Tag: cinematografe

  • “Miracol”, un nău film tru regia al Bogdan George Apetri

    “Miracol”, un nău film tru regia al Bogdan George Apetri

    “Miracol”, nai ma nău filmu regizat di Bogdan George Apetri, ruleadză tru cama di 40 di cinematografe ditu 20 di căsăbadz ditu România. “Miracol” ndzimineadza intensitatea a unei drame și tensiunea unui thriller psihologic cu suspansul și intriga ngatanu construită a unui filmu polițistu și îlli ari tru rolurile principale Ioana Bugarin și Emanuel Pârvu. După “Neidintificat”, amintatorlu a trofeului ANONIMUL 2021, “Miracol” easti a doua parte a unei trilogii a curi acțiune s’disvărteaşti tru Piatra Neamț, căsăbălu natal al regizorlui Bogdan George Apetri, stabilit tru America di ma ghini di 20, profesor di regie la universitatea Columbia, tru New York. Ampărțăt tru două capitole, “Miracol” u mutreaşti tinira călugăreauă noviţi Cristina Tofan (interpretată di Ioana Bugarin) cari iase ditu mănăstiru tra s’ducă la spitalul ditu căsăbălu viţin.



    A doua parte a filmului lu-ari tru ţentru pe Marius Preda (Emanuel Pârvu), inspectorlu di poliție nkisitu pi toarăli a llei, cari-lli rifaţi calea jgllioată di jgllioată. Investigația a lui aduţi la luñină indiţllii și confesiuni cari conduc nu maş cătă averlu greu di akicăseari di dinăpoia a acțiunilor Cristinei, ci și la un posibil miracol. Zburămu cu Bogdan George Apetri ti legătura ditu filmele cari compun aestă trilologie și ti receptarea a filmului Miracol, cari avu premieara mondială la Festivalul Internațional di Film di la Veneția (1-11 yismaciuni 2021), marcând și prima participari ditu 12 ani ditu soni a unui lungmetraj românesc tru secțiunea competițională Orizzonti.


    “Easti ună trilogie, ama nu easti orlea zorlea ună trilogie tipică, tru cari filmele au ligătură un- alantu, ase că aţelli cari nu vidzură Neidintificat pot s’veadă Miracol și va s’akicăsească pirmitusearea. Pirmituserli nu sunt multu legate unu-alantu, nu au ună legătură multu streasă, sunt dimi ahoryea. Easti zborlu ama di idyiulu univers, nascanti personaje principale ditu un film agiungu secundari tru alantu, tru turlia aesta u minduiiiu trilogia, ca hiinda adrată ditu trei filme ahoryea ca narațiune ama facu parte ditu idyiulu univers. Ni vini aestă idie ghivasinda Comedia Umană di Balzac cari, după cum știț, easti ditu unu şingiru di cărți cu pirmituseri ahoryea ama cu personaje pe cari le aflămu tru ma multe ditu aesti volume. Ași ñi vini idiea, cari ñi si păru multu bună. Nu easti zborlu niţi di un serial TV, ama niti di niscănti filme complet indipendinte, tră mine easti un experimentu multu interesantu, idyiulu căsăbă s’veadi tru trei filme și căsăbălu aestu agiundzi elu işiş unu personaj.


    Practic, un film easti ună ngrăpseari niacumtinată. Ai ună idie, u dizvolță, diapoa lu scrii scenariul, agiungânda la a doua, a treia versiune, nscanti ori poț s’agiundză la 10 versiuni. Iar când ești pe platou rescrii diznău, tră atea că tas atumţea ești față tru față cu actorii, cu aaverlu a pirmitusearillei. La montaj yini altă rescriere, nica şi mixajul sonor, multu important și el tră pirmituseari, nai puţănu aşi vedu lucrurile, baş alegânda iholu di fundal rescrii vara turlie filmul, di lu ancartă cu ună năuă emoție. Ași că aesta nseamnă un film, una continuă rescriere, ş-aduţi mult cu procesul di scriere a unei carti, cario știe, poate va sa scriu și ună carte tru yinitor. Evidint că sunt diferențe ca proces, ama sunt și multe multi lucre ţi ş-aducu ti realizaria unui film și scrierea unei carti. Și multu important tră un regizor easti alidzearea unei idii, a unei pirmituseri cu cari spoată s’băneadză ndoi ani, cari să-l cil4stăsească tut aestu kiro. Idiea filmului Miracol nivini tru 2018 și tru veara 2019 anda filmam la Piatra Neamț, avui tihea s’filmez ninte di pandimie, ama ghinionul să-l lansăm tru pandimie. Post-producția daulilor filme, Neidintificat și Miracol, fu realizată tru Cehia, la studiourile Barrandov, iu lucrai cu ună echipă senzațională.”



