Radio România Internațional

Tag: Ciocanesti

  • Easter preparations at the National Museum of Painted Eggs in Ciocănești

    Easter preparations at the National Museum of Painted Eggs in Ciocănești

    The National Museum of Painted Eggs was set up in 2007 on the sidelines of the Painted Eggs National Festival in Ciocănești, held every year around Easter. Ciocănești is a village in Bukovina, less than 25 kilometers from Vatra Dornei, the perfect place for tapping an Easter egg. Marilena Niculiţă, the director of the National Museum of Painted Eggs, told us how the village is preparing for the Easter holidays:

     

     

    “Recently we also had the National Festival of Painted Eggs, which attracted a large number of participants, both master egg-painters, as well as students, because we also had a competition for schools, from elementary grades to high school and university students. We had over 75 embroiderers, only from Bukovina. We know that Bukovina is known for painting eggs, but we also had craftsmen from other areas of the country where this tradition has been preserved. It was a festival that attracted a large number of tourists, here in Ciocăneşti. Tourists also come during the Easter holidays to visit the two existing museums in Ciocăneşti, both the National Museum of Painted Eggs and the Village Museum. Our museum has an impressive collection of painted eggs, over 1,800 exhibits that are between 40 and 100 years old, but also an exhibition of over 2,000 items that scooped awards in each of the 19 editions of the National Festival of Painted Eggs. Also, until June 24, we will have a Painted Eggs Trade Fair, which will be hosted by the museum”.

     

     

     

    Marilena Niculiţă, the director of the National Museum of Painted Eggs, Ciocăneşti, gave us more details about the collections of the Village Museum.

     

     

     

    “At the Village Museum, tourists have the opportunity to see the workshops organized there, because the museum organizes workshops with the main local trades, a blacksmith’s workshop, a traditional stable, a rafting workshop, a mining workshop, a woodworking workshop, a traditional peasant’s house with fabrics, folk costumes and folk masks. The architecture of the houses in Ciocăneşti is special. And now, because we are talking about the Easter Holidays, the locals decorate their houses as beautifully as possible for the holidays. 99% of houses are decorated with traditional, geometric motifs, which we find displayed not only on houses, in Ciocăneşti, but also on folk costumes, on fabrics, on stitches, and also on painted eggs. A genuine egg painted in Ciocăneşti has a black background with geometric motifs”.

    The Easter holidays involve traditions that are preserved with great care. Marilena Niculiţă gave us more details:

     

     

     

    “In Ciocăneşti, on the sidelines of this festival, we also had a competition called ‘The Easter Basket’. Since the Easter holidays are approaching, local housewives prepare all the traditional dishes for the Easter basket, just like everywhere else across Bukovina. They prepare Pască, a special sweet Easter bread made with cottage cheese, Cozocnac – the traditional Easter pound cake, lamb dishes, red eggs, but also poached eggs. In the past, we only used to paint red eggs during the Easter Lent, but now, with so many orders, because the brand of Ciocănești is the painted egg and the house with traditional motifs, our craftsmen work all year round and have the opportunity to sell their exhibits within the museum as well, but also by participating in fairs and exhibitions organized around the Easter holidays”.

     

     

     

    The Village Museum plays host to workshops addressing anyone who wants to learn the techniques of painting eggs. Marilena Niculiță also told us that the workshops are attended by visitors, the local children being used to painting eggs at home, because all the housewives do it around Easter, and because each new egg-painting contest means that the winning eggs are added to the museum’s collection.

     

     

     

    “Many of the exhibits that scoop prizes belong to local craftsmen. We know that Ciocăneşti is the village with the most master egg-painters from Bukovina. But we also had participants and prize-winning eggs from other villages of Bukovina, and from Galați and Botoșani. In previous years, we had groups of students from Brăila, Neamţ and Braşov who learned to paint eggs here, in our museum workshops, and every year they were the ones who won the prizes in Ciocăneşti. This year, they did not participate, but usually they return to the festival and participate in the competition. But this year too, we have won many prizes, I would say master craftsmen and children themselves are equally tied”.

     

     

     

    Ciocăneşti is worth visiting all throughout summer, because there are many tempting events. The Rafting Festival takes place here, which offers the opportunity to see how a raft is built, but also to take a raft ride on Bistrița. You can climb to one of the sheep folds on Suhard mountain, you can visit a manganese mine, you can participate in a gastronomic contest, in the trout fishing contest, or attend the folk costumes parade with riders on horseback, an event organized every year. (VP)

  • La Contrada delle Dorne

    La Contrada delle Dorne

    Radio Romania Internazionale vi invita a scoprire la Contrada delle Dorne (Tara Dornelor), in provincia di Suceava, nel nord del Paese, tra le più gettonate destinazioni ecoturistiche. Vi aspettano la località balneoclimatica di Vatra Dornei e altre nove paesini. Il Centro Informazioni Turistiche e Soccorso Alpino di Vatra Dornei e il Centro che gestisce le visite al Parco Nazionale Calimani di Saru Dornei offrono ai turisti materiali promozionali, mappe dei percorsi in montagna o in bici, depliant sugli obiettivi turistici e culturali della zona, ma anche consigli su vitto e alloggio, gite, eventi sportivi o culturali.

    La Contrada delle Dorne è una destinazione ecoturistica ideale in tutte le stagioni. L’Associazione Ecoturistica della Contrada delle Dorne offre dieci pacchetti turistici che includono anche le più svariate attività in mezzo alla natura: gite in montagna o a cavallo, passeggiate in bici, easy rafting, sci e così via, spiega la sua responsabile relazioni pubbliche, Monica David.

    Finora, le preferite dei turisti provenienti soprattutto da Polonia, R. Ceca, Francia o Germania, sono state le visite guidate al Centro del Parco Nazionale Calimani. Il Centro è innovativo nel senso che porta all’attenzione dei turisti la cultura locale e la natura: esposizioni che presentano il Massiccio Calimani, il più giovane e il più alto monte vulcanico del Paese, giochi interattivi sia per adulti che per bambini, bird watching e proiezioni di film che raccontano la vita selvaggia del parco, spiega Monica David.

