Radio România Internațional

Tag: cifre

  • Raport guvernamental

    Raport guvernamental

    Creşterea economică a României estimată pentru acest an este de 4,8%, faţă de o prognoză iniţială de 4,2 procente. Anunţul a fost făcut de premierul Dacian Cioloş, care a prezentat, luni, situaţia economică a ţării în plenul Parlamentului. Potrivit primului ministru, pe toată perioada scurtului său mandat de până acum, Executivul tehnocrat a încercat să asigure un mediu economic mai predictibil, favorabil investiţiilor, precum şi o gestionare eficientă şi transparentă a banului public.



    Creşterea economică de 5,2% din PIB în primul semestru al acestui an se reflectă în numărul mai mare de locuri de muncă, în scăderea şomajului şi într-o mai bună salarizare – a spus premierul Cioloş. Cu alte amănunte – şeful Guvernului: “Nu intenţionăm, până la sfârşitul acestui mandat, să creştem nicio taxă. Nu intenţionăm să creştem niciun impozit. Nu intenţionăm să modificăm nicio indemnizaţie, aşa cum s-a spus. Dimpotrivă, în acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrările agricole şi pentru inputurile consumate în agricultură şi tot pentru a veni în sprijinul sectorului agricol, mai ales al micilor producători, intenţionăm să venim cu modificări în sensul simplificării în Codul Fiscal, prin care să propunem un regim TVA special pentru micii agricultori.”



    Dacian Cioloş a anunţat că o schemă de ajutor de stat, care să vină în sprijinul IMM-urilor, va fi pusă în practică până la sfârşitul acestui an. Guvernul pregăteşte şi reformarea sistemului de asistenţă socială şi facilităţi fiscale pentru cei care investesc în formarea profesională. Discursul din Parlament al primului ministru, ţinut la insistenţele preşedintelui social-democraţilor, Liviu Dragnea, nu a fost pe placul PSD, aparent neconsolat de pierderea puterii în urmă cu mai puţin de un an, odată cu demisia fostului şef al Guvernului, Victor Ponta.



    De aceea, Liviu Dragnea a criticat prestaţia actualului Executiv, acuzându-l pe premierul Cioloş că nu a vorbit în româneşte, ci pe limba tehnocraţilor, care sună străin şi este ruptă de realitate: “Aţi folosit cuvântul creştere, în loc de cuvântul eşec, iar românii încep să simtă din ce în ce mai mult eşecul acestui Guvern.” Replica a venit prompt!



    “Eu nu vorbesc şi nici nu vreau să învăţ limba română a demagogiei şi a populismului” – a spus Dacian Cioloş, care a întărit: “Spuneaţi că această creştere economică nu se vede în buzunarele oamenilor. Poate nu se vede, încă, în buzunarele oamenilor. Problema este că această creştere, anul acesta, nu s-a văzut nici în buzunarele clientelei politice şi probabil că asta afectează mai mult.”



    În plus, prezenţa sa în Parlament – a mai a spus premierul Dacian Cioloş – nu a avut drept scop câştigarea de voturi. În perspectiva alegerilor legislative din decembrie, lupta politică începe să se ascută, orice prilej al oricărei formaţiuni de a câştiga capital electoral fiind exploatat la maximum. Or, pentru partidele reprezentate în Legislativ, discursul premierului pare să fi fost, deja, unul dintre ele.

  • Jurnal românesc – 10.03.2015

    Jurnal românesc – 10.03.2015

    Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, face o vizită de trei zile la Bucureşti, în timpul căreia explică ce oportunităţi de finanţare există, cu bani europeni, pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Pe agendă se află şi “Masterpanul de transport pentru România”, care, potrivit Corinei Creţu, este o precondiţie pentru aprobarea programului operaţional de infrastructură, dar şi alte proiecte de infrastructură care ar putea fi realizate cu bani europeni. La capitolul absorbţie de fonduri europene în cadrul politicilor de coeziune, potrivit Ministerului Fondurilor Europene, România a încasat în acest an peste 565 de milioane de euro de la Comisia Europeană, pentru cereri de plată transmise în 2014. Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a anticipat că la sfârşitul acestui an România va ajunge la o rată de absorbţie de aproximativ 80%. 2015 este un an extrem de important, pentru că e ultimul în care România mai poate cheltui fondurile alocate de UE pentru perioada de programare 2007-2013.