    Miracol”, nai ma nău lungmetraj regizat di Bogdan George Apetri, fu elogiat tru presa străină, după premiera di anlu tricut tru cadrul secțiunii competiționale Orizzonti a Festivalului Internațional di Film di la Veneția, didicată filmelor cari reprezintă nai ma noi și expresive tendințe ditu cinematografia internațională. Publicația Variety concluziona că “Miracol” fu “unu ditu nai ma bune filme ditu cadrul Festivalului di la Veneția”. Bogdan George Apetri participa la premieara filmului și fu diadunu cu ma marea parti ditu echipă. “Mi hărsiiu că la Veneția eara vinita mari parte ditu echipă. Eara viniţ la premiera mondială actorii principali, producătorul Oana Iancu, directorul di casting Cătălin Dordia, mi hărsiiu cabaia că acești oameni ditu echipa cu cari lucrai multu eara viniţ Veneția. A fost o împlinire sufletească multu mari și echipa s-a bucurat di succesul filmului. Iar acum, la lansarea filmului, mi hărsescu ca esc utu vasilie tră atea că așa a s’pot s’lliau parti la multe proiecții.”



    Diadunu cu Ioana Bugarin și Emanuel Pârvu, ditu distribuția filmului “Miracol” nica fac parte Cezar Antal, Ovidiu Crișan, Valeriu Andriuță, Ana Ularu, Valentin Popescu, Marian Râlea, Nora Covali, Natalia Călin, Cătălina Moga, Olimpia Mălai, Vasile Muraru și Mircea Postelnicu. Imaginea filmului easti simnată di Oleg Mutu, scenografia fu realizată di Mihaela Poenaru, costumele sunt simnate di Liene Dobrāja, iara di machiaj lucră Bianca Boeroiu. Filmul easti produs di Oana Iancu și Bogdan George Apetri prin naua a lor casă di producție THE EAST COMPANY PRODUCTIONS. Proiectul participă la secțiunea Works in Progress ditu cadrul Les Films di Cannes à Bucarist tru anul 2020.



    Autoru: Corina Sabău


    Armânipsearia: Taşcu Lala






















  • “Miracol”, un nou film în regia lui Bogdan George Apetri

    “Miracol”, un nou film în regia lui Bogdan George Apetri


    “Miracol”, cel mai nou film regizat de Bogdan George Apetri, rulează în peste 40 de cinematografe din 20 de orașe din România. “Miracol” îmbină intensitatea unei drame și tensiunea unui thriller psihologic cu suspansul și intriga atent construită a unui film polițist și îi are în rolurile principale pe Ioana Bugarin și Emanuel Pârvu. După “Neidentificat”, câștigătorul trofeului ANONIMUL 2021, “Miracol” este a doua parte a unei trilogii a cărei acțiune se petrece în Piatra Neamț, orașul natal al regizorului Bogdan George Apetri, stabilit în America de mai bine de 20, profesor de regie la universitatea Columbia, în New York. Împărțit în două capitole, “Miracol” o urmărește pe tânăra călugăriță novice Cristina Tofan (interpretată de Ioana Bugarin) care iese din mănăstire pentru a merge la spitalul din orașul vecin.



    A doua parte a filmului îl are în centru pe Marius Preda (Emanuel Pârvu), inspectorul de poliție plecat pe urmele ei, care-i reface drumul pas cu pas. Investigația lui aduce la lumină indicii și confesiuni care conduc nu numai înspre adevărul greu de înțeles din spatele acțiunilor Cristinei, ci și la un posibil miracol. Am vorbit cu Bogdan George Apetri despre legătura dintre filmele care compun această trilologie și despre receptarea filmului Miracol, care a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Veneția (1-11 septembrie 2021), marcând și prima participare din ultimii 12 ani a unui lungmetraj românesc în secțiunea competițională Orizzonti.


