Tag: Churchill

  • July 27, 2022

    July 27, 2022

    GOVERNMENT The government of Romania
    is to pass today the implementing rules for an emergency order on rescheduling
    bank loan repayments. Instalments can be deferred for a maximum of 9 months,
    with citizens and companies having to prove that their monthly expenses have
    increased by at least 25%. The government’s decision follows a steep rise in
    inflation and a drop in people’s spending power. The agenda of today’s
    government meeting also includes the provision of emergency aid to
    underprivileged citizens. The Cabinet would like to spend some EUR 200,000 to
    support around 250 families and individuals in difficulty either because of
    fires or floods, or because of health problems. Meanwhile, the Ukrainian
    refugees in Romania remain a matter of priority for the government, which plans
    to take products from the state reserves and distribute them as aid to the
    refugees.


    ENERGY Romania is widely supported by the US, says the Romanian
    energy minister, Virgil Popescu, who had working meetings on Tuesday with
    officials from the US Department of State. In a social media post, the Romanian
    official said he had received assurances from Washington regarding support for
    the development of the Romanian civilian nuclear programme. Virgil Popescu mentioned
    that the Romanian authorities plan to complete the funding for the building of
    reactors 3 and 4 at the Cernavodă nuclear power plant by the end of the year, and
    that the financial support of the US partners is very important. The US also
    provides the assistance required for the implementation of a small modular
    reactor, the first of this kind in Romania.


    DIPLOMACY Romania is deeply anchored
    in a Euro-Atlantic system of values, security and unwavering solidarity, as a
    result, among other things, of decades of diplomatic work, the Romanian foreign
    minister Bogdan Aurescu stated today, on the celebration of 160 years since the
    Foreign Ministry was established. He reviewed the history of the institution,
    mentioning the outstanding personalities in Romanian diplomacy, and highlighted
    the current challenges. ‘When, for the first time since 1945, the threat of a
    brutal, unjustified and unprovoked war launched by Russia against our neighbour
    Ukraine looms over Europe, the implications can only be of global scale. (…) Together
    with our allies and partners, we are deeply committed to outlining a complex diplomatic
    response to this aggression that has tragic humanitarian consequences and
    incalculable economic costs,’ foreign minister Bogdan Aurescu said.


    AWARD The British PM Boris Johnson Tuesday presented the Ukrainian
    president Volodymyr Zelensky with the Sir Winston Churchill leadership award,
    news agencies report. The ceremony took place at 10 Downing Street, with
    Mr. Zelensky attending by video link. Named
    after one of Europe’s greatest war time leaders, the award is presented by the Churchill
    International Society to honour personalities that have demonstrated
    extraordinary leadership skills. Upon accepting the distinction, Volodymyr
    Zelensky said that No one knows how much time and effort it will take to
    achieve that victory, but the victory is worthwhile. This will become a joint
    history, as prominent as it was during Churchill times.


    COVID-19 Over 9,800 new SARS-CoV-2
    infections were reported over the last 24 hours in Romania, out of some 30,000
    tests, the authorities announced today. The number of Covid-19 patients in
    hospitals has reached 3,570, with 233 patients in intensive care, and 29
    COVID-related deaths were also reported. The health minister Alexandru Rafila said next week Romania might see 10,000 new cases daily. Although spreading
    very quickly, this variant of the virus causes less severe forms of the disease.


    EMPLOYMENT 70% of the Romanians working 2 jobs do so in order to
    increase their incomes in the long run, according to a poll conducted by a
    recruitment platform. According to experts, with remote work becoming
    widespread, employees are more in control of their time and therefore they find
    it easier to juggle with 2 jobs. Even so, most of them (72%) choose a part-time
    second jobs. Asked what they find to be the most difficult when working 2 jobs,
    6 out of 10 said keeping a balance between personal and professional life is
    the biggest challenge. Over 52% of the respondents believe it is impossible to
    have 2 jobs at the same time for more than a year. The poll was conducted in
    July and involved 1,200 respondents.


    WEATHER Bucharest and 14 counties in the south of Romania are today
    under a code orange alert for extreme heat, with temperatures expected to reach
    40 degrees Celsius in these regions according to the National Meteorology
    Agency. Thermal discomfort is severe, with the temperature-humidity index (THI)
    over 80. According to weather experts, periods of severe atmospheric
    instability are also expected, first in the mountains and central Romania, and
    later tonight in the south and south-east of the country as well. In Bucharest
    at noon the temperature was 35 degrees Celsius. (AMP)

  • 70 di añi, Europa, 75 di añi, irñea

    70 di añi, Europa, 75 di añi, irñea


    9 mai easti unâ dzuuâ ți angreacâ tru istoria-a duñeauâllei. La 9 di mai, tru 1945, armatli arada-arada, dinintea-a ofensivăllei finalâ a Aliaţlor ti avea agiumtă Berlin. La 7 di mai, easti vulusită capitularea di Reims, iara alantă dzuuă, capitularea, pi un nivel ufițialu ma analtu, easti vulusită tru un măhălă a Berlinlui.