    Un altro pacchetto gradito dai turisti è dedicato ai rituali di accoppiamento degli animali del Parco Nazionale Calimani. Tra marzo e maggio, i turisti, accompagnati dalle guide, hanno assistito ad un autentico spettacolo di conquista e dominio offerto dagli urogalli. Il bramito dei cervi è un’altra attrattiva in mezzo al bosco, dove la supremazia si contende a metà settembre o a ottobre. Un’altra offerta è stata dedicata ad una visita a Ciocanesti, località inclusa nel patrimonio dell’UNESCO, dove i turisti hanno scoperto la storia delle famose case affrescate all’esterno con motivi tradizionali, ripresi dagli abiti popolari e dalle uova dipinte. Infatti, a Ciocanesti i visitatori hanno imparato un po’ come dipingere le uova direttamente da una bottega artigianale specializzata, aggiunge Monica David.

    La svariatissima offerta, con prezzi per tutte le tasche, è disponibile online alla pagina dell’Associazione Ecoturistica La Contrada delle Dorne (www.taradornelor.ro). La responsabile relazioni pubbliche vi invita calorosamente a passarvi una vacanza inedita. La ricchezza delle acque minerali, l’ottima prestazione delle guide, la diversità delle attività all’aperto rendono i turisti particolarmente soddisfatti. Cosicchè vi invitiamo a venire dalle nostre parti in tutte le stagioni, per passare una bella vacanza attiva in mezzo alla natura, rilassarvi e respirare aria fresca. E’ difficile riassumere in poche parole la diversità dei valori storici, culturali e soprattutto naturali. Per cui venite a trovarci nella Contrada delle Dorne!, conclude Monica David.

  • Ciocăneşti an der Donau: Radfahren und Natur genießen

    Ciocăneşti an der Donau: Radfahren und Natur genießen

    Da das Wetter launig und wechselhaft in dieser Zeitspanne ist, laden wir Sie heute zu einem Ausflug in die Natur unweit von Bukarest ein. Die Autofahrt bis zu unserem Reiseziel, der Ortschaft Ciocăneşti-Dunăre im Kreis Călăraşi, dauert etwa anderthalb Stunden. Der WWF lädt die Naturliebhaber ein, ein Delta im Kleinformat in der Nähe der rumänischen Hauptstadt zu entdecken. Denn es handelt sich um eine Gegend, dessen Entwicklung durch EU-Gelder gefördert wurde. Das EU-Projekt LENA — Local Economy and Nature Conservation in the Danube Region“ zielt auf die Entwicklung gemeinsamer Ansätze zur Erhaltung und nachhaltigen Nutzung natürlicher Schutzgebiete (insbesondere Natura2000-Gebiete) entlang der Donau ab. Gleichzeitig sollen neue Einkommensmöglichkeiten im naturorientierten Wirtschaftssektor entstehen und dadurch Möglichkeiten zum wirtschaftlichen Aufschwung geschaffen werden. Das EU-Projekt ist zum 1. Januar 2017 gestartet und umfasst 11 Schutzgebiete, mehr als 15 Natura-2000-Gebiete und ungefähr eine halbe Million Menschen.



    WWF-Rumänien arbeitet im Rahmen des Projekts mit mehreren Partnern zusammen, unter anderem mit der Verwaltung des Naturparks Comana, dem Kreisrat der Stadt Giurgiu und dem Fischzuchtbetrieb Ciocăneşti. Sie wollen zusammen diesen neuen Ansatz zur Erhaltung und nachhaltigen Nutzung natürlicher Schutzgebiete entlang der Donau auf die Probe stellen. Raluca Dan, Projektleiterin bei WWF, lieferte uns mehr Informationen dazu:



    Wir wollten das Konzept der e-Mobilität, also der nachhaltigen Mobilität in der Region fördern. Genauer gesagt fördern wir die Mobilität auf zwei elektrischen Rädern. Im Rahmen des Projekts identifizierten wir fănf mögliche Radstrecken. Insgesamt sind das mehr als 550 Km. Diese Strecken sollen mit einem e-Bike oder einem gewöhnlichen Fahrrad zurückgelegt werden. Die Dauer eines Radausflugs liegt zwischen einem und drei Tagen. Dadurch wollten wir den Naturraum Ciocăneşti fördern. Denn die Natur ist wunderschön hier und sollte näher erforscht werden. In der Gegend wird gro‎ßer Wert auch auf die örtliche Kultur und auf Traditionen gelegt. Herkömmliche Handwerke und Traditionen können hier von den Radfahrern immer noch erlebt werden.“




    Die Touristen können hier unmittelbar sehen, wie früher Holzfässer gefertigt, Körbe geflochten, Eisen geschmiedet wurde. Mehr dazu von Raluca Dan:



    Die Infrastruktur ist nicht so schlecht, man kann über asphaltierte Landkreisstra‎ßen fahren. Es gibt auch Landstra‎ßen, die nicht asphaltiert sind, die aber problemlos mit einem Fahrrad befahren werden können. Die Handwerker freuen sich, Gäste zu empfangen. Darüber hinaus kann man hier auch übernachten. In Ciocăneşti gibt es eine einzige Pension. Allerdings bietet die nahe liegende Stadt Călăraşi mehrere Unterkunftsmöglichkeiten. Eine der 5 Radstrecken verbindet den Naturraum Ciocăneşti mit dem Naturpark Comana, wo es ebenfalls Unterkünfte gibt. Alle 5 Strecken starten bei einem Fischzuchtbetrieb in Ciocăneşti. Es ist wie ein Donaudelta im Kleinformat. Man kann hier ganz viele Vögel und Tiere beobachten, unter anderem Pelikane.“




    Im Zuchtbetrieb gibt es auch ein Vogelobservatorium. Von dort können zahlreiche Vögel beobachtet werden, die auch im Donaudelta leben. Im kleinen Delta bei Ciocăneşti leben etwa 100 verschiedene Vogelarten. Ein wahrhaftes Paradies für leidenschaftliche Vogelbeobachter, die unter anderem Kormorane, Pelikane oder Reiher bewundern können.