    “Este o trilogie, dar nu este neapărat o trilogie tipică, în care filmele au legătură unele cu altele, astfel că cei care n-au văzut Neidentificat pot vedea Miracol și vor înțelege povestea. Poveștile nu sunt foarte legate unele de altele, n-au o legătură foarte strânsă, sunt chiar separate. Este vorba însă de același univers, unele personaje principale dintr-un film devin secundare în celălalt, în felul acesta am gândit trilogia, ca fiind alcătuită din trei filme separate ca narațiune dar făcând parte din același univers. Mi-a venit această idee citind Comedia Umană de Balzac care, după cum știți, este alcătuită dintr-o serie de cărți cu povești separate dar cu personaje pe care le regăsim în mai multe dintre aceste volume. Așa mi-a venit ideea, care mi s-a părut foarte bună. Nu e vorba nici de un serial TV, dar nici de niște filme complet independente, pentru mine este un experiment foarte interesant, același oraș apărând în trei filme și orașul acesta devenind un personaj în sine.


    Practic, un film este o rescriere continuă. Ai o idee, o dezvolți, apoi scrii scenariul, ajungând la a doua, a treia versiune, uneori poți ajunge la 10 versiuni. Iar când ești pe platou rescrii din nou, pentru că abia atunci ești față în față cu actorii, cu adevărul poveștii. La montaj urmează altă rescriere, plus că urmează mixajul sonor, foarte important și el pentru poveste, cel puțin eu așa văd lucrurile, chiar alegând sunetul de fundal rescrii cumva filmul, încărcându-l cu o nouă emoție. Așa că asta înseamnă un film, o continuă rescriere, seamănă mult cu procesul de scriere al unei cărți, cine știe, poate voi scrie și o carte în viitor. Evident că sunt diferențe ca proces, dar sunt și multe asemănări între realizarea unui film și scrierea unei cărți. Și foarte important pentru un regizor este alegerea unei idei, a unei povești cu care să poată trăi câțiva ani, care să-l preocupe în tot acest timp. Ideea filmului Miracol mi-a venit în 2018 și în vara lui 2019 deja filmam la Piatra Neamț, am avut norocul să filmez înainte de pandemie, dar ghinionul să-l lansăm în pandemie. . Post-producția ambelor filme, Neidentificat și Miracol, a fost realizată în Cehia, la studiourile Barrandov, unde am lucrat cu o echipă senzațională.”



    Miracol”, cel mai nou lungmetraj regizat de Bogdan George Apetri, a fost elogiat în presa străină, după premiera de anul trecut în cadrul secțiunii competiționale Orizzonti a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, dedicată filmelor care reprezintă cele mai noi și expresive tendințe din cinematografia internațională. Publicația Variety concluziona că “Miracol” a fost “unul dintre cele mai bune filme din cadrul Festivalului de la Veneția”. Bogdan George Apetri a participat la premiera filmului și a fost însoțit de mare parte din echipă. “M-am bucurat pentru că la Veneția a fost prezentă mare parte din echipă. Au fost prezenți la premiera mondială actorii principali, producătorul Oana Iancu, directorul de casting Cătălin Dordea, m-a bucurat enorm că acești oameni din echipa cu care am lucrat din greu au fost prezenți la Veneția. A fost o împlinire sufletească foarte mare și echipa s-a bucurat de succesul filmului. Iar acum, la lansarea filmului, mă bucur să fiu în țară pentru că așa voi putea paricipa la multe proiecții.”



    Alături de Ioana Bugarin și Emanuel Pârvu, din distribuția filmului “Miracol” mai fac parte Cezar Antal, Ovidiu Crișan, Valeriu Andriuță, Ana Ularu, Valentin Popescu, Marian Râlea, Nora Covali, Natalia Călin, Cătălina Moga, Olimpia Mălai, Vasile Muraru și Mircea Postelnicu. Imaginea filmului este semnată de Oleg Mutu, scenografia a fost realizată de Mihaela Poenaru, costumele sunt semnate de Liene Dobrāja, iar de machiaj s-a ocupat Bianca Boeroiu. Filmul este produs de Oana Iancu și Bogdan George Apetri prin noua lor casă de producție THE EAST COMPANY PRODUCTIONS. Proiectul a participat la secțiunea Works in Progress din cadrul Les Films de Cannes à Bucarest în anul 2020.




