Radio România Internațional

Tag: cibernetice

Vulnerabilităţi cibernetice

Într-un interviu pentru Radio România, directorul Europol
vorbea, în luna februarie, despre complexitatea ameninţării cibernetice,
amplificată de faptul că mulţi dintre suspecţi acţionează singuri, fiind
radicalizaţi inclusiv prin Internet şi gata să finalizeze un atac terorist
într-un mod fragmentat care nu se poate numi reţea, ci mai degrabă o comunitate
mică de actori independeţi. Iar fenomenul este tot mai îngrijorător. Recent,
guvernul american a anunţat că piraţii informatici care au reuşit să penetreze
bazele de date ale Departamentului Apărării şi ale altor agenţii guvernamentale
din SUA au sustras informaţii despre 5,6 milioane de amprente digitale, cu 4,5
milioane mai multe decât s-a raportat iniţial. Furtul de date a afectat, în
primăvară, arhive conţinând informaţii datând de mulţi ani. În România, în
august, specialiştii SRI au blocat într-o singură zi aproape 40.000 de
tentative de virusare.

Sunt doar două exemple, dar agenţiile de presă transmit
constant ştiri privind infracţiuni din domeniul cibernetic. Iar cifrele
avansate sunt uneori ameţitoare. Infracţiunile cibernetice costă economia
globală aproximativ 445 de miliarde de dolari anual, iar economiile din top 10
suportă jumătate din această sumă, arată un studiu. Documentul subliniază că
riscurile cibernetice evoluează dincolo de aspecte ce ţin de confidenţialitate
sau de reputaţie, iar interconectivitatea aparaturii electronice şi a companiilor
aduce cu sine noi expuneri la riscuri. Trăim în era internetului. Cu toate
avantajele, dar şi dezavantajele ei, iar spaţiul virtual poate fi chiar mai
periculos decât cel real, consideră specialişti în domeniu din 20 de ţări
reuniţi, în septembrie, la Sibiu, în centrul României, în cadrul Congresului
Internaţional Cybersecurity în România – Platformă de dialog
public-privat. Securitatea cibernetică este esenţială pentru state,
companii şi simpli cetăţeni, mai ales că numărul şi virulenţa atacurilor cibernetice
este în continuă creştere, sublinia cu acest prilej reprezentantul Swiss
Webacademy, Laurent Chrzanovski, managerul Congresului de la Sibiu: Tot
ce folosim noi ca sisteme operative, ca browsere, ca sisteme de tehnoredactare,
de sisteme de ilustrare, au fisuri. Iar acestea sunt exploatate masiv din
momentul în care nu aveţi un antivirus, nu aveţi un firewall puternic pe
computer. În plus, a crescut exponenţial evident răspândirea de tot felul de
acte criminale pe reţele sociale pentru că omul încă are o naivitatea absolut
incredibilă în ceea ce priveşte reţelele sociale.

Nivelul ameninţării
cibernetice creşte de la an la an, iar atacurile vizează mai ales domeniile
politic, militar şi economic – a declarat şi adjunctul Centrului Naţional CYBERINT
din cadrul Serviciului Român de Informaţii, Gabriel Mazilu. Potrivit acestuia,
atacurile cibernetice au în spate patru tipuri de actori: alte state, crima
organizată, extremiştii şi grupările teroriste. Gabriel Mazilu: Ameninţarea
reprezentată de actorii statali are cel mai ridicat nivel de impact asupra
securităţii naţionale. Pe locul II sunt actorii din mediile criminalităţii
organizate, iar legate de relevanţa agresiunii cibernetice derulate de
extremişti şi terorişti, în acest moment, această ameninţare are un nivel
scăzut în raport cu securitatea naţională a României. Nivelul lor tehnologic
este în acest moment scăzut, însă acordăm o atenţie dedicată acestor două
tipuri de actori tocmai pentru a putea fi în măsură să înţelegem evoluţia fenomenului
şi să putem anticipa momentul în care vor reprezenta o ameninţare semnificativă
pentru securitatea naţională a României.