  • Ciocăneşti Dunăre

    Ciocăneşti Dunăre

    Pentru că vremea este schimbătoare în această perioadă, vă propunem o fugă în natură, la vreo o oră şi jumătate de Bucureşti. Vă invităm la Ciocăneşti-Dunăre, judeţul Călăraşi. WWF România propune iubitorilor de natură un petic de Deltă aproape de Bucureşti, pentru că este vorba despre o zonă valorificată în cadrul unui proiect european: LENA (Dezvoltarea economiei locale şi conservarea naturii în lunca Dunării – Local Economy and Nature Conservation in the Danube Region n.r.), care beneficiază de un sprijin financiar de 2 milioane de euro prin Programul Transnaţional Dunărea, în care activează 13 parteneri din 7 ţări dunărene: Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Germania, România, Slovenia şi Serbia şi 11 arii protejate (cuprinzând mai mult de 15 situri Natura 2000), încorporate în comunităţile rurale cu o populaţie de aproape o jumătate de milion de oameni.



    WWF-România, prin intermediul proiectului, va colabora cu Parcul Natural Comana, Consiliul Judeţean Giurgiu şi Ferma piscicolă Ciocăneşti pentru testarea acestei noi abordări inovatoare pentru dezvoltarea economică bazată pe natură la nivelul bazinului Dunării.



    Raluca Dan, manager de politici publice şi manager de proiect WWF, ne-a detaliat: În zonă am dorit să promovăm conceptul de e-mobilitate, adică de mobilitate sustenabilă. Promovăm mobilitatea pe două roţi electrice. În cadrul proiectului am identificat cinci trasee de cicloturism, însumând peste 550 de kilometri, care sunt gândite să fie parcurse cu bicicleta electrică sau cu o bicicletă normală, într-un interval de una până la trei zile. Noi am gândit aceste trasee, pentru promovarea zonei, pentru valorile naturale care sunt în Ciocăneşti, dar şi pentru cultura şi tradiţiile, meşteşugurile, care încă se păstrează. Bicicliştii care vor parcurge aceste trasee vor putea admira atât zone naturale, situri Natura 2000, dar vor putea vizita şi gospodării cu meşteşugari: împletitori, fierari, tâmplari din zonă şi astfel să descopere meşteşuguri ce nu au fost încă uitate.”



    Turiştii pot vedea cum se făceau pe vremuri butoaiele din lemn, coşurile împletite sau meşteşugul celui mai renumit fierar din zonă.



    Iar Raluca Dan a adăugat: Infrastructura este destul de bună, sunt drumuri judeţene, asfaltate. Sunt într-adevăr pe aceste trasee, şi zone neasfaltate, dar care se pot parcurge cu o bicicletă electrică sau cu o bicicletă normală, de teren. Meşteşugarii sunt dornici să primească vizitatori, există posibilitatea cazării în zonă. Există o pensiune în Ciocăneşti, dar şi în Călăraşi, care este foarte aproape. Unul dintre trasee chiar leagă zona Ciocăneşti de Parcul Natural Comana, unde există infrastructură de cazare. Toate aceste cinci trasee pornesc de la ferma piscicolă Ciocăneşti, care este o mini deltă, în Călăraşi. Se pot observa sute de specii de păsări, multe dintre ele migratoare, cum sunt pelicanii. Este o fermă piscicolă, astfel administratorul fermei le poate povesti despre speciile de peşti şi despre activitatea economică a fermei care susţine biodiversitatea în zonă.”



    De la observatorul de păsări amenajat în fermă se pot vedea majoritatea speciilor întâlnite în Delta Dunării. În minidelta de la Ciocăneşti cuibăresc în jur de 100-110 specii de păsări. Pot fi observate specii ca stârcul de noapte, cormoranul mic şi cormoranul mare, stârcul cenuşiu, raţa roşie, pelicanul creţ şi pelicanul comun, cufundacul polar, ferestraşul mic, codalbul, etc. Natura luxuriantă şi bogăţia de specii de păsări sunt atracţii garantate pentru iubitorii de birdwatching.

  • Ciocăneşti und sein Kleindelta: Mit dem Fahrrad an die Donau

    Ciocăneşti und sein Kleindelta: Mit dem Fahrrad an die Donau

    Ciocănești-Dunăre ist Teil des Netzwerks Natura 2000. Die Umgebung gilt als besonders schutzbedürftig, denn sie wird als Vogelschutzgebiet anerkannt. WWF Rumänien arbeitete in den letzten 10 Jahren mit der örtlichen Gemeinschaft zusammen, um eine Reihe von Projekten für ein nachhaltiges Leben der Vögel zu entwickeln. Ende letzter Woche wurde einer der hiesigen 5 Radwege getestet. Raluca Dan, Projektleiterin bei WWF, lieferte uns mehr Einzelheiten dazu:



    Wir wollten das Konzept der e-Mobility, also das Konzept der nachhaltigen Mobilität vor Ort fördern. In unserem Fall setzen wir auf die Mobilität auf zwei Rädern, eventuell auf zwei elektrischen Rädern. Wir identifizierten 5 Radwege innerhalb des Projekts. Sie umfassen insgesamt 550 Km. Die Radwege können sowohl mit einem normalen Fahrrad wie auch mit einem e-Bike zurückgelegt werden. Die Fahrt kann zwischen einem und drei Tagen dauern. Durch den Fahrradtourismus soll die Gegend gefördert werden. In der Gegend von Ciocăneşti ist die Natur sehr schön. Hier werden immer noch Traditionen und Bräuche bewahrt. Die Radfahrer werden sowohl die Schönheiten der Natur bewundern als auch Bauernhöfe und Handwerkerwerkstätte vor Ort besuchen können.“




    In dieser Donauecke bei Călăraşi können in der Tat natürliche Landschaften, charakteristisch für feuchte Gebiete, bewundert werden: Seen, Sümpfe, Schilf, aber auch zahlreiche geschützte Vogelarten, die den Sommer in Rumänien Land verbringen. In den Dörfern, die von Radwegen durchquert werden, können die Touristen auf Handwerker treffen, die ihr Handwerk so wie früher ausüben. Die Radwege starten beim örtlichen Fischzuchtbetrieb. Ebenfalls hier kann eines der 4 verfügbaren elektrischen Fahrräder gemietet und die Karte mit Radwegen und Fahrradrouten zu Rate gezogen werden. Mehr Einzelheiten dazu lieferte uns Raluca Dan, Projektleiterin bei WWF:



    Alle Radwege beginnen beim Fischzuchtbetrieb Ciocăneşti. Ciocăneşti ist ein Delta im Kleinformat in Călăraşi. Hier können Tausende Vogelarten gesichtet werden, unter anderem auch viele Wandervögel wie z.B. Pelikane. Falls der Wunsch besteht, kann der Verwalter des Fischzuchtbetriebs den Besuchern mehr über die gezüchteten Fischarten sowie über die Tätigkeit des Betriebs, die die örtliche Biodiversität fördert, erzählen. Die Infrastruktur ist in einem relativ gutem Zustand, die Landwege sind zum Teil asphaltiert. Allerdings kann man mit dem e-Bike oder mit einem normalen Fahrrad auch über nichtasphaltierte Wege fahren. Die Handwerker sind froh, Gäste willkommen zu hei‎ßen und ihnen zu zeigen, wie einst gearbeitet wurde. In Ciocăneşti gibt es auch eine Pension. Weitere Übernachtungsmöglichkeiten gibt es in der Stadt Călăraşi, die unweit von Ciocăneşti liegt.“




    Darüber hinaus lohnt es sich, die Umgebung zu Fu‎ß zu erforschen. Das Delta im Kleinformat hat viele Attraktionen anzubieten. Die Natur und die vielfältigen Vogelarten ziehen zahlreiche Vogelbeobachter aus allen Ecken Rumäniens nach Ciocăneşti an.

  • Preparate din păstrăv

    Preparate din păstrăv

    În comuna muzeu Ciocăneşti din Bucovina a fost organizat în această
    săptămână tradiţionalul Festival al păstrăvului. Pe lângă spectacole
    folclorice, în programul festivalului au figurat concursuri de pescuit şi
    gastronomice. În Bucovina există două două preparate specifice, păstrăvul
    afumat în cobză şi păstrăvul cu smântână, însă un preparat popular în
    pensiunile din Bucovina este păstrăvul prăjit. După ce au fost curăţaţi de
    solzi, evisceraţi, spălaţi şi apoi daţi cu puţină sare, păstrăvii trebuie
    lăsaţi circa jumătate de oră pentru ca să sarea să intre puţin în carne. După
    aceea, trebuie clătiţi în apă rece şi zvântaţi într-o cârpă curată. Se dau prin
    făină şi prin mălai după care se prăjesc în ulei fierbinte într-o tigaie.
    Păstrăvii se servesc cu mămăligă şi cu mujdei de usturoi sau cu lămâie. Mămăliga poate fi înlocuită cu o garnitură de
    legume.


    Păstrăvul afumat în cobză este un preparat gustos şi
    spectaculos datoprită modului de prezentare. Păstrăvii sunt afumaţi la fum de
    lemn de brad, operaţiunea în urma căreia capătă o culoare arămie. Aceşti
    păstrăvi afumaţi sunt păstraţi apoi între ramuri proaspete de brad, strânse în
    nuiele de răchită care sunt împletite astfel încât seamănă cu o paletă sau cu o
    cobză, instrumentul popular care seamănă cu o chitară. Această cobză, în care
    întră 5… 6 exemplare care cântăresc în total circa un kg, a apărut din necesitatea de a transporta în
    bune condiţii şi de a păstra păstrăvii afumaţi timp de câteva zile, fără a-i pune în frigider.


    Smântâna este utilizată mult în gastronomia
    bucovineană, inclusiv pentru prepararea păstrăvilor. Avem nevoie de 4 păstrăvi
    de circa 300… 400 de grame fiecare, de jumătate de kg de smântână, de puţin
    unt, de tarhon, piper şi sare. Curăţăm păstrăvii, îi spălăm, îi dăm cu sare,
    atât in interior, cât şi în exterior şi îi lăsăm la rece pentru câteva ore. Îi
    spălăm şi îi punem într-o tavă mai înaltă, unsă cu puţin unt, pe care o băgăm
    în cuptorul deja încălzit, la foc mic. Lăsăm tava în cuptor doar câteva minute,
    atât cât păstrăvii să înceapă să se rumenească, timp în care turnăm smântâna
    într-un vas, cu puţină sare şi o încălzim uşor până devine fluidă. Adăugăm
    tarhon şi piper râşnit şi omogenizăm, după care o turnăm peste păstrăvii din
    tavă. Lăsăm tava în cuptor pentru circa jumătate de oră, după care păstrăvul
    poate fi servit ca atare sau cu o garnitură de cartofi şi morcovi fierţi.

  • Preparate din păstrăv

    Preparate din păstrăv

    În comuna muzeu Ciocăneşti din Bucovina a fost organizat în această
    săptămână tradiţionalul Festival al păstrăvului. Pe lângă spectacole
    folclorice, în programul festivalului au figurat concursuri de pescuit şi
    gastronomice. În Bucovina există două două preparate specifice, păstrăvul
    afumat în cobză şi păstrăvul cu smântână, însă un preparat popular în
    pensiunile din Bucovina este păstrăvul prăjit. După ce au fost curăţaţi de
    solzi, evisceraţi, spălaţi şi apoi daţi cu puţină sare, păstrăvii trebuie
    lăsaţi circa jumătate de oră pentru ca să sarea să intre puţin în carne. După
    aceea, trebuie clătiţi în apă rece şi zvântaţi într-o cârpă curată. Se dau prin
    făină şi prin mălai după care se prăjesc în ulei fierbinte într-o tigaie.
    Păstrăvii se servesc cu mămăligă şi cu mujdei de usturoi sau cu lămâie. Mămăliga poate fi înlocuită cu o garnitură de
    legume.


    Păstrăvul afumat în cobză este un preparat gustos şi
    spectaculos datoprită modului de prezentare. Păstrăvii sunt afumaţi la fum de
    lemn de brad, operaţiunea în urma căreia capătă o culoare arămie. Aceşti
    păstrăvi afumaţi sunt păstraţi apoi între ramuri proaspete de brad, strânse în
    nuiele de răchită care sunt împletite astfel încât seamănă cu o paletă sau cu o
    cobză, instrumentul popular care seamănă cu o chitară. Această cobză, în care
    întră 5… 6 exemplare care cântăresc în total circa un kg, a apărut din necesitatea de a transporta în
    bune condiţii şi de a păstra păstrăvii afumaţi timp de câteva zile, fără a-i pune în frigider.


