Radio România Internațional

Tag: cianuri

  • Aur şi cianuri

    Aur şi cianuri

    Compania canadiană Roşia Montana Gold Corporation a obţinut, în 1999, de la statul român, o licenţă de exploatare pe o perioadă de 20 de ani a zăcămintelor aurifere din Munţii Apuseni. De atunci, proiectul împarte societatea românească în două tabere. De o parte sunt cei care, alături de ecologişti şi istorici, se opun, considerând că dincolo de interesele economice trebuie să primeze conservarea mediului, a vestigiilor şi a patrimoniului arhitectural din zonă. De cealaltă parte sunt cei care spun că punerea în aplicare a proiectului ar salva o zonă grav afectată de şomaj.



    Recent, proiectul de la Roşia Montana a primit aviz favorabil de mediu din partea ministerului de resort şi a ajuns în Parlament, trimis de guvernul de la Bucureşti.



    Mii de oameni au ieşit în stradă cerând oprirea proiectului atât în capitala României, cât şi în alte oraşe din ţară, la Paris, New York sau Bruxelles. Motivaţiile diferă – unii sunt nemulţumiţi de redevenţa prea mică, alţii de impactul asupra mediului înconjurător a unei mine de suprafaţă de dimensiuni foarte mari, în timp ce alţi protestatari resping tehnologia prin care s-ar extrage aurul. Aceasta ar implica folosirea de cianuri la extragerea aurului din minereul excavat, iar sterilul rezultat ar urma să fie depozitat într-un imens baraj de decantare.



    Siguranţa barajului a fost auditată de experţi, iar tehnologia nu este periculoasă — susţin reprezentanţii firmei canadiene. Vicepreşedintele Departamentului de Mediu al Roşia Montana Gold Corporation, Horea Avram: Înainte să ajungă în iaz, sterilele astea de procesare vor fi neutralizate, iar concentraţia de cianură va fi undeva la o medie de 3 mg/litru. Principala calitate a acestui reactiv este că se degradează natural. Deci, este o informaţie falsă că în acel iaz de decantare vor rămâne cianurile. Dacă noi am opri astăzi exploatarea, ar însemna ca în doua-trei luni de zile concentraţiile să scadă sub 0,01%, adică de zeci de ori sub limitele stabilite de Uniunea Europeană şi de România.”



    La manifestaţii în favoarea proiectului au recurs şi oamenii din Roşia Montana, iar mai mulţi mineri s-au blocat, pentru câteva zile, în subteran, cerând să înceapă exploatarea aurului. Pentru că – spun ei – fără reluarea mineritului, şomajul în zona va fi masiv şi regiunea condamnată la sărăcie.



    600 de locuri de muncă nu merită un proiect despre care se spune că ar avea un impact devastator asupra mediului, afirmă, însă, Asociaţia Alburnus Maior, opozant vechi al proiectului. Argumentele fiecărei tabere vor fi analizate într-o comisie parlamentară specială, înfiinţată în această săptămână, şi de la care se aşteaptă să înainteze apoi plenului Parlamentului o imagine completă asupra situaţiei. În cazul respingerii proiectului, statul român riscă un proces cu daune de peste 2 miliarde de dolari. Suma ar reprezenta profitul estimat şi investiţiile de 550 de milioane făcute până acum de compania candiană. În ce constau aceste investiţii ?



    Ionel Blănculescu, consilier al premierului: După cum am observat din materialele prezentate de către companie, de către guvern, rezultă o listă de investiţii, între care am observat că cea mai importantă este un studiu geologic, despre care am înţeles ca a durat vreo şapte ani de zile



    300 de tone de aur şi 1600 de tone de argint se pot extrage de la Roşia Montana, spun reprezentanţii firmei canadiene, acesta fiind al treilea cel mai mare depozit din lume. În plus, se estimează existenţa unor cantităţi însemnate de metale rare, considerate de mulţi adevărata miză a proiectului. Roşia Montana Gold Corporation ar urma să plătească statului român o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, după ce iniţial valoarea fusese stabilită la 2%. Luând în calcul valoarea metalelor preţioase, României ar urma să-i revină circa un miliard de dolari. Proiectul minier ar urma să se întindă pe o perioadă de 25 de ani — doi necesari pentru construirea infrastructurii de minerit, 16 ani pentru exploatarea propriu-zisă şi încă şapte ani pentru reabilitarea zonei şi închiderea exploatărilor.



    România trebuie sa-si exploateze resursele naturale respectând standardele europene în materie, a subliniat premierul Victor Ponta, potrivit căruia prin dezbatere publică vor fi cunoscute aspecte esenţiale care ţin de materializarea sau nu a acestui proiect. Pentru că, de aproape 15 ani de când acest proiect există, informaţiile apărute au fost în mare parte confuze, lăsând loc de speculaţii.

