mai violente. Până acum, răspunsul nostru în cazul dezastrelor naturale s-a bazat pe contribuția voluntară a statelor membre. Dar este greu ca o țară să ajute o altă țară dacă amândouă se confruntă în același timp cu aceleași riscuri, cu aceleași dezastre. Este o nouă realitate. Nici o țară nu poate face față acestor fenomene singură. Actualul mecanism și-a atins limitele, crede comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides.

    Potrivit noilor planuri, Uniunea Europeană vrea să renunțe la acest principiu al contribuţiei voluntare în sprijinul unui stat membru care are nevoie de ajutor şi își propune crearea unei rezerve comune de capacități de răspuns în caz de dezastre.


  • Testarea Mecanismului UE de protecţie civilă

    Testarea Mecanismului UE de protecţie civilă

    Un cutremur de magnitudine 7,5 pe scara Richter
    afectează Bucureștiul. Din fericire, este doar un exerciţiu de simulare. Modex România 2018 a fost numele exerciţiului
    desfăşurat la Bucureşti la jumătatea lunii octombrie. Potrivit scenariului, în
    urma distrugerilor importante ale infrastructurii și numărului mare de răniți
    provocate de seism, capacitățile naționale nu sunt suficiente și România
    activează Mecanismul UE de protecție civilă prin care este mobilizată asistența
    țărilor participante.



    Mecanismul de protecție civilă facilitează cooperarea în cadrul răspunsului
    în situații de urgență între 34 de state     (UE28, Islanda, Muntenegru, Norvegia,
    Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Turcia). Țările participante
    își mobilizează resursele disponibile pentru a ajuta țări din întreaga lume.
    Când este activat, Mecanismul coordonează furnizarea asistenței în interiorul
    și în afara UE.


    Mecanismul a fost activat în cazul unora dintre
    cele mai devastatoare dezastre din perioada recentă, cum ar fi cutremurul din
    Haiti (2010), tsunami-ul din Japonia (2011), taifunul Haiyan ce a afectat Filipinele
    (2013), epidemia de Ebola (2014), conflictul din Ucraina (2014), cutremurul din
    Nepal (2015) și numeroase inundații și incendii de pădure din Europa.


    Comisarul european Christos Stylianides,
    responsabil pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, a participat la
    deschiderea exercițiului Modex România 2018 şi a declarat: Acesta este cel mai mare exerciţiu pentru urgenţe medicale,
    organizat vreodată în Uniunea Europeană şi pentru mine, fiind comisar european
    responsabil cu gestionarea situaţiilor de criză, este un exemplu extraordinar a
    ceea ce susţinem noi, Comisia Europeană, şi anume că Europa protejează, Europa
    poate salva vieţi,     a mai spus Christos Stylianides şi a adăugat: Uniunea Europeană este
    întotdeauna alături de România, în special atunci când aceasta se confruntă cu
    situaţii de criză!



    Exercițiul de simulare a mobilizat peste 1.000 de
    persoane și a implicat echipe medicale din Austria, Germania, Italia, România,
    Slovacia, Suedia, Norvegia și Israel, precum și experți din alte state care
    participă în cadrul Mecanismului.


  • Expoziţia “Educaţia, viitorul nostru”

    Expoziţia “Educaţia, viitorul nostru”

    Expoziţia intitulată Educaţia, viitorul nostru, organizată la Bruxelles,
    aduce în prim-plan evoluţia şi realizările programului Transferul de Fonduri
    Direcţionate către Educaţie    . Acest demers al Uniunii Europene are rolul de a-i
    ajuta copiii refugiaţi în Turcia să aibă acces la învăţământ şi la activităţile
    extracuriculare. Proveniţi, în majoritate, din Siria, dar şi din alte zone de
    conflict de pe Glob, unica şansă a acestor copii la un viitor mai bun este
    educaţia.