    Smântâna este utilizată mult în gastronomia
    bucovineană, inclusiv pentru prepararea păstrăvilor. Avem nevoie de 4 păstrăvi
    de circa 300… 400 de grame fiecare, de jumătate de kg de smântână, de puţin
    unt, de tarhon, piper şi sare. Curăţăm păstrăvii, îi spălăm, îi dăm cu sare,
    atât in interior, cât şi în exterior şi îi lăsăm la rece pentru câteva ore. Îi
    spălăm şi îi punem într-o tavă mai înaltă, unsă cu puţin unt, pe care o băgăm
    în cuptorul deja încălzit, la foc mic. Lăsăm tava în cuptor doar câteva minute,
    atât cât păstrăvii să înceapă să se rumenească, timp în care turnăm smântâna
    într-un vas, cu puţină sare şi o încălzim uşor până devine fluidă. Adăugăm
    tarhon şi piper râşnit şi omogenizăm, după care o turnăm peste păstrăvii din
    tavă. Lăsăm tava în cuptor pentru circa jumătate de oră, după care păstrăvul
    poate fi servit ca atare sau cu o garnitură de cartofi şi morcovi fierţi.

  • Comuna muzeu Ciocăneşti, Bucovina

    Comuna muzeu Ciocăneşti, Bucovina

    Astăzi vă invităm să vizitaţi
    Comuna muzeu Ciocăneşti, declarată obiectiv turistic cu acest nume încă din
    2004, pentru caracterul său unitar şi unic în ţară, prin motivele naţionale
    tradiţionale de pe pereţii
    majorităţii caselor de aici,
    dar şi pentru păstrarea vie a unor tradiţii. Comuna turistică Ciocăneşti se află în partea de sud-vest a judeţului
    Suceava, la o distanţă de 106 km de oraşul-reşedinţă de judeţ. Comuna este traversată de Bistriţa Aurie, un râu
    pe care altădată erau transportaţi buştenii.


    Am aflat mai multe despre
    atracţiile acestei comune de la Marilena Niculiţă, directoarea Muzeului naţional
    al ouălor încondeiate din Comuna muzeu Ciocăneşti, Bucovina, prezentă la
    decernarea premiilor Sate culturale româneşti, ediţia din această primăvară: Suntem atât de bucuroşi că sunt apreciate toate evenimentele culturale
    care au loc la noi. Când vorbim de Ciocăneşti, vorbim de ouă încondeiate, este
    comuna cu cei mai mulţi încondeietori din Bucovina, cea mai renumită, de aceea
    avem şi un festival al ouălor încondeiate. Comuna Ciocăneşti este o comună
    mică, dar cu oameni cu suflet mare şi au loc două festivaluri naţionale:
    Festivalul naţional al ouălor încondeiate, care anul acesta va fi la a 13-a
    ediţie, pe 16-17 aprilie şi Festivalul naţional al păstrăvului. Cobzele de
    păstrăvi sunt nelipsite la Festivalul păstrăvului, păstrăv afumat şi împachetat
    în crenguţe de brad.


    În Ciocăneşti există o biserică
    ortodoxă din lemn, construită
    în anul 1859. În comuna Ciocăneşti, sunt organizate în fiecare an manifestări care au scopul de a pune în evidenţă
    activităţi tradiţionale din zonă sau de a atrage atenţia asupra conservării
    mediului. Astfel, la 29 mai, este organizată Măsura oilor, înainte ca turmele să urce la munte, apoi Festivalul
    Incursiune în rezervaţia de rododendroni, de pe muntele Suhard, dar şi Săptămâna plutăritului, ocazia
    pentru vizitatori de a face o plimbare cu plutele pe Bistriţa.


    Cu o reţea agroturistică
    dezvoltată, comuna Ciocăneşti vă aşteaptă cu pensiuni clasificate la una, două şi trei margarete. Ce bunătăţi puteţi gusta odată ajunşi la
    Ciocăneşti, ne-a spus tot Marilena Niculiţă:: Dulceţuri, siropuri, afinată, fragată, produse din
    fructe de pădure, produse naturale, o băutură tradiţională de la noi, numită
    mied, este un fel de suc, la care folosim măr, zeamă de lămâie, puţină miere,
    puţină coajă de portocală.


    De la Ciocăneşti, vizitatorul
    ajunge uşor în staţiunea Vatra Dornei sau la celebrele
    mănăstiri cu picturi murale din Bucovina care, în general, are multe valenţe precum turismul balnear, ecoturismul, vânătoare şi pescuit
    sportiv, turism activ. Prezentă
    la decernarea premiilor concursului Sate culturale româneşti, directoarea
    Muzeului naţional al ouălor încondeiate din Comuna muzeu Ciocăneşti, Marilena Niculiţă, ne-a lansat o invitaţie::Ţin să lansez o invitaţie
    tuturor ascultătorilor dvs., să vină la noi la Ciocăneşti, în comuna muzeu şi
    să deguste toate aceste produse cu care noi ne-am prezentat la acest concurs,
    şi să vadă frumuseţile de la noi, să vadă festivalurile, şi spunem noi că vor
    reveni în fiecare an!

    În plus, o
    atractie deosebita a zonei o constituie numeroasele activităţi artizanale pe
    care puteţi încerca să le şi practicaţi: pictarea icoanelor , încondeierea
    ouălor, sculptură în lemn, ţesutul şi lucratul în piele, prelucrarea măştilor
    populare.

  • Romanian villages

    Romanian villages

    Located in scenic landscapes, Romanian villages that we refer to have always been visitor-friendly. Nicolae Marghiol, who heads an association called “The Most Beautiful Villages in Romania”, tells us why these places are worth seeing:



    “This is one sure way to discover traditional houses, customs and traditions and also grandmother’s most delicious dishes. It all started in France in the 1980s. It was there that the first such association, ‘The Most Beautiful Villages in France’ was set up. The model was later taken over by other European states, like Italy, Spain, Belgium, and Romania. The most beautiful Romanian villages in every part of the country are identified based on several criteria, such as traditions, customs, and gastronomy. These villages need to be promoted, to be presented to tourists. This is also a way of developing agro-tourism, farming and non-farming activities. We also try to prevent young people from leaving these villages, to make sure this heritage is not lost.”