    Armasi idyiulu momentu ti intrarea tru lucru a capitularillei, oara 23.01, oara a Berlinlui, a dzuuăllei di 8 mai di 1945. Ațel moment a dzuuăllei, Moscova eara devansatu cu dauă săhăț, di itia a prisinlui orar. S’clleamă că, tru Uniunea Sovietică, eara dzuua yinitoari, 9 mai, oara 1 şi 1 minută. Aestă gheafurauuâ agiumsi s’hibâ semnu tru contextul a Polimlui Arați, cu dispute ideologhiți pi multi subiecti. Acși, Ascâpitata nsimna Ddzuua-a Victoriillei pi 8 di mai, kiro tu cari URSS şi statili ditu Apirita subordonatâ, tru 9 di mai.



    România, cari cădzu sum dominaţia sovietică, tru conformitate cu akicăsearea mistico anamisa di Stalin şi Churchill, u nsimnă bitisita-a polimlui tru 9 di mai. Ari, ama, nica un lucru. Prisinlu orar fați câ oara 23.01 a Berlinului s’nsimneadzã prota minutâ a dzuuâllei di 9 di mai tru România. Di altă parte, importantu easti momentul ti simnari iriñea, şi aestâ s’feați tu 8 di mai. Aestâ easti, pi șcurtu, exighisearea mutrinda dzuua di tamam a iriñillei. Dealihea, tru 1945, Japonia u dusi alumta până tru agustu, capitulânda mași după bombardamentili nucleari di Nagasaki şi Hiroşima.



    Practic, polimlu nu s’bitisi unâ ș-unâ, la unâ tadi minutâ, tut aşe cum declanşarea-a lui nsimnã unâ mnatã di evenimenti, nu mași ataca contra ali Polonie di la 1 di yismâciuni 1939. Europa postpolimu s’amintă la 9 di mai 1945, di atumțea s’facu planuri di xanaamintari şi bubukisiri, nădia acăță valenţi salami. Tamamu, dupu 5 añi, la 9 di mai 1950, ministrul francez di externe,



    Robert Schuman, un politician cari bână tu epicentrul geopolitic a declanşarillei a ațiloru dauâ polimi mondiale, feați cllimari concretâ tra yinitorlu iriñeaticu a Europâllei. Vahi nu geaba tru unâ dzuuâ a 9-lui di mai, la 5 añi după polimu, Schuman pripunea unâ orgañizaţie cum numata s’avea vidzutâ până atumțea, unâ suțatâ di turlie nauâ, di nai cama marea pistipseari tamam anamisa di atelli di ma ninti beligearanţi, anamisa di ațelli ți avea nkisitâ polimlu. El pripunea concret thimilliusearea-a unei Analtâ Autoritati Comunâ tra dauă industrii, a cărbunilui şi a cilekillei, cari earau sinonime, tu ațea oarâ, cu armâtusearea, cu militarismul şi cu polimlu.



    Acși, statili participante, cu Ghirmânia şi Franţa, prota ș-prota, eara simfunizati şi coordona deadunu, transnaţional, aesti industrii strateghiți. Eara nkisita-a Uniunillei Europeane di azâ, un proiectu unic tru istoria lumillei, cari adusi nu mași iriñea, câ şi prucukia. S’nkisi cu idheea-apofasillei comune tru dauă industrii esenţiale atumtea, ama cari tora suntu multu ñicurati ca importanţă. Idheea cunuscu unâ tindeari a spaţiului di acţiuni ama şi unâ ahânduseari a filosofiillei a llei.



    Tru aistu kiro, statele europene au unâ monedă comună şi politiț simfunizati tru multi domenii, nu mași economiți. Cu tuti evoluţiili contemporane, prima işieare a unui stat ditu organizaţia comunitară şi provocărli contra a solidaritatillei europene lansatâ di pandemia COVID, Uniunea Europeană ma largu easti unâ idhee filotimâ, corectă, cari și spuni hâirlâtica. Nu easti un orgañismu perfectu ama tamam muabetea ti yinitorlu a llei lli-asiguripseaști perfecţionarea di cari ari ananghi.



