Radio România Internațional

Tag: ciocolata

  • Ciocolată Plus!

    Ciocolată Plus!

    Şi-au propus ca misiune să schimbe motivul pentru care oamenii cumpără și consumă ciocolată, din bucuria consumării unui aliment, într-o experiență de neuitat. Şi pentru că, după cum declară, le place să păstreze lucrurile simple, au ales să producă rețete de ciocolată bazate pe boabe de cacao premium provenite din America de Sud, preponderent din Peru, la care adăugă ingrediente exclusiv din agricultură ecologică pentru a avea un efect clar pentru sănătate. Constantin Joiţescu, fondator al brandului „Ciocolată cu beneficii”, ne-a povestit: „Ciocolata cu beneficii este o ciocolată funcţională, în care folosim boabe de cacao pure şi am îmbogăţi-o cu alte ingrediente din agricultura ecologică, în funcţie de beneficiul pentru care am gândit fiecare reţetă. De exemplu avem pentru focus şi memorie, pentru relaxare, pentru energie şi afrodisiacă.”

    Am aflat de la interlocutorul nostru că această companie există din 2014 şi că acum mulţi ani de St. Valentine’s Day, s-a lansat o ediţie limitată cu ciocolată afrodisiacă, care a prins foarte bine, astfel încât cu un an în urmă, când s-au gândit la reorganizare, au decis că aceea poate fi o reţetă inovatoare, şi, cum fişierul în care se lucra purta numele de „ciocolată cu beneficii”, acesta a devenit chiar numele brandului la final. Constantin Joiţescu, fondator al brandului „Ciocolată cu beneficii”, a adăugat:
    „Consumul de ciocolată neagră este foarte benefic pentru sănătate, sunt peste 400 de nutrienţi pe care îi are ciocolata neagră, nu aceea pe care o consumam când eram copii, pentru că aceea are lapte şi zahăr în reţetă, preponderent, adică mai mult de 60% şi nu prea este sănătoasă, de fapt. Şi atunci ciocolata neagră din boabe de cacao pure este ciocolata sănătoasă, are peste 400 de nutrienţi dovediţi, Uniunea Europeană chiar recomandă consumul de minim 10 grame pe zi de ciocolată neagră. Noi practic am adăugat alte ingrediente, care sunt afrodisiace, sau pentru creier. Pentru focus şi memorie am adăugat ciuperci, de exemplu, este singura ciocolată produsă în România cu ciuperci.”

    Constantin Joiţescu a detaliat: „Folosim trei tipuri de ciuperci, Chaga, Cordyceps şi Hericium, sunt cunoscute de mii de ani ca având proprietăţi pentru focus, memorie, pentru o stare de bine, au antioxidanţi şi se combină foarte bine şi delicios cu ciocolata. Preferata mea ca şi gust, pentru relaxare, conţine Passiflora, Ashwagandha, Rhodiola Rosea, sau alta cu Ginseng Siberian şi Brahmi şi dă o stare de bine şi are şi un gust excepţional. Ciocolata noastră este o categorie nouă de produs, pentru că nu e chiar o ciocolată neagră, neavând un gust specific ciocolatei negre, dar în acelaşi timp nu este nici ciocolata aceea cu lapte pe care o mâncam când eram copii. Are o savoare aparte, ca şi gust. De altfel, dacă le comparăm, toate sortimentele au gusturi total diferite şi ies un pic în evidenţă şi am spus noi că e chiar cea mai bună ciocolată din lume.”

    Şi pentru că “Suntem ceea ce mâncăm!”, după cum spune un slogan binecunoscut, creatorii “ciocolatei cu beneficii” pun sănătatea pe primul loc, clientul beneficiind de un produs 100% natural, întotdeauna cu beneficii şi cu o experienţă de cumpărare în online memorabilă. Întrebat dacă există suficient de mulţi clienţi educaţi înspre a încerca astfel de experienţe, Constantin Joiţescu a spus: „Raportat la populaţie, nu. Acum noi am reuşit să vindem la peste 5 mii de clienţi, asta în mai puţin de patru luni, ceea ce e o performanţă în online. Dacă aţi văzut pe site avem review-uri, avem filmuleţe, avem tot felul de lucruri şi am încercat să ajungem la cât mai mulţi oameni. Experienţa culinară este chiar unică, iar beneficiile sunt şi ele dovedite, prin ingredientele cunoscute de mii de ani ca având acele proprietăţi.”