    The Romanian traditional village must be kept as it is and must be protected from modernism, says Nicolae Marghiol. There are foreign tourists who come here to visit precisely for this purpose. Prince Charles himself came for the same reason, for the wonderful sounds of nature, for biodiversity, for traditions and customs, something that Romania still has plenty of. But how does a tourist’s trip to Romanian villages unfold?



    Nicolae Marghiol: “I first pick tourists up from the airport. Then I offer them a trip by traditional horse-drawn cart to Wallachia, Transylvania, Bucovina and Maramures, and help them discover the beauty of traditional villages. We spend time admiring traditional houses, local customs, we cook trout and the traditional Dobroged salad. Then we climb the mountain and pick up truffles and forest fruit. One thing I know about foreign tourists is that they want to get in touch directly with the locals, with peasants. They are interested in simple things. “



    In some of these villages, museums are being set up to preserve traditional heritage.


    “What we promote is niche tourism. Tourists contact us via embassies. Most of them leave with a very strong impression. As you already know, every tourist destination needs to also sell a story in order to be successful. In Romanian villages legend is still alive. We have nature, we don’t need to improvise. Fruits are organic and it’s a pleasure to taste them. Tourists come to Romania with a rather negative image of the country in mind, but as soon as they discover our unique traditions and customs and the beauty of the places, they are nothing but amazed. It’s true that in ten years’ time we could become Europe’s leading agro tourist destination. We have several villages such as Carlibaba, Dragus and Polovragi, from three different Romanian counties, that have been recognized by the European Commission as European Destinations of Excellence. They are villages with traditions, guesthouses, customs, which have preserved the traditional architecture, dances and folk costumes.”



    Ciocanesti is one of the villages on top positions in most rankings. It has been declared a museum-village and, according to head of the National Museum of Painted Eggs, Marilena Nita, it is a place like no other.


    “It is unique in Romania and very likely in Europe, because of its houses adorned with traditional motifs. These motifs can be seen not only on houses, but also on the traditional costumes and the painted eggs in Ciocanesti. Ciocanesti got the prize for the most beautiful village in Romania. Also, the landscape on the Suhard Mountain is absolutely beautiful. For tourists who visit the area in winter, we have a skating rink, a ski slope, we can set up campfires and we organize horse-drawn sleigh trips. There are 15 certified guesthouses in the village. We can accommodate around 300 people in the village and many more in the neighboring villages – Cârlibaba, Vatra Dornei, Câmpulung.”



    Sibiel is another beautiful village located at the foot of the mountain, in an idyllic Transylvanian landscape. It is renowned for its glass icons, which have been put together in a museum of their own, hosted by the former parochial house of the Holy Trinity Church. The church itself is a museum. Museum curator Valerica Nitescu tells us more about it:



    ”The church was built in 1765 and it was fresco-painted ten years later. In time, the smoke from the candles, the dust and the passing of time blackened the painting. Villagers in Sibiel wanted a bright church and decided to cover the painting with five layers of whitewash. It was only in 1965 that two specialists removed the whitewash and brought the original painting back to light. After having cleaned the whitewash from the walls of the church, Father Oancea thought about putting Sibiel in the tourist circuit. On the Epiphany Day, when he blessed the houses of Orthodox believers in the village, he got to see beautiful icons, woven fabrics and furniture pieces and in 1969 he asked the villagers to donate some of these objects to set up a museum.”







  • Sate româneşti

    Sate româneşti

    Trecem astăzi în revistă câteva dintre cele mai
    cunoscute sate româneşti, locuri în care obiceiurile populare sunt păstrate cu
    stricteţe, iar calendarul sărbătorilor este bogat. Cunoaştem oameni şi tradiţii
    din diverse zone ale României, aflăm despre meşteşuguri, arhitectură, dar şi
    despre bucate tradiţionale. Înconjurate de
    peisaje care au inspirat legende, satele româneşti în care ne oprim azi,
    au rămas an de an la fel de primitoare cu turiştii.


    Nicolae Marghiol,
    preşedintele asociaţiei Cele mai frumoase sate din România, ne invită într-o
    excursie în cele mai frumoase sate din fiecare judeţ al României, din fiecare
    regiune. În felul acesta, vom descoperi case tradiţionale,
    obiceiuri şi tradiţii, vom descoperi bucătăria bunicii. Totul a pornit din anii
    1980, în Franţa. Acolo, s-a creat asociaţia Cele mai frumoase sate ale Franţei.
    Apoi, şi alte state din Europa: Italia, Spania, Belgia şi, iată şi România, a
    creat această asociaţie pentru a pune în valoare satul românesc tradiţional.
    Cele mai frumoase sate din fiecare zonă a României sunt identificate pe baza
    unor criterii: tradiţii, obiceiuri, gastronomie. Aceste sate trebuie puse în
    valoare, trebuie promovate, trebuie să atragem turişti şi să dezvoltăm şi
    agroturismul, dar şi activităţile agricole şi non agricole. Dorim să păstrăm
    tinerii în aceste sate, pentru a nu le pierde.


    Cărarea
    satului trebuie păstrată autentică, ferită de modernism, spune Nicolae
    Marghiol, preşedintele asociaţiei Cele mai frumoase sate din România. Vin
    turişti străini, chiar şi prinţul Charles vine pentru acea cărare. Vin pentru
    concertul de sunete al naturii, pentru biodiversitate, pentru tradiţii şi
    obiceiuri, ceea ce România încă oferă din plin. Însă cum ar începe vizita unui
    turist în satele româneşti? Mai întâi l-aş lua de la aeroport
    într-o căruţă şi l-aş învăţa s-o conducă. Va lua chiar şi un permis de căruţaş,
    fiindcă avem chiar o astfel de şcoală, iar pe parcursul câtorva zile va învăţa
    să aibă grijă de cal, să-l înhame. O să mergem din Muntenia, în Transilvania şi
    în Bucovina şi Maramureş şi vom descoperi satele. Vom descoperi case şi
    obiceiuri tradiţionale, vom găti împreună cu el un păstrăv, o salată
    dobrogeană. Vom urca pe munte, vom merge la cules de trufe, vom merge să mâncăm
    fragi în pădurile lui Moş Martin, lucruri pe care le avem şi trebuie să le
    punem în valoare. Când vine în România, turistul vine pentru contactul direct
    cu oamenii locului, cu ţăranii. Turiştii străini caută simplitate.