  • Comisie parlamentară pentru Roşia Montana

    Comisie parlamentară pentru Roşia Montana

    Situat în inima Transilvaniei, ţinut cunoscut pentru bogăţiile sale subterane, Roşia Montană, acest mic sat care stă pe o mină de aur, la propriu, are o istorie îndelungată. Acum două mii de ani, romanii au fost printre primii care au exploatat aurul de la Roşia Montană, construind un labirint de galerii pentru a extrage metalul pretios, iar aceste puturi romane pot fi vizitate astăzi. Depozitul de aur de 300 de tone de sub Rosia Montana este, în prezent, considerat a fi unul dintre cele mai mari din Europa şi al treilea cel mai mare din lume. Miza este chiar mai mare pentru că, pe lângă aur, specialiştii estimează existenţa unor cantităţi însemnate de metale rare, folosite în tehnica de vârf. Iar acestora li se adaugă 1.600 de tone de argint.



    Blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, investiţia de la Roşia Montană a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, recent, de Guvernul de la Bucuresti şi prezentată ca proiect de exploatare cu noi standarde de mediu, de unde statul estimeaza beneficii de 78% din ceea ce genereaza proiectul.



    La sfârşitul lunii trecute, Executivul lua decizia de a aproba un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor aurifere de la Rosia Montana de către o companie canadiană. Documentul fusese transmis Parlamentului spre adoptare. Aceasta hotarare a generat, insa un val de proteste, din 1 septembrie, ale celor care se opun proiectului minier de la Rosia Montana in Bucuresti, în mai multe oraşe din ţară dar şi din străinătate precum Londra, Bruxelles, Istanbul.



    Contestatarii proiectului sunt susţinuţi de ecologişti şi istorici care avertizeaza că extracţia cu cianuri prevazuta implică riscuri majore de poluare ireversibilă a mediului, iar exploatarea minieră ar urma să distrugă vestigii istorice din perimetrul respectiv.



    In schimb, sustinatorii proiectului, indeosebi localnici, spun că deschiderea minei ar crea locuri de munca şi ar rezolva problemele economice şi sociale din zonă.



    Aparent intimidat de aceste nemulţumiri, premierul Victor Ponta nu şi-a mai asumat acest proiect controversat şi a anunţat constituirea unei comisii speciale în Parlament care să analizeze planul minier de la Roşia Montană.



    Marţi, conducerile celor două Camere au decis constituirea Comisiei care îi va chema la audieri pe toţi cei implicati şi, ulterior, va întocmi un raport care va ajunge la cele două Camere. In jurul datei de 1 noiembrie, Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, va vota adoptarea sau respingerea proiectului de lege.

  • Aur şi cianuri

    Aur şi cianuri


    Controversatul proiect al exploatarii aurifere de la Rosia Montana, centrul Romaniei, aflat în dezbatere de 16 ani, a revenit in atentie in ultimele zile. Saptamâna trecuta, guvernul condus de premierul Victor Ponta a aprobat un nou proiect de lege care a fost trimis spre dezbatere si adoptare Parlamentului. Decizia Executivului a stârnit proteste de strada în mai multe orase din România si din strainatate. Dar si dezbateri aprinse intre opozantii si sutinatorii proiectului. Pe de o parte, ecologistii care se opun metodei de extractie cu cianuri pentru ca, spun ei, implică riscuri majore de poluare ireversibilă a mediului si istioricii care sustin ca exploatarea minieră ar urma să distrugă vestigii istorice unice în lume existente în perimetrul respectiv.



    De cealalta parte, sunt cei care spun ca prin acest acest proiect s-ar dezvolta zona si ar fi create noi locuri de munca. Purtatorul de cuvând al companiei canadiene care ar urma sa exploateze mina de aur si argint de la Rosia Montana, Catalin Hosu prezinta cateva argumente: Este vorba de unul dintre cele mai importante proiecte industriale din România, un proiect minier modern si responsabil, care propune cele mai bune tehnologii disponibile. Mina de la Rosia Montana va aduce României peste 5 miliarde de dolari beneficii economice directe, dintre care 2,3 miliarde de dolari sunt venituri la bugetul de stat si la bugetele locale, si un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde de dolari. De asemenea, se creeaza mii de locuri de munca într-o zona grav afectata de somaj”.



    Pe de alta parte, premierul a explicat ca guvernul a fost obligat sa adopte noul proiect de lege pentru ca altfel statul roman ar fi trebuit sa plateasca despagubiri de peste doua miliarde de dolari firmelor implicate. El a precizat insa ca proiectul a fost renegociat.



    Victor Ponta: Guvernul actual a renegociat cele trei aspecte esentiale. În primul rând investitii suplimentare în protectia mediului. În al doilea rând cresterea redeventelor de la 4% la 6% si al în al treilea rând marirea participatiei statului, cu 5 procente, pâna la 25%.”



    Protestele de strada si dezbaterile aprinse privind Rosia Montana l-au facut pe seful statului Traian Basescu sa declare ca nu exclude organizarea unui referendum national pe acesta tema în aceeasi zi cu alegerile europarlamentare de anul viitor. Premierul Ponta s-a declarat de acord cu propunerea, dar numai dupa o decizie a Legislativului. Daca proiectul va fi pus in aplicare, atunci exploatarea aurului de la Rosia Montana va începe in noiembrie 2016 si va dura 16 ani, plus alti câtiva pentru conservarea si ecologizarea zonei.