    Iar interlocutorul noastru ne-a asigurat că, dacă poate că a numi această ciocolată drept cea mai bună din lume e totuşi o exagerare, cu siguranţă vorbim despre cea mai bună ciocolată din România, măcar pentru că nu există producători de ciocolată la noi.

  • Preparate pentru Paştele catolic

    Preparate pentru Paştele catolic

    Credincioşii catolici se pregătesc să sărbătorească Paştele. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor, înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.

    Deşi mâncărurile din carne de miel sunt tradiţionale pentru masa de Paşte, există diferenţe în ceea ce priveşte prepararea acestora. La italieni, specialitatea este mielul bine prăjit, agnellino, pregătit cu anghinare şi piper. De asemenea, tot la italieni, ouăle vopsite sunt păstrate în centrul unei pâini sub formă de pui sau de iepuraş. Olandezii au un preparat tradiţional, o pâine dulce cu stafide, care se aseamănă cu cozonacul italienesc.

    Un preparat pe care îl întâlnim în bucătăria europeană, dar şi în cea românească, fie ea catolică, fie ortodoxă, este pasca de Paşti. Umplutura poate fi din brânză sărată sau brânză dulce, din ciocolată sau orez. Vă prezentăm în continuare reţeta pentru pasca tradiţională, cu brânză dulce. Pentru aluat avem nevoie de jumătate de kg de făină, de 100 de grame de zahăr, de un cub de unt, de un pahar cu lapte, de circa 200 de mililitri, de 3 ouă, de esenţă de rom şi de esenţă de vanilie şi de drojdie pentru dospit. Dacă avem drojdie uscată, o turnăm direct peste făină, amestecăm cu cele 3 gălbenuşuri de ou, cu untul topit, cu zahărul şi cu laptele încălzit, cu puţină esenţă de rom şi de vanilie, punem şi un vârf de sare şi lăsăm aluatul la dospit timp de circa o oră. Cu acest aluat se căptuşesc pereţii laterali şi fundul vasului de formă rotundă în care va fi coaptă pasca.

    Separat, pregătim umplutura pentru care avem nevoie de jumătate de kg de brânză proaspătă, de 200 de grame de zahăr, de o ceaşcă cu smântănă, de 100 de grame de stafide, de coajă rasă de lămâie, de puţin griş, de 3 ouă şi de un plic de zahăr vanilat. Amestecăm gălbenuşurile de ou cu zahărul şi cu coaja de lămâie, apoi, cu brânza de vaci, cu smântâna, cu stafidele şi cu zahărul vanilat şi omogenizăm. Dacă brânza este prea zemoasă, putem adăuga griş care ar trage surplusul de apă.

    Turnăm apoi umplutura în formă, deasupra aluatului şi putem orna cu suluri din aluat, puse de obicei sub formă de cruce. Punem vasul la cuptor, la foc potrivit pentru circa o oră, până ce pasca se rumeneşte.

  • Schimbarea gusturilor românilor în vreme de pandemie

    Schimbarea gusturilor românilor în vreme de pandemie

    Potrivit unui studiu EY Future Consumer
    Index, criza generată de epidemia de COVID-19 definește patru categorii
    distincte de comportamente în rândul consumatorilor: Redu drastic
    cheltuielile, Păstrează-ți calmul și cheltuie, Economisește și fă stocuri
    și Hibernează și cheltuie. Consumatorii care se încadrează în segmentul Redu
    drastic (mai precis, 27,3%) cheltuiesc mai puțin în toate categoriile de
    consum, deoarece pandemia are un efect mai sever asupra statutului lor
    profesional. Cei din categoria Păstrează-ți calmul și cheltuie (26,2%) nu
    și-au schimbat obiceiurile de consum. Cei mai mulți consumatori (35,1%) se
    înscriu însă în categoria Economisește și fă stocuri, sunt pesimiști și
    privesc cu neîncredere viitorul. Consumatorii din segmentul Hibernează și
    cheltuie (11,4%) cheltuiesc cel mai mult pe toate categoriile de produse.