    Christos Stylianides, comisarul european pentru Ajutor umanitar şi
    managementul crizelor: Această expoziţie, aşa cum am mai spus-o şi
    cu alte ocazii, mai ales datorită faptului că este centrată pe educaţie, în mod
    clar aduce speranţă. Demersul acesta preconizează un viitor strălucit, tocmai
    fiindcă este o expoziţie dedicată educaţiei. Educaţia nu este un privilegiu, ci
    un drept fundamental al tuturor copiilor. Educaţia devine şi mai importantă în
    vremuri de urgenţe şi de crize. Ne dăm seama de acest aspect deosebit de
    important mai ales în vizitele noastre pe teren. Copii din Siria suportă cele
    mai grave consecinţe ale conflictelor, care le-au distrus ţara în ultimii opt
    ani. Mulţi dintre ei sunt victime ale violenţei şi ale abuzurilor, ale muncii
    forţate. Mulţi au fost obligaţi să îşi părăsească domiciliile, au fost separaţi
    de familiile lor şi au devenit refugiaţi în alte ţării. Turcia găzduieşte mai
    mult de 3 milioane şi jumătate de refugiaţi. Uniunea Europeană îi sprijină pe
    aceşti oameni din 2015 prin Facilităţile Uniunii Europene pentru Turcia. Ne-am
    confruntat cu multe critici împotriva acestui acord, dar acum marea majoritate
    a oamenilor susţine programul european din Turcia şi crede că este o realizare
    importantă.


    Începând cu luna mai 2017, programul Uniunii Europene pentru finanţarea
    programelor educaţionale pentru cei aproximativ 350 de mii de copii refugiaţi
    în Turcia a înregistrat succese importante. Acest fapt este reflectat şi în
    expoziţia Educaţia, viitorul nostru, de la Bruxelles, unde cele 30 de
    fotografii grăitoare sunt expuse pentru public. Într-un singur an, mai mult de
    jumătate dintre copiii refugiaţi au fost înrolaţi în sistemul de învăţământ din
    Turcia, iar mai mult de 36 de mii de copii au beneficiat deja de programele de
    asistenţă specială.


  • Ajutor european în caz de incendii şi caniculă

    Ajutor european în caz de incendii şi caniculă

    Uniunea Europeană a acordat fonduri importante pentru a ajuta ţările care s-au confruntat cu incendii devastatoare în ultima perioadă.

    În Grecia, 88 de oameni au murit, la sfârşitul lunii trecute, în incendiile catastrofale din apropiere de Atena. 25 de oameni au fost răniţi şi câteva mii evacuaţi din cauza flăcărilor care au curpins, săptămâna trecută, zone întregi din sudul Portugaliei. Nu mai puţin de 25 de mii de hectare au ars în iulie în Suedia. Focul s-a întins până dincolo de Cercul Arctic. Cu incendii de pădure s-a confruntat şi Letonia, o altă ţară nordică.

    În astfel de situaţii, la nivelul Uniunii Europene este declanşat mecanismul de protecţie civilă, prin care se dă un răspuns coordonat la dezastrele naturale sau provocate de om. Mecanismul a oferit imediat asistență tuturor acestor ţări, cu avioane și pompieri. La stingerea incendiilor au contribuit individual şi alte ţări europene, care au trimis oameni şi materiale necesare intervenţiei. România, de exemplu, a trimis în Grecia două nave ale armatei şi 20 de militari.

    Într-o vizită făcută zilele trecute în Suedia, comisarul pentru ajutoare umanitare şi gestionarea crizelor, Christos Stylianides, a remarcat eforturile pompierilor şi solidaritatea de care au dat dovadă europenii: Ne-am întâlnit cu pompierii din Danemarca, Finlanda şi mulţii alţii, care s-au implicat cu pasiune şi devotament pentru a controla şi stinge aceste devastatoare incendii de pădure, alături de colegii lor suedezi. Am văzut cetăţeni europeni, oameni de diferite origini luptând cu focul. În opinia mea, implicarea lor nu poate fi numită decât eroism, pentru că datorită lor s-a reuşit salvarea de vieţi şi tinerea sub control a focului. Atunci când Suedia a solicitat ajutor şi a activat mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, răspunsul nu s-a lăsat mult aşteptat. În calitate de comisar responsabil cu gestionarea situaţiilor de criză, aş vrea să felicit şi să mulţumesc tuturor statelor care au dat o mână de ajutor şi au oferit imediat asistenţă: Italia, Franţa, Germania, Lituania, Danemarca, Portugalia, Polonia. Iată un exemplu de solidaritate europeană.