    Relaţiile dintre Bucureşti şi Berlin au fost trecute, luni, în revistă în cadrul vizitei pe care a făcut-o în România ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, la 135 de ani de la debutul relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. El a declarat că trebuie identificată o soluţie care să permită aderarea României la Spaţiul Schengen şi a subliniat progresele înregistrate de Bucureşti în ultimul raport pe justiţie al Comisiei Europene. Walter Steinmeier a declarat că România a făcut în ultima vreme progrese pe care investitorii germani le apreciază, dar că mai este de lucru la capitolul transparenţă.



    În această săptămână, Ministerul Justiţiei lansează în dezbatere publică un proiect de lege care să reglementeze înfiinţarea unei agenţii pentru recuperarea prejudiciilor în dosarele anchetate şi judecate. Proiectul a fost iniţiat în urma semnalelor date de procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, în legătură cu rata mică de recuperare a daunelor produse de infractori, de doar 10%. Potrivit ministerului justiţiei, recuperarea prejudiciilor este viciată în prezent de modul în care ANAF valorifică bunurile confiscate în cazurile de corupţie.



    În România, inflaţia anuală a ajuns la 0,4% în februarie, un nou minim record, cu puţin sub nivelul înregistrat în ianuarie 2015, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică. În februarie 2015, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, cel mai mult au crescut tarifele la servicii, urmate de preţurile mărfurilor nealimentare, în timp ce mărfurile alimentare s-au ieftinit cu aproape jumătate de procent. Alimentele s-au scumpit cel mai mult în februarie faţă de ianuarie, cu 0,53, iar mărfurile nealimentare cu 0,39%.

  • Jurnal românesc – 10.02.2015

    Jurnal românesc – 10.02.2015

    Guvernul român nu a ajuns la un acord cu FMI şi Comisia Europeană în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea preţului la gaze pentru populaţie şi restructurarea masivă a companiilor energetice, a anunţat premierul Victor Ponta. El a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie, iar discuţiile vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare. Experţii internaţionali au discutat cu autorităţile române recentele evoluţii şi priorităţile în reformele economice. Actualul acord aflat, al treilea solicitat FMI-ului de la declanşarea crizei economice în 2009, se încheie în toamnă şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Scopul acordului de tip preventiv este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare.



    România a exportat anul trecut, pentru prima dată în istorie, mărfuri şi servicii în valoare de peste 52 de miliarde de euro, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Balanţa comercială rămâne însă negativă, importurile depăşind 58 de miliarde. Principalele pieţe pentru exporturile româneşti rămân ţările UE, cu mai bine de 37 de miliarde de euro, mai mari cu 3 miliarde decât exporturile în anul anterior. Produsele agroalimentare au reprezentat mai puţin de 10 procente din totalul exporturilor de anul trecut, iar materiile prime puţin peste 5%. Cea mai mare pondere – peste 42% – au avut maşinile şi echipamentele de transport, urmate de produsele manufacturate.



    Ministerul de Externe al României va acorda Republicii Moldova vecine 35% din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare pe anul 2015. Potrivit MAE român, banii vor finanţa mai multe proiecte din domeniul justiţiei şi afacerilor interne, agricultură, educaţie, creşterea capacităţii instituţionale şi dezvoltarea societăţii civile. Totodată, Georgia, Egipt, Tunisia, Libia, Ucraina şi Afganistan vor primi aproximativ 15% din bugetul amintit pentru proiecte vizând sprijinirea procesului democratic, societatea civilă, consolidarea capacităţii instituţionale în diferite domenii ale administraţiei, educaţiei, protecţia copilului, reducerea riscului la dezastre. Bugetul de asistenţă pentru dezvoltare pentru anul 2015 al MAE este de 10 milioane lei (2,2 milioaane euro).