    Lansată la tinți añi di la polimu, ti Dzuua a Victoriillei, comunitatea europeană a iriñillei şi prucukiillei ma largu alagâ pritu kiro, di s-uiduseaști cu provocărli a catastisillei internaţionale, la 70 di añi di la Declaraţia Schuman, thimilliusitoari, şi după 75 di añi di iriñi mondială postpolimu. ,



    Ngrâpsearea: Marius Tița


    Armânipsearea: Tașcu Lala





  • 70 de ani, Europa, 75 de ani, pacea

    70 de ani, Europa, 75 de ani, pacea

    9 mai este o zi intensă în istoria omenirii. La 9 mai, în 1945, armele au
    tăcut, după ani lungi şi cumpliţi, de război mondial. Armatele germane se
    predau, pe rând, în faţa ofensivei finale a Aliaţilor ajunşi la Berlin. La 7
    mai, se semnează capitularea de la Reims, iar ziua următoare, capitularea, la un
    nivel oficial mai înalt, se semnează într-o suburbie a Berlinului.


    A rămas
    acelaşi moment al intrării în vigoare a capitulării, ora 23.01, ora Berlinului,
    a zilei de 8 mai 1945. Acel moment al zilei, la Moscova era devansat cu două
    ore, din cauza fusului orar. Asta înseamnă că, în Uniunea Sovietică, era deja
    ziua următoare, 9 mai, ora 1 şi 1 minut. Această diferenţă a devenit
    semnificativă în contextul Războiului Rece, cu dispute ideologice pe multe
    subiecte. Astfel, Vestul marca Ziua Victoriei pe 8 mai, în timp ce URSS şi
    statele din Estul subordonat, pe 9 mai.


    România, care a căzut sub dominaţia
    sovietică, în conformitate cu înţelegerea secretă dintre Stalin şi Churchill, a
    marcat încheierea războiului la 9 mai. Mai este, însă, un aspect. Fusul orar
    face ca ora 23.01 a Berlinului să însemne primul minut al zilei de 9 mai în
    România. Pe de altă parte, important este momentul semnării păcii, şi acesta a
    avut loc pe 8 mai. Aceasta este, pe scurt, explicaţia privind ziua exactă a
    păcii. Desigur, în 1945, Japonia a
    continuat lupta până în august, capitulând numai după bombardamentele nucleare
    de la Nagasaki şi Hiroşima.


    Practic, războiul nu s-a încheiat brusc, la un minut
    anume, tot aşa cum declanşarea sa a însemnat o succesiune de evenimente, nu
    doar atacul împotriva Poloniei de la 1 septembrie 1939. Europa postbelică s-a
    născut la 9 mai 1945, de atunci se fac planuri de renaştere şi înflorire,
    speranţa a căpătat valenţe concrete. Peste exact 5 ani, la 9 mai 1950, ministrul
    francez de externe,


    Robert Schuman, un politician care a trăit în epicentrul
    geopolitic al declanşării celor două războaie mondiale, a lansat un apel
    concret pentru viitorul paşnic al Europei. Poate nu întâmplător într-o zi de 9
    mai, la 5 ani după război, Schuman propunea o organizaţie cum nu se mai văzuse
    până atunci, o alianţă de tip nou, de maximă încredere chiar între foştii
    beligeranţi, între cei de la care pornise războiul. El propunea concret crearea
    unei Înalte Autorităţi Comune pentru două industrii, a cărbunelui şi a
    oţelului, care erau sinonime, la aceea dată, cu înarmarea, cu militarismul şi
    cu războiul.


    Astfel, ţările participante, cu Germania şi Franţa, în primul
    rând, îşi coordonau în comun, transnaţional, aceste industrii strategice. A
    fost punctul de pornire al Uniunii Europene de astăzi, un proiect unic în
    istoria omenirii, care a adus nu numai pace, ci şi prosperitate. S-a pornit de
    la ideea deciziei comune în două industrii esenţiale atunci, dar care acum sunt
    mult reduse ca importanţă. Ideea a cunoscut o extindere a spaţiului de acţiune
    dar şi o aprofondare a filosofiei sale.


    În prezent, statele europene au o
    monedă comună şi politici puse de acord în foarte multe domenii, nu numai
    economice. În ciuda evoluţiilor contemporane, prima ieşire a unui stat din
    organizaţia comunitară şi provocările la adresa solidarităţii europene lansate
    de pandemia COVID, Uniunea Europeană continuă să fie o ideea generoasă,
    corectă, care îşi arată eficienţa. Nu este un organism perfect dar tocmai
    discuţia despre viitorul său îi asigură perfecţionarea de care are nevoie.


    Lansată
    la cinci ani de la război, de Ziua Victoriei, comunitatea europeană a păcii şi
    prosperităţii continuă să străbată vremurile, adaptându-se la provocările situaţiei
    internaţionale, la 70 de ani de la Declaraţia Schuman, fondatoare, şi după 75
    de ani de pace mondială postbelică. ,