    Înmulţirea incendiilor și apariţia lor în tot mai multe părţi ale Europei, de la extremitatea nordică la cea de sud-est, ar impune adoptarea proiectului RescEU, o propunere prezentată de Comisia Europeană la sfârșitul anului trecut. Zece ţări, între care Franţa, Germania, Grecia şi Italia, fac parte deja din acest proiect, prin care echipele de căutare şi salvare din fiecare ţară sunt pregătite împreună, cu echipamente speciale, să se deplaseze şi să intervină în caz de dezastru şi în celelalte state. Adoptarea sa la nivel european, a fost blocată, însă, de alte state. Anul acesta, şi România a fost invitată să se alăture proiectului.


  • UE ajută Suedia

    UE ajută Suedia

    Comisia
    Europeană a anunţat că a furnizat asistenţă suplimentară Suediei, care continuă
    să se confrunte cu efectele zecilor de incendii de pădure, pe o suprafaţă ce se
    întinde pe sute de hectare. Comisia Europeană a acţionat fără întrerupere, din
    momentul în care Suedia a cerut asistenţă în lupta cu incendiile forestiere
    fără precedent, a declarat responsabilul pentru Ajutor Umanitar şi Gestionarea
    Crizelor din Executivul comunitar, Christos Stylianides. El a precizat că, prin
    intermediul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii, mai multe state
    comunitare au oferit sprijin autorităţilor suedeze.

    Cu detalii, Christos
    Stylianides    : De la debutul
    incediilor de pădure, am fost în contact strâns cu autorităţile suedeze. Coordonăm
    asistenţa oferită de Franţa, Italia, Germania, Lituania, Austria şi Portugalia,
    prin intermediul Mecanismului de Protecţie Civilă. Vreau să mulţumesc acestor
    state membre pentru faptul că şi-au oferit imediat sprijinul. Aceste ţări au
    trimis avioane, elicoptere, vehicule şi oameni. Aceasta este solidaritatea
    europeană în acţiune.

    Ţara nordică se confruntă cu cea mai caldă lună
    iulie din ultimii 260 de ani, potrivit serviciului meteorologic suedez. Cele
    mai violente incendii au fost raportate în provinciile Gävleborg, Dalarna,
    Jämtland şi Västernorrland, la câteva sute de kilometri de capitala Stockholm. Şeful
    apărării civile din Suedia, Dan Eliasson, a descris incendiile ca una dintre
    cele mai dificile situaţii cu care s-au confruntat vreodată serviciile de
    salvare din ţara sa. Numeroase sate de pe teritoriul Suediei au fost evacuate. În
    ultima perioada, statele din nordul Europei sunt afectate de un neobişnuit val de
    căldură, temperaturile înregistrate situându-se peste valorile medii normale pentru
    această perioadă, condiţii ce amplifică seceta şi riscul de incendii. Claire
    Nullis, purtător de cuvânt al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), a
    declarat că temperaturile înregistrate în ţările scandinave au depăşit cu până
    la zece grade Celsius valorile obişnuite pentru această perioadă a anului. Potrivit
    purtătorului de cuvânt, temperaturile extreme vor prelungi seceta cu care
    aceste ţări se confruntă încă din luna mai.





  • România, partener viabil în RescEU

    România, partener viabil în RescEU

    Sistemul de
    gestionare a situaţiilor de urgenţă la nivel european     se îmbogăţeşte cu RescEU.
    O iniţiativă a Comisiei Europene de modificare şi îmbunătăţire a Mecanismului
    de Protecţie Civilă al Uniunii    , urmărind trei obiective: consolidarea
    eficacităţii acţiunilor preventive, consolidarea capacităţii colective a
    Uniunii de a răspunde la dezastre şi simplificarea acţiunilor administrative în
    sprijinul situaţiilor de urgenţă. Ideea
    creării unei capacităţi suplimentare de protecţie civilă la nivel european, RescEU,
    precum şi participarea României la astfel de acţiuni au fost subiectele
    principale ale discuţiilor avute de Comisarul european pentru ajutor umanitar
    și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, cu ministrul afacerilor interne,
    Carmen Dan și cu secretarul de stat, șeful DSU, Raed Arafat.