    În prezent, sunt derulate mai multe proiecte care presupun amenajarea
    unor muzee. Este un lucru foarte important, spune Nicolae Marghiol. Este
    important să păstrăm arhitectura tradiţională, dar şi memoria locului. Promovăm un turism de nişă. Turiştii ne contactează prin site şi prin
    intermediul ambasadelor. Impresiile sunt variate. Însă, după cum poate se ştie,
    orice destinaţie turistică, pentru a avea succes, trebuie să vândă şi o
    poveste, o legendă. La noi legenda e vie. Nu trebuie să inventăm că avem
    natură. Fructele sunt chiar ecologice şi te îmbie să le mănânci. Ei vin cu o
    imagine destul de proastă, dar când descoperă bogăţia de tradiţii, obiceiuri şi
    de peisaj, rămân înmărmuriţi. E adevărat, peste zece ani, am putea deveni
    destinaţia cea mai importantă de agroturism a Europei. Avem câteva sate:
    Cârlibaba, Drăguş şi Polovragi, din trei judeţe ale ţării, care sunt
    recunoscute de Comisia Europeană ca destinaţii de turism de excelenţă. Sunt
    sate care au tradiţii, pensiuni, obiceiuri, care păstrează arhitectura
    tradiţională, dansurile, costumul popular. Ţinutul Buzăului sau Alba Iulia,
    spre exemplu, sunt locuri pline de viaţă, care trăiesc datorită moştenirii din
    trecut.


    Unul dintre satele aflate pe primele locuri
    în majoritatea clasamentelor este Ciocăneşti.
    Este declarat sat-muzeu, spune Marilena Niculiţă, director al Muzeului Naţional
    al Ouălor Încondeiate, o aşezare cum nu sunt multe altele. Este
    unică în ţară, poate chiar în Europa, prin casele pe care se pot vedea motivele
    tradiţionale. Aceste motive se regăsesc nu numai pe case, ci şi pe costumele
    populare şi, în special, pe ouăle încondeiate din Ciocăneşti. Ciocăneşti a luat
    locul întâi pe ţară în concursul Cele mai frumoase sate. Avem locuri frumoase
    la înălţime, pe muntele Suhard. Dacă turistul vine în perioada iernii, avem
    patinoar, pârtie de schi, organizăm focuri de tabără, excursii cu sania trasă
    de cai şi multe alte activităţi. În comuna noastră avem 15 pensiuni omologate.
    Sunt peste 300 de locuri de cazare în comună, dar şi în împrejurimile
    Ciocăneştiului sunt multe pensiuni, la Cârlibaba, Vatra Dornei, Câmpulung.
    Locuri de cazare sunt suficiente pentru toată lumea.

    La poalele
    munţilor, într-un peisaj idilic, în Transilvania, Sibiel este recunoscut pentru
    icoanele pe sticlă, adunate astăzi într-un muzeu al lor, amenajat în fosta casă
    parohială a bisericii Sf Treime, considerată, la rându-i, un simbol. Valerica
    Niţescu, muzeograf: Biserica
    a fost construită la 1765 şi a fost pictată în frescă zece ani mai târziu. La
    un moment dat, fumul de la lumânări, praful, timpul au înegrit pictura.
    Locuitorii satului Sibiel şi au dorit o biserică luminoasă şi s-au gândit să
    acopere pictura cu cinci straturi de var. Pictura a stat sub var până în 1965,
    când doi specialişti au îndepărtat varul A rămas pictura originală. Varul a
    protejat-o. E biserica satului Sibiel, închinată Sf. Treimi, ctitorii ei fiind
    locuitorii satului Sibiel. După ce a curăţat biserica de var, părintele paroh
    Oancea s-a gândit să introducă Sibielul în circuitul turistic. Cu ocazia
    Bobotezei, a mers prin casele credincioşilor din Sibiel, a văzut multe icoane,
    ţesături, piese de mobilier, iar în 1969 a făcut apel la locuitorii satului să
    doneze obiecte pentru un muzeu.



    Iată,
    aşadar, câteva destinaţii pentru un sejur reuşit, aproape de natură. Locuri în
    care veţi găsi peisaje, locuri şi oameni de neuitat.

  • La ferme piscicole de Ciocăneşti (sud)

    La ferme piscicole de Ciocăneşti (sud)

    Ici, la nature vit à son propre rythme, les pratiques d’aquaculture sont amicales avec l’environnement, c’est pourquoi la qualité du poisson n’a pas sa pareille, tandis que la biodiversité est de plus en plus riche.

    Plus d’une centaine d’espèces d’oiseaux, dont 30 espèces protégées au niveau européen et 18 au niveau national y trouvent les meilleurs endroits pour vivre. Tout cela, à la ferme piscicole de Ciocăneşti, au département de Călăraşi du sud du pays, qui a ouvert ses portes à tous les amateurs de nature, qu’ils soient passionnés de pisciculture, d’observation des oiseaux ou de cyclotourisme. A leur intention, un observatoire d’oiseaux a été aménagé, un sentier thématique, qui peut être parcouru à pied ou en vélo, et un centre de visites ont été ouverts. La ferme est un modèle de développement durable des affaires en la matière, de préservation des bénéfices fournis par les zones humides, tels que la biodiversité, la qualité de l’eau, les possibilités de loisirs et pas en dernier lieu, le poisson. Cette ferme multi fonctionnelle fait partie d’un site Natura 2000. L’organisation écologiste WWF Roumanie l’a incluse dans un projet européen et envisage d’élaborer pour cette zone un schéma privé fondé sur l’éco tourisme et l’observation des oiseaux. Ils ont déjà contacté un voyagiste de la région, à même de mettre en place de tels projets à cet endroit. Ainsi, les touristes auront accès à ce coin de paradis et une partie des recettes sera destinée au maintien des services d’environnement, assurés par une gestion durable de la ferme piscicole.

