Radio România Internațional

Tag: cilimean’i

  • Planu naţionalu tră arifugaţ

    Planu naţionalu tră arifugaţ

    10 miliuñi di ucraineni, dimi ma multu di un cirecu din populaţie, fură anănghisiţ ta ş-alasă casili di itia a polimlui nkisitu di Rusia aoa şi aproapea un mesu. Cifra, cari zburaşti di proporţiile a crizăllei umañitare fu dimandata di Analtulu comisariat ONU tră arifugaţ. Aproapea 90% ditu arifugaţ suntu mulleri şi cilimeañi, tru condiţiile tru cari bărbaţllii ucraineni cu ilikia anamisa di 18 şi 60 di añi au nu au izini ta s’fugă ditu văsilie şi potu s’hibă cllimaţ ta s’alumtă. UNICEF ălu adavgă aestu tablou dramatic şi faţi timbihi căţe cama di ună miliuni şi giumitati di cilimeañi suntu anamisa di aţelli cari fudziră tu xinatati. Piriclliurli di trafic şi exploatare a oamiñiloru suntu tru creaştere, faţi timbihi orgañizaţia. Acă nu este distinaţia prinţipală a ucrainenilor cari ş’alasă văsilia ta s’ascapă di taxiratea cu polimlu, România apruke sute di ñilli di arifugaţ, iara turlia tru cari eara mutriţ fu aprukeată ti bunu di partenerllii a Bucureştiului. Comisia Europeană va s’pitreacă stămăna aesta tru România ună parei cari s’facă isapi hargili ţi li avu guvernul cu arifugaţlli ucraineni şi s’ndreagă turlia di pălteari a aluştoru hărgi.



    Purtătorlu di zboru a guvernului, Dan Cărbunaru, spusi că protili căftări di decontare a hărgiloru ţi li feaţi România până tora fură pitricuti Bruxelles.


    Dan Cărbunaru: “Suntu 30,5 miliuñi di euro ţi fură hărgiuiţ di di văsilia noastră uidisitu cu protili isăki tru kivernisearea a fluxurilor di arifugaţ. Structurile a hargiloru suntu complexe, tră itia că nu acaţă tu isapi maş hărgili di cazare şi hrană. Guvernul apufusi s’asiguripsească transportu fără s’păltească tră arifugallţi cari intră tru România. Mulţă di elli aleg s’iasă din văsilia noastră I pritu Bulgaria, i pritu Ungaria”.



    Di altă altă parte, executivlu ndreadzi un plan naţional tră andruparea a arifugaţlor cari viniră tru văsilie. Elli va s’hibă agiutaţ di autorităţ ta ş-află unu locu di lucru, s’aibă izini la asistenţă medicală, iara cilimeañii la educaţie. Şasi parei di lucru va s’kivernisească problemili a arifugaţlor ucraineni cari apufusescu s’armână. Aestea va s’aibă ngătanu zonele nevralghiţi, cum suntu educaţia, sănătatea, intrarea pi pazarea di lucru, acceslu locativ, agiutarea a persoanelor vulnerabile, maxusu a cilimeañilor. Consilierlu di stat Mădălina Turza spuni că aesti parei va s’ndreagă tu şcurtu kiro un plan di misuri pi kiro di mesi şi lungu cari va s’da izini ali României s’intră, ditu meslu apriuru, tru faza a daua di apandisi umañitară.



    Mădălina Turza: “Faza a daua ari ligătură cu dizvoltarea serviţiilor di calitate şi a unei aumbrelă di protecţie efectivă pi kiro di mesi şi lungu tră arifugaţlli ditu România. Elli suntu şi va s’hibă beneficiari di protecţie temporară”. Aproapea 80 di ñilli di cetăţeni ucraineni aleapsiră s’armână tru România, iara ditu aeşţa, pisti 4.000 feaţiră căftarea ti azil.