    Christos Stylianides: Am discutat propunerea Comisiei
    de a creşte capacitatea Uniunii de răspuns în faţa dezastrelor naturale, precum
    şi propunerea de a crea RescEU. După cum mă aşteptam, România este un aliat
    cheie în încercarea noastră de upgradare a sistemului existent. Ca urmare a
    schimbărilor climatice, dezastrele sunt mai violente şi mult mai frecvente.
    Aceasta este realitatea în întreaga Europă, de la sud la nord şi de la vest la
    est. Suntem martorii incendiilor şi inundaţiilor şi ni s-a dovedit cum
    capacităţile noastre colective nu sunt suficiente în niciuna dintre situaţii.
    În special atunci când dezastrele naturale se petrec în mai multe ţări în
    acelaşi timp. Trebuie să ne adaptăm la această nouă realitate, să fim mai bine
    pregătiţi să răspundem acestor provocări. Şi cred cu tărie că trebuie să fim
    mai bine pregătiţi să ne protejăm
    cetăţenii şi bunurile lor. Aceasta este ceea ce dorim să obţinem prin
    propunerea noastră de a crea RescEU. RescEU este o evoluţie a sistemului
    existent, nu e o revoluţie, dar prin RescEU putem îmbunătăţii sitemele
    existente, astfel încât să ne protejăm cetăţenii. RescEU va fi creat în cadrul
    capacităţilor operaţionale ale UE, pentru protejarea cetăţenilor în faţa dezastrelor
    naturale, atunci când capacităţile şi resursele naţionale nu fac faţă, sunt
    depăşite. Aceste capacităţi la nivel UE nu sunt menite să înlocuiască
    capacităţile naţionale, ci să le completeze. Solidaritatea europeană este
    esenţială. Şi în această privinţă cred cu tărie că UE poate să dovedească o
    solidaritate eficientă care să folosească cetăţenilor ei în momente critice.



    Comisarul Christos
    Stylianides     a afirmat că solidaritatea este un element cheie a legăturii
    noastre ca cetăţeni europeni şi a lăudat solidaritatea dovedită de România în
    situaţiile de criză la nivel european    .


    În cadrul
    sistemului RescEU statele membre trebuie
    să păstreze comanda şi controlul resurselor RescEU, Comisia urmând să menţină
    coordonarea operaţională.


  • Uniunea Europeană acordă un nou sprijin financiar pentru estul Ucrainei

    Uniunea Europeană acordă un nou sprijin financiar pentru estul Ucrainei

    Noul ajutor financiar este destinat populaţiei afectate de conflictul din estul Ucrainei și a fost anunțat la o conferință organizată săptămâna trecută la Bruxelles de Comisia Europeană și de Biroul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare.

    Este de datoria noastra morala să continuăm să ajutăm Ucraina. Este o prioritate pentru noi. Si ne mai propunem să găsim o soluție care să pună capăt definitiv conflictului din estul acestei țăricare a făcut peste 10 mii de morți și a forțat numeroși oameni să plece din căminele lor. Au trecut patru ani de la începerea confruntărilor, dar situația este și acum complet volatilă.

    Cu aceste cuvinte și-a început discursul susținut la reuniune comisarul european pentru ajutor umanitar şi managementul crizelor, Christos Stylianides.

    Iar statisticile arată că luptele dintre forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși au afectat viața a peste 4 milioane 400 de mii de oameni, din care aproape 3 milioane și jumătate au nevoie de asistență umanitară. Și asta pentru că locuințele și drumurile le-au fost distruse. Sunt totodată probleme în alimentarea cu apă potabilă și energie electrică și în accesul la serviciile de sănătate. Prin intermediul organziaţiilor umanitare care acţionează în zonă, Uniunea Europeană a trimis ajutoare dintre cele mai diverse de la hrană până la combustibil, lumânări, lămpi portabile, pături, îmbrăcăminte groasă, materiale de construcţii, medicamente şi echipamente medicale.

    Comisarul european Christos Stylianides a vorbit și despre susținerea de care au nevoie cei mici: Aproape un milon dintre cei care au nevoie de ajutor umanitar sunt copii. Le trebuie hrană, adăpost și o protecție specială. Copiii au nevoie și de educație. În caz contrar o întreagă generație ar putea fi pierdută.

    Afirmațiile sale sunt susținute și de un raport al Biroului Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare care arată că nu există o singură lună fără ca o şcoală să fie avariată sau ca accesul la educaţie să fie afectat în estul Ucrainei.

    Ajutoare europene primesc şi ucrainenii care s-au refugiat din calea luptelor în ţările vecine prin intermediul Crucii Roşii.

    Împreună cu fondurile oferite direct de statele membre, Uniunea Europeană a acordat de la începutul lui 2014 și până acum peste 670 de milioane de euro în ajutoare umanitare şi de reconstrucţie pentru populaţia afectată de conflictul din estul Ucrainei.