    Cristina Munteanu, gestionnaire de projets eaux douces chez WWF Roumanie : « La ferme a 230 ha et une trentaine de bassins, la plupart d’entre eux étant petits, destinés à la reproduction, mais aussi d’autres, plus grands, pour l’élevage du poisson destiné à la consommation. Vu que la superficie des bassins est assez grande, et que la profondeur n’est pas aussi grande, comme dans le cas d’un lac naturel ou artificiel, les oiseaux peuvent arriver plus vite à la nourriture, surtout ceux qui se nourrissent de poisson. L’on rencontre beaucoup d’oiseaux dont le cormoran pygmée, une espèce protégée, et le grand cormoran. On peut y voir beaucoup de hérons, d’aigrettes et d’oiseaux qui ne se nourrissent pas nécessairement de poisson, mais qui y trouvent de la tranquillité, parce qu’en général, la technologie de production ne dérange pas beaucoup. On y retrouve des grèbes, des guiffettes, des fuligules nyroca et des pélicans. Une autre espèce que l’on y rencontre, c’est la loutre, elle aussi protégée au niveau européen, qui y trouve de la nourriture en abondance et y trouve abri dans les berges des canaux. Vu que la ferme est à proximité du Danube, et sur l’autre rive, en Bulgarie, il y a une autre réserve naturelle, Sreberna, le lien entre elles étant très étroit. Il n’y a pas, à Sreberna, d’activité humaine, donc on ne fait pas d’aquaculture, et les oiseaux y sont très tranquilles. Ils nichent en Bulgarie mais viennent en Roumanie pour se nourrir. C’est pourquoi leur nombre est très grand et ils peuvent être observés lorsqu’ils viennent se nourrir de poisson dans les bassins. En ce qui concerne la végétation, on trouve dans la ferme tant des plantes communes, à commencer par les orties et la bourse-à-pasteur, la laîche des sables, jusqu’à des plantes typiques aux zones humides, aux plantes aquatiques – le roseau et les massettes. L’aspect est typique pour les plans d’eau de la lande danubienne. »

    Cette ferme peut servir de modèle pour d’autres fermes piscicoles sises le long du Danube inférieur, où, comme à Càlàrasi, on trouve des zones humides de valeur dont les bénéfices vont bien au delà de la production piscicole. (Trad. Ligia Mihaiescu)

  • Öko-Tourismus in der Fischfarm

    Öko-Tourismus in der Fischfarm

    Im unteren Donaugebiet gibt es eine Fischfarm, die sich durch ein paar Besonderheiten auszeichnet. Die Natur bleibt hier unberührt, die kontrollierte Aufzucht von aquatischen Organismen ist durchaus umweltfreundlich und das führt zu einer immer reicheren Biodiversität. Die umweltfreundliche Fisch-Zucht garantiert zudem die hochwertige Qualität der Fische. Über 100 Vogelarten finden hier ebenfalls ein Zuhause, 30 davon sind europaweit streng geschützt, 18 davon auf nationaler Ebene.



    Es handelt sich um den Fischzucht-Betrieb Ciocăneşti im Landkreis Călăraşi, der seine Pforten für die Naturfreunde geöffnet hat, egal ob sie ein besonderes Interesse für Fischzucht, Vogelbeobachtung oder Radsport haben. Dort wurden für sie die besten Bedingungen für Vogelbeobachtung geschaffen, ein thematischer Radwanderweg und ein Besucherzentrum eingerichtet. Die Fischfarm kann als Vorbild für nachhaltige Entwicklung im Geschäftsbereich dienen. Hier werden die Vorteile der Feuchtgebiete wie die Biodiversität, die hochwertige Wasserqualität, die zahlreichen Erholungsmöglichkeiten und nicht zuletzt die im jeweiligen Gewässer lebenden Fische stark genutzt.



    Es handelt sich also um eine multifunktionale Farm, die Teil des Natura-2000-Netzwerkes von Naturschutzgebieten ist. Die Umweltorganisation WWF Rumänien (World Wide Fund for Nature) hat den vielseitigen Betrieb in ein von der EU finanziertes Projekt einbezogen. Die Organisation plant zudem, in diesem Gebiet die Basis für ein privates System zu schaffen, das den Ökotourismus und die Vogelbeobachtung fördert. Ein Reisebüro, das solche Programme im Gebiet ansto‎ßen könnte, schloss sich bereits der Initiative an. Die Touristen werden somit diese kleine Paradiesecke genie‎ßen können, während das Einkommen aus diesem Projekt zum Teil in die nachhaltige Verwaltung der Fischfarm investiert werden soll. Die Projektmanagerin der Umweltorganisation WWF Rumänien, Cristina Muntean, kommt zu Wort mit Einzelheiten:



    Die Farm verfügt über 230 Hektar und knapp 30 Fischbecken, die meisten davon sind klein und dienen daher der Fortpflanzung der Fische, einige sind hingegen gro‎ß und bieten daher die perfekten Umstände für die Zucht von Konsumfischen. Da die Fläche der Becken gro‎ß ist, aber die Tiefe im Gegenzug zu natürlichen und künstlichen Seen nicht, können Vögel die Fische sehr leicht fangen und fressen. Hier leben bekanntlich viele Vogelarten wie beispielsweise der kleine Kormoran, eine naturgeschützte Art, und der gro‎ße Kormoran. Dieses Gebiet bietet zudem dem Reiher und dem Silberreiher sowie Vögeln, die keine Fische fressen, einen passenden Lebensraum. Die eingesetzte Produktionstechnologie schadet der Umwelt nicht. Hier leben auch Eistaucher, rote Enten, Pelikane, Ottern. Die Otter steht auch europaweit unter Naturschutz. Sie findet im Gewässer hier viel Nahrung. Da die Farm am Donauufer liegt und auf dem anderen Ufer in Bulgarien das Naturreservat Sreberna zu finden ist, sind die beiden eng miteinander verbunden. Bei Sreberna wird keine Aquakultur betrieben. Daher erfreuen sich die Vögel der Ruhe der Natur. Sie nisten dort, finden aber ihre Nahrung hier bei uns, auf der rumänischen Seite des Ufers. So ist auch ihre gro‎ße Zahl zu erklären. Man kann sie beobachten, während sie Fische fangen. Was die Pflanzenwelt anbelangt, gibt es hier sowohl übliche Pflanzenarten wie Nessel, Täschelkraut, Riedgras als auch aquatische Pflanzen wie Schilf und Schilfrohr.“




    Die Farm kann auch anderen Fischzucht-Betrieben im unteren Donaugebiet als Vorbild dienen. Das Gebiet bietet den perfekten Rahmen für solche vielseitige Projekte.