    Autor: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala





























































  • Efectili a epidemiil’ei di rujeolă (22.09.2016)


    Nivrearea a părinţalor tra ş-vaccineadza cilimean’il’i contra ali rujeola şi campaniile iresponsabile contra a imunizaril’ei a n’icazantaloru s-yiipsescu cu mari ponu tru datile oficiale a Ministerlui a Sănătatil’ei di Bucureşti: trei n’icazanta murira şi aproapea 700 landzidzara tru protl’I optu mesi a aistui an, tru condiţiile tru cari, anlu ti tricu, avea masi şapti cazuri confirmate şi niti un mortu. Cu alte zboara, România s-ampuliseasti cu una epidimie di rujeolă, aca, tru doiil’i an’i dit soni, nu avura mari probleme ti aprovizionarea cu vaccinul imunizantu. Laurenţiu Colintineanu, purtător di zboru a Ministerului tra Sănătati, cundil’eadză:




    “Ateali trei decese suntu la ciimean’il’i sum ilikia di un an, ama, ti furn’ia că suntu ciimean’i di un an ş-cama cari nu suntu vaccinaţ şi cari landzadzascu di rujeolă, aeşta agiungu s-hiba purtători şi suntu una fuvirseari tra cilimean’il’i sum ilikia di un an. Dimec, aesti trei cazuri niti nu acatara s-agiunga tu ilikia di vaccinare tra s-aiba imunitati contra ali rujeola şi aestu easti un lucru ti na gailipseasti multu.”




    Cu alte zboara, ateali trei decese s-featira cu ciimean’il’i sum iikia di un an, dimec sum ilikia la cari s-fati vaccinarea contra ali rujeola. Tru una comunitate cu anvaleari hairlatica a vaccinaril’ei, tuţ cilimean’ili sum un an lipseasti sa s-harseasca di aşi-numasitlu efectu di avigl’eari tru parei. Ma aretcu, atel’i trei ciimean’il’i morţa putea s-hiba vigl’eaţ prit ni isearea tru migdani ali rujeola la cilimean’il’i ma mari, ti tricura di ilikia di vaccinare, cara aeşta vrea s-hiba vaccinaţ.




    Ti easti rujeola? Una langoari contagioasă cari la adusti zn’ie maxus a cilimean’iloru. Heavra multu mari, tusea tran’ipsitoari, erupţie cutanată … suntu masi ndaua dit simptomili a aistei langoari. Cum poate s-hiba prevenită? Masi pritu vaccinare. Em, uidisitu cu nascanti studii fapti tora ma nainti, România are nai ma marea scădeari a ratal’ei generala a vaccinaril’ei, a deapoa Ministerlu a Sănătatil’ei ma largu va la habarsieasca a banatorloru tra hairea a aistei.




    Diznau, purtătorlu di zboru, Laurenţiu Colintineanu: Campaniile dizvartiti suntu una problemă, cadealihea ti lipseasti s-hiba acatata tru isapi şi Ministerlu a Sănătatil’ei ari naeti s-dizvarteasca ti scurtu kiro — zburamu ti ndaua staman’i – una campanie di informare tra hairea ti u ari vaccinarea, ti furn’ia că securitatea şi sigurlakea a cilimean’iloru tru ti mutreasti sănătatea – tru aesta noima spun – suntu di amprotusa.”




    Ministerlu a Sănătatil’ei fati cl’imari a parinţaloru s-tin’isească calindarea di vaccinare ndziminată contra ali rujeola, a oreionlui şi ali rubeola. A deapoa tru locarli zn’iipsiti, Institutul Naţional di Sănătate Publică fati urminie tra vaccinarea a cilimean’iloru la ilikia di şapte mesi, cu fatearea a vaccinlui diznau la ilikia di un an. Nai cama multe cazuri s-featira tru tentrul şi ascapitata ali Românie. Aoa si aclo suntu zn’iipsiti ma multu di giumitati dit giudeţili a vasiliil’ei.




    Autor: Roxana Vasile


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)

    Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)

    Când s-cându, istoria a laolui easti sum semnul a unal’ei imagine. Tamam di 177 di ani di anda isi tru migdani cadhurlu, imaginea surprinsă di obiectiv easti atea cari na aduti dininti realitatea. Tru kirolu dit soni, Siria na aduti dininti imagini dit arada a nai cama dramatitilor, zori tra straxeari, cu aspardzeri si tradzear uminească ti nimindueari şi ti nistraxeari. Di vara ndoi an’i, sirien’il’i suntu victimili a oamin’ilor armatusiţ cari mbartiteadza len turlii di scupadz politit, geopolitit şi religioase. Askerea a regimului ufitial di Damasc aruca topi tu mahaladzl’I a civililor minduiti ca ghio taha suntu controlate di aribelii cari alumtă contra a prezidentului Al Assad. Ma multi parei a aistor opozanţa amina cu topili tu casabadzl’I controlat di armată. Pisti tuti aesti, planeadză demenţa Daech, organizaţia teroristă cu numa di stat islamic cari vatamă cu priscavil’e banatorl’I ti al’I aputrusira.