    În afară de aceste ajutoare umanitare, Ucraina beneficiază de sprijin politic, economic şi financiar din partea Uniunii Europene în baza Acordului de asociere semnat în urmă cu patru ani. Acordul a intrat pe deplin în vigoare în septembrie anul trecut și permite Kievului acces la împrumuturi rambursabile şi nerambursabile din partea Uniunii şi la credite din partea Băncii Europene de Investiţii şi a Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.


  • Rumänien lanciert Portal für Hilfe in Notsituationen

    Rumänien lanciert Portal für Hilfe in Notsituationen

    Der Dienst für humanitäre Hilfe und Krisenschutz in Rumänien hat das online Portal fiipregătit.ro lanciert. Es geht um einen Raum im Internet, wo die Menschen Informationen finden können, wie sie in Notsituationen wie Uberschwemmung, Erdrutsch, Erbeben oder Sturm handeln müssen. Die Plattform wird den Bürgern helfen, die Risiken besser zu verstehen. Sie wird ebenfalls über das Vorbeugen und das Verhalten der Personen in Notzuständen informieren.



    Die Lancierung des Portals fand in der Anwesendheit des EU-Kommissars für humanitäre Hilfe und Krisenschutz Christos Stylianides statt, der einen Bukarestbesuch unternimmt. Präsent war ebenfalls der Chef des rumänischen Notdienstes Raed Arafat:



    “Es geht um einen Schritt vorwärts, den wir gemacht haben, nach der App unseres Dienstes und der Karawane. Das Innenministerium kommt zusammen mit unserem Dienst der Bevölkerung näher. Unsere Rolle ist, bereit zu sein. Wir haben die Verantwortung immer vorbereitet zu sein.”



    Christos Stylianides ist in Bukarest mit der rumänischen Innenministerin Carmen Dan zusammengekommen. Besprochen wurde das europäische Projekt zur Gründung einer suplimentären Kapazität, die im Falle von Katastrophen eingreifen soll. Sie soll Mitgliedstaaten in Katastrophenfällen unterstützen, wenn deren eigene Kapazitäten nicht ausreichen. RescEU wird über Kapazitäten wie Löschflugzeuge oder Sonderwasserpumpen verfügen, die die einzelstaatlichen Kapazitäten ergänzen sollen. Alle Kosten für diese Kapazitätsreserve würden aus dem EU-Haushalt finanziert, und die operative Kontrolle sowie die Einsatzentscheidung würden der Kommission obliegen. Christos Stylianides erklärte, Rumänien sei ein Schlüsselpartner im Bereich Zivilschutz und verfüge über bedeutende Einheiten, so dass es an dem künftigen europäischen Projekt teilnehmen könne. Carmen Dan begrü‎ßte ihrerseits die Idee der Gründung der suplimentären Kapazität. Carmen Dan dazu:



    “Ich bin der Meinung, die Mitgliedstaaten müssen den Auftrag und die Kontrolle über die Ressourcen Rescue You behalten. Die Kommission soll für die operationelle Koordinierung zuständig sein. Die Fachleute im Innenministerium behaupten, diese sei die effizienteste Art und Weise in der Rescue You funktionieren könnte.”



    Die Initiative kommt auf dem Hintergrund des komplexen Charakters der Naturkatastrophen, die in den letzten Jahren in vielen europäischen Ländern stattgefunden haben. Im Jahre 2017 haben über 200 Personen in Europa ihr Leben in Naturkatastrophen verloren und rund eine Million Ha Wald ist zerstört worden. Die Naturkatastrophen haben auch bedeutende wirtschaftliche Auswirkungen. Ab 1980 haben die Mitgliedstaaten Schäden von über 360 Milliarden Euro infolge der extremen Klima- und Wetterereignisse verzeichnet.

  • Portal for Emergency Situations

    Portal for Emergency Situations

    The Department for Emergency Situations of the Romanian Ministry of Internal Affairs has launched an online portal for emergency situations, under the name fiipregatit.ro (in English beready.ro). The portal offers information about how to react in emergency situations, such as floods, landslides, earthquakes or storms. The platform will help citizens understand the risks they are faced with and will provide information about preventive measures and how they should react when faced with such emergency situations. The platform was launched in the presence of the European Commissioner for Humanitarian Aid and Crisis Management Christos Stylianides.