  • Lungmetrajul „Ivana cea Groaznică”, în cinematografele din România

    Lungmetrajul „Ivana cea Groaznică”, în cinematografele din România

    Lungmetrajul Ivana cea Groaznică, proaspăt câștigător
    al titlului de cel mai bun film la cea de-a 48-a ediție a Festivalului Internațional
    de Film de la Belgrad – FEST, rulează în cinematografele din România din 13
    martie 2020. În paralel, filmul regizat, scris şi coprodus de Ivana Mladenović își
    continuă traseul festivalier. Pelicula este inclusă în selecțiile CPH:DOX
    (Danemarca, 18 – 29 martie) și Vilnius International Film Festival
    (Lituania, 19 martie – 2 aprilie).

    După ce a fost recompensată cu Premiul
    special al juriului secţiunii Cineasti del Presente din cadrul Festivalului de
    Film de la Locarno 2019, producţia a câştigat și trofeul Golden Pram pentru cel
    mai bun lungmetraj la Zagreb Film Festival. Filmul a fost prezentat în mai
    multe festivaluri internaționale, iar în România a avut avanpremiera la Les
    Films de Cannes à Bucarest. Anul acesta, producția a mai fost prezentată, între
    altele, la Festival Premiers Plans d’Angers (Franța), Trieste Film Festival
    (Italia) și la Göteborg Film Festival (Suedia). Filmul este inspirat din viaţa
    regizoarei şi este concentrat în jurul unui moment în care ea decide să îşi
    petreacă vara în Kladovo, oraşul natal, înconjurată de familie. Anteriorul film al Ivanei, Soldaţii, Poveste din
    Ferentari, este ecranizarea cărţii lui Adrian Schiop. De data aceasta Ivana Mladenović revine în calitate de regizoare,
    coscenaristă şi interpretă a rolului principal.

    Ivana Mladenović: A fost dificil de
    făcut pentru că e un film care porneşte de la experienţa mea, de la lucruri
    care s-au întâmplat şi care nu au fost neapărat plăcute. Pe scurt, este vorba
    de un moment de criză care a avut loc acum doi ani, iar filmul vorbeşte şi
    despre sănătate, atât mintală cât şi corporală, despre relaţia între două ţări,
    despre o fată care a ales să plece în România şi s-a întors în Serbia, despre
    ciocniri între generaţii. Nu e simplu să faci un film despre aceste lucruri, nu
    este uşor să le pui într-un film. Pentru că discuţiile au continuat şi după
    terminarea scenariului, au continuat şi la repetiţii şi în timpul filmării. De
    asemenea, au fost şi probleme tehnice, lucruri care s-au întâmplat pentru că nu
    am lucrat cu actori profesionişti şi de aceea n-a fost întotdeauna uşor să ne
    organizăm.

    Ivana cea Groaznică este o
    poveste neconvenţională despre oameni şi locuri, despre apartenenţă şi dor,
    spusă cu umor şi tandreţe. Rolul principal e interpretat de Ivana Mladenović,
    iar din distribuţie fac parte Luka Gramić, părinţii Ivanei: Gordana Mladenović
    şi Miodrag Mladenović, fratele Kosta Mladenović, bunica Zivka Sorejević, Andrei
    Dinescu şi regretata artistă Anca Pop.

    Ivana Mladenović: Ideea n-a fost
    neapărat de a vorbi despre două culturi şi despre diferenţele dintre ele, n-am
    vrut să fac o paralelă între România şi Serbia. Pentru că acţiunea se petrece
    într-un oraş de la graniţă, într-un oraş care trăieşte din vizitele turiştilor
    români, care are un istoric comun, împreună cu oraşul românesc Turnu Severin.
    În timpul lui Ceauşescu sârbii încercau să-i ajute pe români, în timpul
    bombardamentelor din Serbia, românii au fost alături de sârbi, e o istorie din
    care se ţes şi prietenii, şi invidii, tot felul de relaţii. Dar ideea filmului
    nu este de a vorbi despre aceste diferenţe culturale. Filmul, prin personajele
    sale, include toate lucrurile astea, dar povestea este mai ales despre o fată,
    care trăieşte sau a trăit în ambele ţări.