Organisme şi instituţii
specializate în combaterea criminalităţii online acţionează în România, acestea
încercând să descopere infractorii din acest mediu virtual. Educaţia şi
prevenţia reprezintă, însă, cea mai bună armă împotriva acestora, consideră
comisarul Sorin Stănică de la Institutul de Cercetare şi Prevenire a
Criminalităţii din cadrul IGPR: Criminalitatea în mediul online
cunoaşte o mare varietate de aspecte. Ea poate să plece de la hărţuiri între
persoane, aşa-numitul cyber-bullyng până la criminalitatea mult mai gravă,
putem vorbi despre fraude în mediul online care pot avea consecinţe foarte
grave din punct de vedere patrimonial, până la infracţiuni grave de pornografie
infantilă prin sisteme informatice. Problema care se pune cel mai mult din
punct de vedere al soluţionării unor astfel de fapte este faptul că autorul
rămâne în anonimat. De ce? Pentru că în mediul online de cele mai multe ori
infractorii săvârşesc faptele lor profitând de acest caracter anonim de care
beneficiază, de faptul că nu sunt faţă în faţă cu victimele lor. Tocmai
din acest punct de vedere pericolul social al acestora este unul foarte
ridicat, atrag atenţia specialiştii.

2 October 2015
Jurnal românesc – 25.05.2015

Experţi
ai FMI continuă, până pe 26 mai, la Bucureşti, misiunea de evaluare, în
contextul în care Romania doreşte să încheie actualul program financiar cu
Fondul în luna septembrie. Principalele teme de discuţie sunt modificările
aduse Codului Fiscal şi măsurile economice preconizate pentru 1 ianuarie anul
viitor, în condiţiile în care guvernul insistă că Romania are nevoie de
relaxare fiscală. Potrivit preşedintelui Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan, reprezentanţii FMI recunosc
necesitatea relaxării fiscale, cred că este benefică economiei româneşti, dar
vor garanţii în legătură cu conservarea ţintelor de deficit bugetar asumate de
România. Actualul acord, al treilea de la declanşarea crizei economice în 2009, a fost încheiat în septembrie 2013
pentru 2 ani şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro.

Guvernatorul BNR a
recomandat băncilor din România să finanţeze economia reală, dând ca exemplu
sectorul agricol, pentru care încă există reţinere. Prezent la o conferinţă pe
tema perspectivelor sistemului bancar şi ale economiei, Mugur Isărescu a arătat
că în România există o tendinţă de creştere moderată a creditării, mai ales în
lei. În opinia sa, creşterea economică din prezent este robustă şi sustenabilă,
cu inflaţia şi deficitul ţinute sub control şi cu un efort important de
consolidare fiscală. Şeful BNR a subliniat că această evoluţie pozitivă va
continua şi a punctat principalele direcţii de acţiune: creşterea
concurenţei şi a eficienţei în sectoare-cheie ale economiei, precum cel al
energiei, dezvoltarea educaţiei, dar şi a
unei infrastructuri de transport de calitate.

12 militare româneşti, un distrugător american şi un dragor maritim din
Bulgaria, cu circa 1500 de militari la bord, participa, în aceste zile, la
exerciţiul ‘Trident Poseidon 2015`. În apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării
Negre, vor avea loc acţiuni specifice luptei pentru apărarea comunicaţiilor
maritime. Exerciţiul are ca scop consolidarea nivelului de interoperabilitate
între forţele NATO, precum şi cooperarea inter-agenţii din România, într-un
mediu cu ameninţări multiple, în cadrul unei Operaţii de răspuns la criză. Pe de altă parte, până la sfârşitul lunii
iunie, avioane româneşti MIG 21 Lancer, alături de avioane de luptă portugheze,
desfăşoară misiuni de patrulare în spaţiul aerian
românesc, inclusiv deasupra Mării Negre. Aceste misiuni sub coordonarea Comandamentului Aerian al NATO, cu baza la
Ramstein, în Germania, fac parte din măsurile NATO de garantare a securităţii
statelor din flancul estic al Alianţei.