    Also attending the event was the head of the Department for Emergency Situations Raed Arafat, who said: “This is a step forward, alongside the Department application and the caravan. So, the Ministry of Internal Affairs, together with the General Inspectorate for Emergency Situations, which is the main institution in charge when it comes to such situations, has again taken a step towards getting the population more prepared. Our role is to be prepared and it is also our responsibility to be so.



    In Bucharest, the European official has also met with the Romanian Minister of Internal Affairs Carmen Dan. The two officials discussed the European project regarding the setting up of an additional task force to provide support in case of disasters. The force will benefit from resources and special civil intervention equipment, adding to the existing ones at national level, and will help the countries hit by disasters such as floods, wildfires, earthquakes and epidemics. Christos Stylianides has stated that Romania is a key player in terms of civil protection assistance and has the necessary capabilities to take part in the future project managed by the European Commission. In turn, minister Carmen Dan hailed the idea of setting up an additional intervention force.



    Carmen Dan: “I believe that the member states must maintain the command and control of the RescEU resources, with the Commission taking charge of operational coordination. Specialists with the Ministry of Internal Affairs say that this approach will render RescEU most effective.



    This initiative comes against the background of natural disasters getting more complex in the past years, such disasters having hit many European countries quite severely. In 2017 alone, more than 200 people were killed by natural disasters and approximately one million hectares of forest were destroyed. Natural disasters also have a major economic impact. Since 1980, the member states have registered losses of more than 360 billion euros, following extreme weather and climate events.(Translated by M. Ignatescu)

  • Portal pentru situaţii de urgenţă

    Portal pentru situaţii de urgenţă

    Departamentul pentru
    Situaţii de Urgenţă din România a lansat portalul online fiipregătit.ro. Este vorba de un spaţiu pe internet în care oamenii
    pot găsi informaţii utile despre cum trebuie să reacţioneze în situaţii de
    urgenţă precum inundaţii, alunecări de teren, cutremure sau furtuni. Platforma va ajuta cetățenii să înțeleagă mai bine riscurile și îi
    va informa asupra măsurilor de prevenire și a comportamentului pe care trebuie
    să-l aibă în diferite situații de urgență de amploare. Lansarea platformei a avut loc
    în prezenţa comisarului european responsabil pentru Ajutor Umanitar şi
    Gestionarea Crizelor, Christos Stylianides, aflat într-o
    vizită la
    Bucureşti. La eveniment a participat și șeful Departamentului pentru Situaţii
    de Urgenţă, Raed Arafat, care a declarat: E un pas mai departe împreună cu
    aplicaţia Departamentului, împreună cu caravana care circulă, deci Ministerul
    de Interne împreună cu IGSU, bineînţeles, care este instituţia principală care
    intervine în aceste situaţii, vine din nou cu încă un pas în pregătirea
    populaţiei. Rolul nostru este să fim pregătiţi şi avem responsabilitatea de a
    fi pregăţiţi.

    La București, oficialul european s-a întâlnit și cu
    ministrul român de interne, Carmen Dan, cei doi discutând despre proiectul european
    privind crearea unei forţe suplimentare de intervenţie în caz de dezastre. Acesta va dispune de resurse şi echipamente
    destinate intervenţiilor de protecţie civilă, care vor veni în completarea celor naționale și vor
    ajuta țările lovite de dezastre cum ar fi inundațiile, incendiile forestiere,
    cutremurele și epidemiile. Christos Stylianides
    a spus că România este un jucător cheie
    în domeniul protecţiei civile și are capacităţi importante de a participa la viitorul proiect gestionat de Comisia
    Europeană. La rândul său, Carmen Dan, a salutat
    ideea creării acestei capacităţi suplimentare de intervenţie:
    Consider
    că statele membre trebuie să păstreze comanda şi controlul resurselor RescUE, comisia urmând să menţină coordonarea operaţională. În viziunea
    specialiştilor din Ministerul Afacerilor Interne, acesta este cel mai eficient
    mod în care RescEU ar putea funcţiona.