    Scenariul
    şi regia sunt semnate de Ivana Mladenović, coscenarist este Adrian Schiop,
    regia artistică a fost realizată de Ana Szel şi Andrei Rus, imaginea – de
    Carmen Tofeni, montajul – de Patricia Chelaru şi Cătălin Cristuţiu, costumele -
    de Iulia Popescu, de scenografie au fost responsabile Radmila Simić, Rada
    Dronjak şi Gordana Mladenović, de machiaj – Iulia Popescu şi Dejana Petrucić.
    Producători sunt Ada Solomon şi Ivana Mladenović.


  • La Gomera”, de Corneliu Porumboiu, de vineri în cinematografe din 45 de orașe din țară

    La Gomera”, de Corneliu Porumboiu, de vineri în cinematografe din 45 de orașe din țară

    Filmul La Gomera, al cincilea lungmetraj
    al regizorului Corneliu Porumboiu, propunerea României pentru o nominalizare la
    Oscar 2020, va rula de vineri, 13 septembrie, în 45 de orașe din țară, cu
    proiecții speciale la Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și Constanța.




    În București,
    lungmetrajul va rula la Cinema City AFI Cotroceni, Cinema City Park Lake, Cinema
    City Sun Plaza, Cinema City Mega Mall, Grand Entertainment Băneasa, Hollywood
    Multiplex, Movieplex, Cineplexx Titan, Happy Cinema, Cinema Muzeul Țăranului,
    Cinema Elvire Popesco și Cinema Europa.




    În țară, va putea
    fi vizionat la Alba Iulia (Cinema Inspire),
    Alexandria (Happy Cinema, Cinema
    Alexandria), Arad (Cinema City Arad
    Atrium), Bacău (Cinema City Bacău
    Arena Mall), Baia Mare (Cinema City
    Baia Mare), Bârlad (Cityplex), Bistrița (Centrul Cultural Dacia), Botoșani (Cine Globe, Cinema Unirea), Brăila (Cinema City Brăila), Brașov (Cinema One), Buzău (Happy Cinema), Călărași (Centrul Cultural Călărași), Cluj-Napoca (Cinema Florin Piersic, Cinema
    Victoria, Cinema City Iulius Mall, Cinema City Cluj VIVO!), Constanța (Cinema City Constanța City
    Park, Cinema City Constanța VIVO!, Cinema Jean Constantin), Craiova (Cinema Inspire Mercur, Cinema
    Inspire VIP Electroputere, Cinema Patria, Cinema Modern), Deva (Cinema Patria, Cinema City Deva), Dorohoi (Cinema Melodia), Drobeta
    Turnu Severin (Cinema City Drobeta Turnu Severin), Focșani (Happy Cinema, Cinema Balada), Galați (Cinema City Galați, Cinema Prof. Ioan Manole) , Hunedoara (Cinema Flacăra 3D), Iași (Cinema Iași, Cinema City Iași
    Iulius Mall), Lugoj (Cinema Bela
    Lugosi) și Moinești (Cinema
    Moinești – Centrul Cultural Lira).




    Lista orașelor continuă cu Odobești (Casa de Cultură Constantin C.
    Giurescu), Onești (Cinema Capitol),
    Oradea (Cinema Palace), Piatra Neamț (Cinema City Piatra Neamț,
    Cinema Mon Amour), Pitești (Cinema
    City Pitești VIVO!, Cinema Trivale, Cinema Sebastian Papaiani), Ploiești (Cinema City Ploiești AFI, Cinema
    City Shopping City), Râmnicu Vâlcea
    (Cinema Ostroveni, Cinema City Râmnicu Vâlcea), Satu Mare (Cineplexx Satu Mare, Ankora Film), Sfântu Gheorghe (Cityplex Arta), Sibiu (Centrul Cultural Ion Besoiu), Sinaia (Cinema Carpați), Slatina
    (Centrul Cultural Slatina), Slobozia
    (Casa de Cultură Slobozia), Suceava (Cinema
    City Suceava, Cinema Modern), Târgoviște
    (Line Cinema), Târgu Jiu (Cinema
    City Târgu Jiu, Cinema Sergiu Nicolaescu), Târgu Mureș (Cinema City Târgu Mureș), Timișoara (Cinema City Timișoara Iulius Mall, Cinema City Timișoara
    Shopping City), Tulcea (Cityplex) și
    Vaslui (Cityplex).