În România, ameninţările în spaţiul cibernetic se
înmulţesc, iar atacurile, inclusiv asupra site-urilor guvernamentale, au
devenit un fenomen, susţine Directorul Centrului Naţional de Răspuns la
Incidente de Securitate Cibernetică, Augustin Jianu. El a precizat că
instituţiile statului au puţine instrumente pentru a-i identifica pe hackeri şi
a adăugat că politicienii ar trebui să gândească o legislaţie specială în
domeniu, în condiţiile în care Statele Unite au alocat deja, în acest an,
apărării cibernetice 14 miliarde de dolari, iar Franţa – un miliard de euro. România
nu e cu nimic mai vulnerabilă decât orice altă ţară în momentul de faţă, a mai
spus Augustin Jianu.

25 May 2015
Retrospectiva săptămânii 03.08 – 09.08.2014

Voiculescu, după gratii

Unul dintre cele mai influente personaje în România post-comunistă, omul de afaceri Dan Voiculescu, preşedinte fondator al PC, la guvernare, a primit o condamnare definitivă de 10 ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care a fost acuzat de spălare de bani. Procurorii anticorupţie au susţinut că, printr-o companie pe care o controla, Voiculescu a cumpărat de la Institutul de Cercetări Alimentare un teren subevaluat, aflat într-o zonă considerată paradis imobiliar. Prejudiciul statului a fost estimat la peste 60 de milioane de euro. Pe toată durata procesului, care a început în 2008, Voiculescu, colaborator dovedit al Securităţii — organul represiv al regimului comunist, s-a declarat nevinovat.

Disensiuni politice la nivel înalt

Preşedintele României, Traian Băsescu, a respins propunerile pe care premierul social-democrat Victor Ponta le-a făcut pentru portofoliile Culturii şi Bugetului. Şeful statului a catalogat drept nepotrivite cele două nominalizări – Rozalia Biro, din partea UDMR, la Cultură, şi, respectiv, Claudiu Manta, din partea PSD, la Buget. Printr-o decizie a Curţii Constituţionale, şeful statului are dreptul să respingă o singură propunere de ministru făcută de premier, care, în acest caz, este obligat să facă o altă nominalizare. Pe de altă parte, preşedintele Băsescu i-a solicitat premierului Ponta să reanalizeze decizia prin care a denunţat, unilateral, aşa-numitul pact de coabitare, pe care cei doi l-au semnat în 2012, într-un moment politic delicat. Premierul susţine că acordul, menit, în principal, să asigure stabilitatea politică şi care impunea chiar şi un cod de conduită, a fost semnat de preşedinte cu rea-credinţă. În 2012, premierul Ponta era co-liderul alianţei aflate la putere, USL, care, prin mai mulţi paşi procedurali, a încercat să-l debarce pe şeful statului. Totul a culminat cu organizarea, în vara acelui an, a unui referendum pentru demiterea preşedintelui. Deşi aproape 90% din cei veniţi la urne s-au pronunţat pentru demiterea şefului statului, mandatul acestuia a fost salvat printr-o decizie tehnică a Curţii Constituţionale, de invalidare a consultării populare, din lipsă de cvorum.

România şi fondurile europene

Comisia Europeană a validat Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 cu România, document în care Bucureştiul a schiţat modul în care va folosi fondurile ce-i revin în actualul exerciţiu bugetar comunitar, ce acoperă perioada 2014 — 2020. În urma acestei validări, este de necontestat faptul că documentul trimis de autorităţile de la Bucureşti răspunde exigenţelor Comisiei Europene, a declarat, cu satisfacţie, ministrul român al fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Aceasta după ce, la începutul anului, Comisia Europeană a criticat în termeni duri prima versiune a documentului. În prezentul buget al UE, România are rezervate fonduri de circa 43 miliarde de euro. Asupra Guvernului de la Bucureşti, apreciază analiştii, apasă o presiune uriaşă, în condiţiile în care, în precedentul exerciţiu bugetar al UE, din perioada 2007 – 2013, România a avut cea mai mică rată de absorbţie dintre statele comunitare, 37%.

Anunţuri ale BNR

Banca Naţională a României (BNR) a redus dobânda de politică monetară, de la 3,5 la 3,25% pe an. Este un nou semnal pentru ieftinirea creditării, dar nu şi pentru reducerea dobânzilor la depozite, a atras atenţia guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Tot săptămâna aceasta, BNR şi-a făcut actualizat, în scădere, prognozele pentru inflaţie. Astfel, pentru finele acestui an, Banca Centrală estimează că inflaţia va ajunge la 2,2%, iar, la sfârşitul lui 2015, la 3%. Inflaţia scăzută nu reprezintă un factor de îngrijorare pentru creşterea economică, stimularea muncii ori a productivităţii, a asigurat guvernatorul Isărescu. De asemenea, oficialul BNR a reamintit că inflaţia scazută este unul din cele cinci criterii de convergenţă pentru aderarea la zona euro, obiectiv pe care România vrea să-l bifeze în 2019.