    Iniţiativa apare în contextul înmulțirii și al
    caracterului tot mai complex al dezastrelor naturale care au lovit grav în
    ultimii ani multe țări europene. Numai în 2017, peste 200 de persoane și-au
    pierdut viața în Europa din cauza dezastrelor naturale și aproximativ un milion
    de hectare de pădure au fost distruse. Dezastrele naturale au însă și un impact
    economic considerabil. Din 1980 până în prezent, statele membre s-au confruntat
    cu pagube de peste 360 de miliarde de euro ca urmare a unor evenimente
    meteorologice și climatice extreme.

  • 01.03.2018

    01.03.2018

    Timmermans – En visite à Bucarest, le premier vice-président de la Commission européenne, Frans Timmermans, chargé de l’Amélioration de la législation et l’État de droit, doit aborder notamment la situation de la Justice roumaine. Il a rencontré les représentants des deux chambres du Parlement, Călin Popescu-Tăriceanu et Liviu Dragnea, ainsi que les membres de la commission parlementaire chargée de modifier les lois de la Justice. Timmermans aura également des entretiens avec le président roumain, Klaus Iohannis, avec la première – ministre Viorica Dăncilă et les représentants du système judiciaire. Cette visite survient après que le ministre roumain de la Justice, Tudorel Toader, ait proposé la révocation de ses fonctions de la cheffe de la Direction nationale anti-corruption, Laura Codruta Kovesi, quil accuse, entre autres, davoir gravement violé ses attributions et tergiversé la finalisation de certaines affaires. Cette demande a reçu lavis négatif du Conseil Supérieur de la magistrature. Le président Iohannis, à qui il incombe de trancher sur cette question, a déjà exprimé à maintes reprises son appréciation à légard du Parquet national nale anti-corruption et de la direction de cette institution.



    Commissaire – Le commissaire européen Christos Stylianides, responsable de laide humanitaire et de la gestion des crises, a rencontré ce jeudi à Bucarest la ministre de lIntérieur, Carmen Dan et le secrétaire dEtat pour les situations durgences, Raed Arafat. Parmi les sujets à lagenda des discussions ont figuré lamélioration de lefficacité de laction préventive, le renforcement de la capacité collective des pays membres de lUE à faire face aux catastrophes naturelles et la simplification des procédures administratives. La partie roumaine a présenté au responsable communautaire les équipements achetés avec des fonds européens par les structures du Département pour les situations durgence au sein du ministère de lIntérieur.



    Salaires – En Roumanie, les rémunérations du personnel médical seront majorées à partir de ce 1er mars jusquau maximum prévu par la grille des salaires pour 2022. C’est la ministre de lEmploi, Lia Olguta Vasilescu, qui a annoncé cette mesure, censée remédier à la situation créée par lexode massif des médecins, ces dernières années. A compter de cette même date, les professeurs de tous les niveau denseignement se verront eux aussi accorder des hausses salariales, moins conséquentes pourtant que celles du secteur sanitaire.



    Statistiques – En Roumanie, le taux de chômage ajusté saisonnièrement a été de 4,6%, en janvier, un niveau identique à celui enregistré en décembre 2017, révèle un communiqué de lInstitut national de statistique. Le taux de chômage des hommes a été de 0,9 points de pourcentage supérieur à celui des celui des femmes, se chiffrant à 5%. Parmi les adultes âgés de 25 à 74 ans, le taux de chômage a atteint 3,5% en janvier 2018 (3,9% chez les hommes et 2,9% chez les femmes). Le nombre de chômeurs de 25 à 74 ans représente 70% du nombre total des chômeurs enregistré en janvier dernier.



    Météo – Les alertes jaune et orange au grand froid sont maintenues en Roumanie jusquà vendredi soir. Des intensifications du vent sont attendues dans lest, le nord-est du territoire et en haute montagne. Les températures maximales iront de moins 14° à moins 2 . Les écoles restent fermées à Bucarest et dans plusieurs départements du sud-est. Deux autoroutes, plusieurs routes nationales et des dizaines de routes départementales du sud et de lest du pays sont toujours fermées à la circulation. En raison des fortes rafales de vent, les ports à la mer Noire sont eux aussi fermés. Une centaine de trains ont été annulés et des retards sont enregistrés sur les horaires, tandis que le trafic aérien est lui aussi perturbé. Le pont de sur le Danube reliant la localité roumaine de Giurgiu à celle bulgare de Roussé est ouvert à toutes les catégories de véhicules, mais le passage dure plus longtemps. Enfin, les autorités assurent avoir résolu les problèmes liés à la fourniture de gaz et dénergie électrique.