    La Gomera este distribuit de Ro Image şi
    42 KM FILM.




    Vineri, 13 septembrie, La Gomera va
    deschide prima ediție a evenimentului Serile Filmului Românesc de la Timișoara.
    Proiecția va avea loc la Iulius Gardens, de la ora 21:00, în prezența regizorului
    Corneliu Porumboiu și a actorilor Vlad Ivanov, Rodica Lazăr și Julieta Szönyi.




    La Gomera va reveni la Cluj-Napoca, după
    ce a fost prezentat aici în avanpremieră, la TIFF. Proiecția specială este
    programată să aibă loc la Cinema Florin Piersic, sâmbătă, 14 septembrie, de
    la ora 19:00, în prezența lui Corneliu Porumboiu și a lui Catrinel Marlon
    (Menghia).




    Publicul ieșean îi va putea întâlni pe cei
    doi, duminică, 15 septembrie, la proiecțiile de la Cinema Ateneu (de la orele 19:00
    și 21:30).




    Sâmbătă, 21 septembrie, de la 17:00,
    echipa La Gomera va fi prezentă la proiecția de la Cinema Jean Constantin
    din Constanța.




    La Gomera, care se numără între
    lungmetrajele eligibile pentru nominalizare la premiile Academiei Europene de
    Film, a avut premiera mondială la Festivalul de la Cannes de anul acesta și
    premiera nord-americană în secțiunea Masters a Toronto International Film
    Festival 2019.


    Filmul îi are în distribuție pe Vlad
    Ivanov, Catrinel Marlon (Menghia), Rodica Lazăr, Sabin Tambrea, Julieta Szönyi,
    George Piştereanu, István Teglas, Agustí Villaronga, Cristóbal Pinto şi Antonio
    Buíl.


    Vlad Ivanov este Cristi, un poliţist român
    corupt implicat într-o afacere de 30 de milioane de euro cu mafia. El ajunge în
    insula La Gomera (Spania) pentru a învăţa El Silbo, un limbaj fluierat
    folosit de localnici. Limbajul codat îl va ajuta să-l elibereze pe Zsolt (Tambrea),
    un traficant aflat în arest la Bucureşti şi singurul din bandă care ştie unde
    sunt ascunşi banii.




    Filmul este scris şi regizat de Corneliu
    Porumboiu, iar imaginea este semnată de Tudor Mircea. Scenografia a fost
    realizată de Simona Pădureţu, designer de costume a fost Dana Păpăruz, iar
    Arantxa Etcheverria Porumboiu a fost responsabilă cu direcţia artistică.




    La Gomera este o producţie 42 KM FILM în
    coproducţie cu Les Films du Worso (Franţa) şi Komplizen Film (Germania).
    Lungmetrajul a fost realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei
    şi Eurimages, Arte France Cinéma, Film i Väst, Filmgate Films (Suedia) şi
    Studioul de Creaţie Cinematografică al Ministerului Culturii, în asociere cu
    MK2 Films, Arte France şi WDR. Producători sunt Marcela Mîndru (Ursu) şi
    Patricia Poienaru. Coproducători sunt Sylvie Pialat, Benoît Quainon, Janine
    Jackowski, Jonas Dornbach şi Maren Ade, alături de Sean Wheelan, Anthony Muir
    şi Peter Possne.




    Facebook: https://www.facebook.com/lagomerafilm/


    Partener oficial: UPC ROMÂNIA


    Susținut de: Cinema City, Bord Cadre
    Films, Tuborg, Farmec România, Unicredit Bank, Groupama Asigurări, Teilor,
    Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual din România – Asociația Română de
    Gestiune a Operelor din Audiovizual (U.P.F.A.R. – A.R.G.O.A.) și Uniunea
    Cineaștilor din România (U.C.I.N.).


    Parteneri media: KISS FM, Gazeta
    Sporturilor, Radio România Cultural,
    Libertatea, Ziarul Metropolis, FILM,
    Scena 9, All About Romanian Cinema, Moviecore, MovieNews.ro, Cinefan

    TRAILER OFICIAL

  • „Un pas în urma serafimilor”, lansat în cinematografe.

    „Un pas în urma serafimilor”, lansat în cinematografe.