România, ţintă a atacurilor cibernetice

Serviciul Roman de Informatii (SRI) a anunţat că mai mai multe entităţi din ţară sunt vizate de atacuri cibernetice de anvergură. Potrivit SRI, ţinte sunt instituţii de stat, cum ar fi ministere şi agenţii guvernamentale, companii private si chiar persoane fizice. Atacurile ciberentice sunt comise de actori statali, grupări de criminalitate informatică şi grupări extremist-teroriste, a precizat SRI.

Trei calificări la fotbal

Trei din cele patru echipe româneşti de fotbal care au jucat în turul trei preliminar al cupelor europene s-au calificat în play-off, ce precede faza grupelor. Campioana Steaua Bucureşti a învins, pe teren propriu, cu 2-1, pe FK Aktobe, din Kazahstan, şi, cu 4-3 la scorul general, a mers mai departe. Indiferent de deznodământul dublei din play-off, Steaua are asigurată prezenţa în grupele Ligii Europa. Competiţie în care Astra Giurgiu şi Petrolul Ploieşti s-au impus, în deplasare, cu 3-2 şi, respectiv, 4-1, în faţa a doua echipe din Cehia, Slovan Liberec şi Viktoria Plzen. În partidele tur, Astra căştigase, scor 3-0, iar Petrolul remizase, 1-1. În schimb, CFR Cluj a pierdut, pe teren propriu, scor 0-2, cu Dinamo Minsk, echipă care se impusese şi în Belarus, cu 1-0.

9 August 2014
Ameninţări cibernetice

Cândva privite ca un risc, dar limitat ca amploare şi potenţial distructiv, atacurile cibernetice au evoluat în ameninţări reale şi tot mai serioase. Doar anul trecut, acestea au provocat pierderi totale de 90 de miliarde de euro, potrivit preşedintelui Interpol, Mireille Ballestrazzi. Hackerii rămân anonimi şi nu cunosc limite, a precizat ea, adăugând că răspândirea metodei plăţii electronice şi a documentării electronice, precum şi dificultatea identificării infractorilor încurajează criminalitatea informatică.

Ţările NATO, puternic dependente de comunicaţiile electronice, au devenit vulnerabile la acest nou tip de provocare de securitate şi caută în permanenţă soluţii. Una dintre acestea este înfiinţarea, încă din 2010, a unei divizii pentru riscuri de securitate emergente. În cadrul acestei divizii sunt gestionate problematicile apărării cibernetice, securităţii energetice, neproliferării armelor de distrugere în masă, ale luptei împotriva terorismului, precum şi capabilitatea de analiză strategică a Alianţei.

Ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, care din toamnă va deţine funcţia de asistent al secretarului general al Alianţei pentru riscuri de securitate emergente, a vorbit într-un interviu pentru Radio România despre incidentele din spaţiul cibernetic. Sorin Ducaru: Sigur, incidentele în spaţiul cibernetic sunt de mai multe feluri. Un nivel este cel al criminalităţii, de exemplu, cibernetice, care duce spre fraudă, efectiv furt de resurse, de bani, pe internet. Alt nivel este cel al spionajului cibernetic şi, sigur, nivelul cel mai ridicat este acela care ar putea viza infrastructuri critice din diverse ţări. Dificultatea este că în domeniul cibernetic atribuirea sau găsirea sursei cu exactitate este complexă şi durează de obicei foarte mult timp, iar în cadrul NATO suntem într-o fază în care ne organizăm priorităţile, prima fiind aceea de a asigura securitatea sistemelor proprii ale Alianţei. Mă refer la structura de comandă, la agenţiile Alianţei, la Cartierul General. Practic, la sfârşitul acestui an ar trebui să marcăm intrarea în starea de operaţionalitate deplină a protecţiei sistemelor în NATO. Fiecare stat trebuie să investească în echipamente, în tehnică, însă faptul că suntem într-o Alianţă face ca să fie şi mai eficientă apărarea şi, dacă vreţi, şi mai ieftină din punct de vedere financiar.”