    România nu se va împrumuta de pe pieţele externe în prima jumătate a anului şi va analiza ulterior dacă accesează astfel de finanţări, a declarat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov. El a precizat că execuţia bugetară pentru luna ianuarie arată un excedent de 3,54 miliarde lei (0,8 miliarde euro), reprezentând 0,5% din PIB. Pentru acest an, Executivul a convenit cu FMI şi CE o ţintă de deficit bugetar de 1,83% din PIB. Ministerul Finanţelor anunţă că vrea să atragă în acest an până la 40 de miliarde de lei (9 miliarde euro) prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe piaţa internă, la care ar urma să se adauge maxim 3 de miliarde de euro de pe pieţele externe şi fonduri atrase de la instituţiile financiare internaţionale.

  • Jurnal românesc – 19.01.2015

    Jurnal românesc – 19.01.2015

    Cel mai mare excedent comercial de produse agroalimentare din istoria post decembristă a României s-a înregistrat în primele 10 luni ale anului 2014, a declarat, la Berlin, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a participat la deschiderea celei de-a 80-a ediţii a Expoziţiei internaţionale ”Săptămâna Verde” cel mai mare eveniment din domeniul alimentar, agricol şi horticol din Europa, care se va încheia la sfârşitul săptămânii. Potrivit ministrului, valoarea exporturilor a urcat la 4,48 miliarde euro, depăşind cu 496 milioane de euro valoarea importurilor, ceea ce arată că agricultura României se dezvoltă constant. Reprezentată de peste 30 de producători, Romania expune la Berlin de la miere de albine, magiunuri şi sucuri naturale din fructe până la brânzeturi şi produse de carmangerie. La editia din acest an participă producători din 70 de ţări.



    Peste jumătate de milion de cetăţeni germani au vizitat România, în 2014, beneficiind de serviciile turistice oferite de operatorii economici din domeniu, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), Simona Man. Prezentă la deschiderea oficială a Târgului Internaţional de turism de la Stuttgart, la care România este ţară parteneră, Simona Man a lansat o invitatie de a descoperi România balneo, România cultural-istorică, România eco şi, nu în ultimul rând, România destinaţiilor unicat, a pădurilor virgine. Pâna pe 25 ianuarie in cadrul Târgului de la Stuttgart vor avea loc o serie de evenimente care prezintă România şi atracţiile ei, respectiv dansul căluşarilor, încondeiere de ouă, păpuşi în port popular, olărit, sculptură în lemn. În premieră, femeile pot să plece de la târg cu părul împletit în codiţe tradiţionale româneşti.



    2014 va intra în istoria Dacia, deoarece compania a vândut peste 500 de mii de unităţi, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Jan Ptacek, director comercial Dacia. Potrivit acestuia, trendul angajat de Dacia este pozitiv, cu o creştere de 19%, faţă de 2013. Cel mai vândut model a fost Sandero, cu 169 de mii de unităţi, din care 80% în Europa Occidentală. Pe locul 2 se află Duster, cu 160 de mii unităţi vândute, lideri fiind pieţele din România, Franţa şi Spania. Dacia a vândut, de asemenea, 100 de mii de modele Logan, cel mai multe în România, dar şi alte ţări din Europa de Est.



    Premierul Victor Ponta consideră că soluţia votului în afara graniţelor ţării, pentru viitor, o reprezintă organizarea procesului de votare, ca şi în ţară, de către Autoritatea Electorală Permanentă şi nu de Guvern. Ponta a admis că Guvernul a organizat defectuos votul din diaspora, la algerile prezidentiale din noiembrie 2014, dar a precizat ca acest lucru s-a întâmplat nu din rea-voinţă, ci dintr-un calcul greşit, pentru că s-a păstrat acelaşi număr de secţii de vot in străinătate ca la scrutinul din 2009.



    Românii cred că este nevoie de demararea unui nou proiect de ţară, în care rolul de iniţiator să-i revină preşedintelui Klaus Iohannis, relevă un sondaj IRES, efectuat la începutul anului şi publicat de gândul.info. Nouă români din zece au aprobat ideea unui nou proiect de ţară, iar peste 90% dintre aceştia susţin că acest proiect trebuie demarat rapid chiar de. Doar 20% îl văd pe premier în postura iniţiatorului unui astfel de proiect de ţară. O treime dintre respondenţi consideră că România va avea o creştere economică importantă în următorii 25 de ani, principala zonă de creştere fiind industria.