    Un pas în urma serafimilor, debutul în lungmetraj al lui
    Daniel Sandu, a avut premiera de gală, joi seară, la Hollywood Multiplex din
    București, unde Margareta Pâslaru i-a oferit actorului Ștefan Iancu, protagonistul
    filmului, premiul pentru originalitate interpretativă, în valoare de 1.000 de
    dolari.


    Premiul de Originalitate Margareta Pâslaru este acordat
    anual, începând din 2010. Au fost recompensați cu acest trofeu Andrei Ciobanu
    (2010), Bernice Chitiul (2011), Alina Manole (2012), Călin Grigoriu
    (2013), Eva Radu (2014), Dan Iliuță (2015) și Liceul de Coregrafie Floria
    Capsali (2016).


    În tinerețe ne străduim să ne facem un nume, la
    maturitate trebuie să folosim «numele» spre binele altora, este motto-ul
    artistei care va împlini, în curând, 60 de ani de activitate. Lucrul pe
    multiple planuri mi-a fost răsplătit atât de public, cât și de experți. La
    rândul meu, am susținut tineri de viitor, fie la Tinerimea
    Română, fie prin emisiuni radiofonice, mai întâi la Radio
    Actualități, apoi la Radio Cultural, continuând la Radio Clasic. Îngrijorarea
    provocată de mimetismul vizibil pretutindeni m-a determinat, în 2010, să
    inițiez un premiu anual pentru originalitate interpretativă, declară
    Margareta Pâslaru.


    Născut pe 26 decembrie 1997, Ștefan Iancu a interpretat
    roluri în peste zece producții românești și străine, lungmetraje și filme de
    televiziune.


    A făcut parte din distribuția unor filme precum Kyra
    Kyralina (2014), de Dan Pița, Walking with the enemy (2013), de Mark
    Schmidt, și Amintiri din epoca de aur(2009), proiect de Cristian Mungiu. A
    împărțit, la vârsta de cinci ani, platoul de filmare cu Keira Knightley și
    câțiva ani mai târziu, cu Steven Segal.


    Despre cea mai recentă experiență a sa, Un pas în urma
    serafimilor, Ștefan Iancu spune că este una dintre cele mai frumoase de până
    acum. Mândru de performanța sa, actorul spune: Totul a început de la Daniel
    Sandu. M-a impresionat prin profesionalismul de care a dat dovadă. Mi-a oferit
    un anumit grad de certitudine și am știut că mă pot încrede în el.


    Margareta Pâslaru, cântăreață, actriță de teatru și film și producător
    de televiziune, a debutat la finalul anilor 1950. Între filmele în care a jucat
    se numără Veronica, Gloria nu cântă și Expresul de Buftea.


    Este prima solistă de muzică ușoară care a primit la Cannes
    Trofeul M.I.D.E.M., în 1969, după ce în România a câștigat Discul de Aur în
    1968. La începutul anilor 1980 s-a mutat în Statele Unite și de atunci participă
    și organizează campanii umanitare. Palmaresul său cuprinde peste 700 de
    înregistrări, rezultat al colaborării cu 65 de compozitori, dar și al
    interpretării unor piese din repertoriul străin.


    În 1996, a devenit membru de onoare UNICEF pentru promovarea
    artei muzicale românești și protecția copilului, iar în 2000, cetățean de onoare
    al Municipiului București. A primit, în 2013, Ordinul Coroana României în grad
    de Cavaler, decorația fiind înmânată de principesa Margareta, în numele regelui
    Mihai I. În 2016, Margareta Pâslaru a fost recompensată cu placheta Artist
    plurivalent, premiul de excelență pentru întreaga carieră oferit de Uniunea
    Autorilor și Realizatorilor de Film.


    Un pas în urma serafimilor, lungmetrajul de debut al lui
    Daniel Sandu, rulează de vineri în cinematografe din 35 de oraşe din ţară, iar
    proiecţii de gală în prezenţa echipei sunt programate să aibă loc la Piatra
    Neamţ, Focşani şi Sibiu.