La scurt timp după evenimentele din 11 septembrie, NATO s-a pronunţat pentru îmbunătăţirea capabilităţilor sale de a se apăra împotriva atacurilor cibernetice, dar s-a concentrat în primul rând asupra punerii în aplicare a unor măsuri pasive de protecţie, care fuseseră solicitate de partea militară. Abia evenimentele din Estonia din 2007, când atacuri cibernetice au paralizat aproape întreaga infrastructură informaţională a ţării, au impulsionat NATO să-şi regândească radical politica în domeniul apărării cibernetice.

În ianuarie 2008, Alianţa a elaborat pentru prima dată o Politică NATO privind Apărarea Cibernetică”. Unul dintre cele mai serioase atacuri de până în prezent s-a produs în acelaşi an în SUA, când, printr-un memory-stick conectat la un laptop al armatei, la o bază militară din Orientul Mijlociu, un program spion s-a raspândit nedetectat în sistemele clasificate, dar şi în cele neclasificate.

De atunci, spionajul cibernetic a devenit o ameninţare aproape constantă, notează revista NATO apărută la Bucureşti. Publicaţia aminteşte şi influenţa pe care au avut-o atacurile cibernetice masive împotriva website-urilor şi serverelor guvernamentale georgiene în timpul conflictului cu Rusia. Se estimează că acestea au slăbit guvernul georgian în timpul unei faze de importanţă crucială a conflictului.

În 2012, reţeaua Alianţei s-a confruntat cu “peste 2.500 de cazuri de activitate cibernetică anormală sau cu tentative de intruziune”, adică “o dată la trei ore, ziua şi noaptea, în fiecare zi a anului”, a precizat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Domeniul cibernetic este legat şi de cel al terorismului. Din nou, Sorin Ducaru: Se ştie că o anumită informaţie de pe un aeroport, deplasarea unui actor pus sub urmărire sau a unui grup poate avea efect în altă ţară, dacă nu este oprită. Domeniul terorismului este legat şi cu domeniul cibernetic, pentru că în multe situaţii comunicarea se face prin sisteme informaţionale cibernetice, deci efortul, aş spune, şi provocarea este de a pune cap la cap toate aceste resurse care există la nivelul aliaţilor şi prin aceasta să genereze un răspuns mai eficient de a preveni situaţii de criză. În acest sens, de trei ani de zile, funcţionează ceea ce se numeşte Unitatea de Informaţii din cadrul alianţei, Intelligence Unit, şi unul din principalele obiective este să avem la nivelul tuturor aliaţilor ceea ce se numeşte o plajă largă de evaluare a situaţiei.”

Odată ce există această matrice de monitorizare, mai spune Sorin Ducaru, orice mişcare într-un anumit loc poate anticipa eventuale atacuri teroriste sau eventuale incidente, care altfel nu ar putea fi anticipate.

6 September 2013
Ameninţări cibernetice

Cândva privite ca un risc, dar limitat ca amploare şi potenţial distructiv, atacurile cibernetice au evoluat în ameninţări reale şi tot mai serioase. Doar anul trecut, acestea au provocat pierderi totale de 90 de miliarde de euro, potrivit preşedintelui Interpol, Mireille Ballestrazzi. Hackerii rămân anonimi şi nu cunosc limite, a precizat ea, adăugând că răspândirea metodei plăţii electronice şi a documentării electronice, precum şi dificultatea identificării infractorilor încurajează criminalitatea informatică.

Ţările NATO, puternic dependente de comunicaţiile electronice, au devenit vulnerabile la acest nou tip de provocare de securitate şi caută în permanenţă soluţii. Una dintre acestea este înfiinţarea, încă din 2010, a unei divizii pentru riscuri de securitate emergente. În cadrul acestei divizii sunt gestionate problematicile apărării cibernetice, securităţii energetice, neproliferării armelor de distrugere în masă, ale luptei împotriva terorismului, precum şi capabilitatea de analiză strategică a Alianţei.

Ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, care din toamnă va deţine funcţia de asistent al secretarului general al Alianţei pentru riscuri de securitate emergente, a vorbit într-un interviu pentru Radio România despre incidentele din spaţiul cibernetic. Sorin Ducaru: Sigur, incidentele în spaţiul cibernetic sunt de mai multe feluri. Un nivel este cel al criminalităţii, de exemplu, cibernetice, care duce spre fraudă, efectiv furt de resurse, de bani, pe internet. Alt nivel este cel al spionajului cibernetic şi, sigur, nivelul cel mai ridicat este acela care ar putea viza infrastructuri critice din diverse ţări. Dificultatea este că în domeniul cibernetic atribuirea sau găsirea sursei cu exactitate este complexă şi durează de obicei foarte mult timp, iar în cadrul NATO suntem într-o fază în care ne organizăm priorităţile, prima fiind aceea de a asigura securitatea sistemelor proprii ale Alianţei. Mă refer la structura de comandă, la agenţiile Alianţei, la Cartierul General. Practic, la sfârşitul acestui an ar trebui să marcăm intrarea în starea de operaţionalitate deplină a protecţiei sistemelor în NATO. Fiecare stat trebuie să investească în echipamente, în tehnică, însă faptul că suntem într-o Alianţă face ca să fie şi mai eficientă apărarea şi, dacă vreţi, şi mai ieftină din punct de vedere financiar.”

La scurt timp după evenimentele din 11 septembrie, NATO s-a pronunţat pentru îmbunătăţirea capabilităţilor sale de a se apăra împotriva atacurilor cibernetice, dar s-a concentrat în primul rând asupra punerii în aplicare a unor măsuri pasive de protecţie, care fuseseră solicitate de partea militară. Abia evenimentele din Estonia din 2007, când atacuri cibernetice au paralizat aproape întreaga infrastructură informaţională a ţării, au impulsionat NATO să-şi regândească radical politica în domeniul apărării cibernetice.

În ianuarie 2008, Alianţa a elaborat pentru prima dată o Politică NATO privind Apărarea Cibernetică”. Unul dintre cele mai serioase atacuri de până în prezent s-a produs în acelaşi an în SUA, când, printr-un memory-stick conectat la un laptop al armatei, la o bază militară din Orientul Mijlociu, un program spion s-a raspândit nedetectat în sistemele clasificate, dar şi în cele neclasificate.

De atunci, spionajul cibernetic a devenit o ameninţare aproape constantă, notează revista NATO apărută la Bucureşti. Publicaţia aminteşte şi influenţa pe care au avut-o atacurile cibernetice masive împotriva website-urilor şi serverelor guvernamentale georgiene în timpul conflictului cu Rusia. Se estimează că acestea au slăbit guvernul georgian în timpul unei faze de importanţă crucială a conflictului.

În 2012, reţeaua Alianţei s-a confruntat cu “peste 2.500 de cazuri de activitate cibernetică anormală sau cu tentative de intruziune”, adică “o dată la trei ore, ziua şi noaptea, în fiecare zi a anului”, a precizat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Domeniul cibernetic este legat şi de cel al terorismului. Din nou, Sorin Ducaru: Se ştie că o anumită informaţie de pe un aeroport, deplasarea unui actor pus sub urmărire sau a unui grup poate avea efect în altă ţară, dacă nu este oprită. Domeniul terorismului este legat şi cu domeniul cibernetic, pentru că în multe situaţii comunicarea se face prin sisteme informaţionale cibernetice, deci efortul, aş spune, şi provocarea este de a pune cap la cap toate aceste resurse care există la nivelul aliaţilor şi prin aceasta să genereze un răspuns mai eficient de a preveni situaţii de criză. În acest sens, de trei ani de zile, funcţionează ceea ce se numeşte Unitatea de Informaţii din cadrul alianţei, Intelligence Unit, şi unul din principalele obiective este să avem la nivelul tuturor aliaţilor ceea ce se numeşte o plajă largă de evaluare a situaţiei.”

Odată ce există această matrice de monitorizare, mai spune Sorin Ducaru, orice mişcare într-un anumit loc poate anticipa eventuale atacuri teroriste sau eventuale incidente, care altfel nu ar putea fi anticipate.

14 June 2013