    Întrebat dacă s-au schimbat gusturile
    românilor pe pandemie, Bogdan Voicu, sociolog, Institutul de cercetare a
    calităţii vieţii, ne-a spus: Nu ştim. Anul trecut, pandemic, ca şi anul
    acesta sunt ani deosebiţi, în care perioadele diferite de tipuri de consum se
    succed şi atunci nu pot da un model clar. Avem nevoie să observăm modul de
    consum pe o perioadă un pic mai lungă, în care să nu apară schimbări, schimbările
    însemnând noi carantine, restricţii de a intra în magazine şamd. Altfel,
    aparent a crescut consumul online, însemnând că avem oameni care comandă
    online, oameni care nu cumpărau deloc aşa înainte şi acum o fac. Asta ar fi
    schimbarea majoră. Numai că nu aş pune-o neapărat pe seama pandemiei, care doar
    a acceerat procesul care oricum se întâmpla, dar România era un pic în spatele
    altor ţări. Nu m-aş grăbi să pun lucrurile pe seama pandemiei.



    Un chocolatier celebru în România lansase
    recent ideea că a crescut, spre exemplu consumul de ciocolată pe timpul
    pandemiei , aşa că am cerut părerea lui Bogdan Voicu în această privinţă: Sunt multe lucruri cărora pandemia le-a dat un impuls. De altfel, în
    general astfel de evenimente negative majore au rolul de a împinge înainte un
    pic omenirea. Ceea ce nu înseamnă că sunt de dorit, dar au şi astfel de efecte
    neaşteptate. Am văzut şi eu studiul cu ciocolata, dar nu ştim dacă e aşa,
    pentru că raportările pe care le vedea noi acolo erau legate de volumul
    financiar, iar lucrurile pot fi mai variate. Dacă preţurile au crescut şi au
    crescut, variaţia dintre sumele din trecut şi cele de acum ar trebui să ţină
    cont de indicele de creştere a preţurilor. Dacă s-au schimbat cantităţile, aceasta
    ar fi cu adevărat interesant, dar nu văd nicio raportare în acest sens. Cred că
    e devreme să ne pronunţăm în acest sens. E posibil să fi crescut un pic
    consumul de ciocolată, dar trebuie comparat cu ce se întâmpla înainte. Au
    dispărut aproape complet vacanţele în străinătate, ceea ce a dus automat la o
    creştere a consumului intern. Nu mai mergi în străinătate, prin urmare stai mai
    mult acasă şi consumi mai mult acasă.



    Pe reţelele de socializare, de asemenea, a
    părut că mulţi români au început să se întreacă în măiestrie şi să gătească
    acasă. Dar Bogdan Voicu nu crede că această schimbare are şanse să devină
    trend: Câteva luni când practic pentru majoritatea nu s-a putut ieşi, oamenii
    au gătit mai mult acasă, nu au mai mâncat la birou unde unii dintre ei mâncau.
    Dar altfel, e de văzut dacă asta se păstrează pe termen lung. Eu mă îndoiesc.
    Mă aştept, dimpotrivă, să crească ponderea celor care mănâncă mai des în oraş,
    pentru că ăsta e trendul firesc în dezvoltarea societăţii româneşti.


    Bogdan Voicu a adăugat: Sunt sceptic să cred că ceea ce am văzut în cele câteva luni în care
    nu am putut ieşi din casă, că astfel de evenimente vor avea darul de a produce
    schimbări în obiceiurile de consum majore. Mă aştept ca majoritatea să se
    întoarcă la practicile anterioare, imediat ce se termină pandemia. Pe de altă
    parte, e altceva ce se întâmplă şi e important şi va schimba modelul de consum:
    şi anume oamenii, în speţă atât angajatorii, companiile, cât şi angajaţii au
    descoperit că pot să îşi desfăşoare multe activităţi de acasă, în telemuncă,
    ceea ce scade probabilitatea ca după pandemie să se mai întoarcă la birou. E un
    lucru care se escoperise de multă vreme şi pe care pandemia l-a accelerat, în
    sensul flexibilizării programului de lucru, care la rândul său are drept
    consecinţă dispariţia pauzei de masă pe care o petreci cu colegii de birou. De
    aceea cred că ceea ce se va întâmpla pe piaţa românească este că restaurantele
    cu livrare la domiciliu vor prolifera, vor avea şi mai mulţi clienţi decât aveau
    înainte. De altfel, asta se şi vede, sunt multe localităţi noi sau cartiere
    noi, în care au apărut pe timpul pandemiei unităţi noi de mâncare.


    Personal, eu vă invit să gustaţi o
    bomboană de ciocolată, să beţi un ceai cu lămâie şi ghimbir sau vă pot sugera o
    reţetă savuroasă de brioşe, găsită pe net! Sau, fiindcă am Certificat Verde, aş
    putea ieşi la restaurant. Dar asta e doar abordarea mea!