    Filmul spune povestea lui Gabriel, un adolescent care îşi
    doreşte să devină preot şi urmează cursurile unui seminar teologic ortodox.
    Iniţial, el încearcă să se adapteze mediului, dar, în cele din urmă, îşi dă
    seama că sistemul este complet corupt şi abuziv. Nu după multă vreme, împreună
    cu alţi trei colegi, este etichetat de consiliul şcolii drept elev-problemă.
    Prinşi în lupta pentru putere între un preot incoruptibil, dar abuziv, şi un
    profesor laic viclean şi corupt, elevii învaţă că minciuna, furtul, manipularea
    şi trădarea sunt aptitudini pe care trebuie să şi le însuşească pentru a
    rezista în seminar.


    Un pas în urma serafimilor îi are în rolurile principale pe
    Ştefan Iancu şi Vlad Ivanov, distribuţia fiind completată de Ali Amir, Alfred
    Wegeman, Ştefan Mihai, Niko Becker, Ilie Dumitrescu Jr., Cristian Bota, Marian
    Popescu şi Radu Botar.


    Scenariul şi regia poartă semnătura lui Daniel Sandu,
    imaginea aparţine lui George Dăscălescu, montajul a fost realizat de Mircea
    Olteanu, costumele de Cireşica Cuciuc, scenografia este semnată de Adrian
    Cristea, iar Marius Leftărache s-a ocupat de sound-design. Producători sunt Ada
    Solomon şi Ioana Drăghici.


    Debutul în lungmetraj al regizorului Daniel Sandu este o
    producţie Hi Film Productions, realizată cu sprijinul Centrului Naţional al
    Cinematografiei şi Programul MEDIA – EUROPA CREATIVĂ al Uniunii Europene,
    Hollywood Multiplex Bucureşti Mall, Dr. Oetker, Vodafone România, MEDA,
    Praktiker România, Alphega Farmacie.


    Un pas în urma serafimilor este distribuit în România de
    microFILM, iar la nivel internaţional de INDIE SALES.

  • „Un pas în urma serafimilor” va rula în 35 de orașe din țară

    „Un pas în urma serafimilor” va rula în 35 de orașe din țară

    Un pas în urma serafimilor“, lungmetrajul de debut al lui Daniel Sandu, va rula de vineri în cinematografele din 35 de orașe din țară, iar proiecții de gală în prezența echipei sunt programate să aibă loc la Piatra Neamț, Focșani și Sibiu.



    “Un pas în urma serafimilor” este inclus în programul evenimentului “Noaptea Albă a Filmului Românesc” din 22 septembrie, proiecția fiind programată la Cinema Elvira Popescu din București, ora 20:15. Vineri, 22 septembrie, de la ora 20.00, regizorul Daniel Sandu, actorii Ștefan Iancu și Cristian Bota vor fi prezenți la Cinema Dacia din Piatra Neamț. Sâmbătă, 23 septembrie, de la orele 17.00 și 19.00, sunt programate două proiecții de gală la Happy Cinema din Focșani. Echipa filmului va ajunge duminică, 24 septembrie, de la ora 19.00, la Teatrul Gong din Sibiu.



    Filmul spune povestea lui Gabriel, un adolescent care îşi doreşte să devină preot şi urmează cursurile unui seminar teologic ortodox. Iniţial, el încearcă să se adapteze mediului, dar, în cele din urmă, îşi dă seama că sistemul este complet corupt şi abuziv. Nu după multă vreme, împreună cu alţi trei colegi, este etichetat de consiliul şcolii drept elev-problemă. Prinşi în lupta pentru putere între un preot incoruptibil, dar abuziv, şi un profesor laic viclean şi corupt, elevii învaţă că minciuna, furtul, manipularea şi trădarea sunt aptitudini pe care trebuie să şi le însuşească pentru a rezista în seminar.



    “Un pas în urma serafimilor” îi are în rolurile principale pe Ştefan Iancu şi Vlad Ivanov, distribuţia fiind completată de Ali Amir, Alfred Wegeman, Ştefan Mihai, Niko Becker, Ilie Dumitrescu Jr., Cristian Bota, Marian Popescu şi Radu Botar.



    Scenariul şi regia poartă semnătura lui Daniel Sandu, imaginea aparţine lui George Dăscălescu, montajul a fost realizat de Mircea Olteanu, costumele de Cireşica Cuciuc, scenografia este semnată de Adrian Cristea, iar Marius Leftărache s-a ocupat de sound-design. Producători sunt Ada Solomon şi Ioana Drăghici.