    Aviaţia arusă bombardeadză şi ea poziţiile a teroriştilor, apărati şi cu scuturi uminesti, ama şi casabadz şi cartiere controlate di opozanţal’ii a regimului ufitial, aliat ali Moscova. Alta turlie spusa, tru Siria, civil’ii reprezintă duşmanlu a tutulor, cilimean’i, mul’erili, ausl’i şi bărbaţl’ii nearmatusiţ suntu vatamat prit iti metodă di iti parei ti ari armati. Tru Siria s-dizvarteasti una crimă niacumtinată, un genocid lahtarosr, internaţionalizat ama ti varnu nu poati sa-lu danaseasca. Tru Siria suntu vatamat oamien’i ama şi istorie şi spiritualitate, suntu asparti, tru noima isisi a zborlui, casabadz a prezentului ama şi metropoli a antichitatil’ei, casabadz ti yilipsira cu n’ml’ di an’i nainti. Suntu bombardati casi, spitale, şculii, muzee, situri arheologice, suntu vatamat oameni, civilizaţie, memorie.




    Dit Siria na yin şi na armân imagini lahtaroasi, cari spun ndrepu, ti cutreambura, prit aesta realitate dispri cari avdzam la habari ama nu u akicasimu tru a l’ei dimensiuni pan di mardzina. Doauă dit cadurli cari u marcara conştiinţa umană reprezintă doi cilimean’i sirieni cari tricura prit experienţe pe cari niti un om nu lipseasti s-li canoasca. Aoa si aproapea un an, imaginea a unui cilimean sirian arcat di daldza pi o plajă dit Turchie, nicat anda cu mari lahtari fumeal’ea a lui cilastasea tra s-ascapa pisti amari, tru Europa, alaxi concepţiile şi istoria ali Uniuni Europeana. Tora, imaginile suntu ma multi, suntu tru minari şi spun stena ali ascapari di su surpaturli a casil’ei a lui a unui cilimean di 4 ani. Easti adus tru braţi di un salvator dit echipili ti fac fapti di eroism tru Alep, casaba milenar dit Siria, tora aspartu tru ma marea parti. Easti bagat pi un scamnu portocaliu dit ambulanţă, mplin di arina şi di sândzu, tru pantalon’il’i scurţa a ilikiil’ei a agioclui, tora un stic di bană şi di moarte. Tru inocenţa a lui alu vidzu dramatismul ti armanearea tru bana cate scurta a lui bană easti idyealui cu polimlu ti u asparsi Siria.




    Cilimean’ii sirieni cari nu cunoscu sumaraslu şi u ciudusira lumea tuta au ilikia a aistyui polim, ahurhitu aoa si 5 an’i ca una cumitie civilă andicra di vatamarea a nascantor cilimean’i di cătra askirladzl’I sirieni. Napoi al’I vidzum cilimean’il’i ti nu stiu sumaraslu, atel’I dit Siria, la el’i acasă, tru imagini cu pokemoni. Putem sa spunem ca niti el’I nu fura alas at nanaparti di aestru agiocu la modă ama va s-dzatem ca nu va s-akicasim ti s-fati cu aesti cilimean’i, s-pistipsim ca au kiro di atea ti s-fati tru arada a barnului a lor pi a lor ilikie.




    Pan tru soni el’I vor s-facă timbihi a lumil’ei că avem sinfer multu ma multu lumea virtuală cadealithea infantilă tra chiniyea a nascantor personaje electroniti andicra di catastisea a nascantor cilimean’i cari na mutrescu tora, ama nu cu sumaraslu, dit caduri şi filmi vinite dit Siria, ama mâni pot tra s-keara prit 1001 di turlii tru cari s-moari di arada tru Siria. Andicra di simpatitl’ii monştrii virtuali, cilimean’i dit Siria şi oamin’i, ngheneral, au masi una bană, şi până tora u akicasira cici tiva di ea. Dimec, numata căftaţ pokemoni verdza pi stizn’i ca sa spunet sinfer tra cilimean’il’i fără sumarasu ali Sirie, tru idyiul kiro cu polimlu ti la aspardzi vasilie.




    Autor: Marius Tiţa


    Armanipsearea: Tascu Lala