  • Pralinele terapeutice

    Pralinele terapeutice

    Dincolo de
    faptul că este gustoasă şi că ne trezeşte simţul autocritic, atunci când o
    mâncăm, pe principiul legii lui Murphy potrivit căreia: Tot ce este bun
    în viaţă este ori ilegal ori imoral ori îngraşă, ciocolata conţine
    minerale ca fosfor, magneziu, calciu, potasiu, natriu şi fier. Iar studiile
    clinice arată că fosforul hrăneşte creierul, magneziul reglează procesul de
    regenerare a celulelor, calciul ajută la întărirea dinţilor şi a gingiilor,
    previne acţiunea cariilor. Astfel, ciocolata ajută la micşorarea producerii
    colesterolului, dăunător sistemului cardiovascular, în special, inimii,
    îmbunătăţeşte circulaţia sangvină şi reglează activitatea sistemului
    cardiovascular. Iar potrivit studiilor, consumul a 50 grame de ciocolată zilnic
    îmbunătăţeşte sănătatea.


    Ani de studiu
    au făcut însă ca un produs miraculos să apară pe piaţă: pralinele terapeutice,
    indicate pentru susţinerea sistemului imunitar sau unui efort susţinut.


    Ne-a vorbit
    despre inedita asociere, directorul fabricii de ciocolată producătoare, Florin
    Balan: A fost o întâlnire foarte frumoasă dintre două produse excepţionale,
    ciocolata şi mierea şi nu numai, mierea de albine, ci produsele apicole. Vine
    în urma unor cercetări a două domenii diferite, făcute de oameni care s-au
    ocupat de aceste domenii de peste 20 de ani. Fiecare a avut evoluţia lui,
    fiecare a dezvoltat un produs, unii pe partea de apicultură, ceilalţi pe partea
    de ciocolată. Şi atunci a rezultat un produs excepţional. De ce această
    asociere? Pentru că fiecare dintre cele două produse au nişte principii
    terapeutice, fiecare în parte, care împreună pot aduce un plus pentru alimentaţie,
    pentru susţinerea organismului. Din acest motiv am ajuns noi la concluzia că
    este nevoie de un astfel de produs.



    Florin Balan
    ne-a spus de unde vine magia acestor praline: Despre ciocolată se poate povesti foarte mult, eu m-aş referi mai mult
    la acest produs: praline apiterapeutice. Practic fiecare aduce conţinutul său
    de vitamine, de minerale, de aminoacizi, de elemente nutriţionale excepţionale.
    Ele nu fac altceva decât împreună să ajute consumatorul să depăşească anumite
    situaţii de excepţie, stress excepţional, o boală care îl poate afecta, o
    situaţie în care organele nu se mai pot susţine. Atunci noi venim cu acest
    aport excepţional.


    Iar produsul
    pilot a ajuns pe piaţă, întâi în magazinele de profil: Vine cu detalii Florin
    Balan: Proiectul este început de vreo
    trei ani, noi am tot studiat astfel încât să ajungem la formula optimă a
    acestor praline şi din punct de vedere al gustului şi din punct de vedere al
    sustenabilităţii ca pacient-consumator. Acum trei ani au început aceste studii
    aprofundate împreună. De vreo doi ani am testat produsul pe piaţă. Ele pot fi
    găsite în anumite magazine de specialitate, magazinele naturiste şi în unele
    lanţuri de supermarketuri, unde sunt deja pe raft.


    Pralinele
    produse la Cisnădie (judeţul Sibiu) sunt solicitate şi în străinătate, după ce
    au fost prezentate la un congres internaţional din Germania. Medicamentul dulce
    cântăreşte cinci grame, cât jumătate de bomboană obişnuită. Pralina
    apiterapeutică conţine în proporţie de 50% o cremă realizată dintr-un cocktail
    produs tot în judeţul Sibiu, de un specialist recunoscut în domeniul
    apiculturii. Cocktailul are ca ingrediente: miere de albine, polen crud,
    păstură, extracte de propolis şi lăptişor de matcă crud. Toată această cremă
    este apoi învelită în ciocolată neagră.


    Dincolo de
    detaliile tehnice, Florin Balan ne-a recomandat această bomboană ca fiind
    delicioasă: Ca gust, lumea trebuie să
    înţeleagă că este o pralină, care îmbină plăcutul dintr-o ciocolată şi care în
    interior are acest cocktail apicol, care este mai mult decât miere, este un amestec de polen, lăptişor de matcă,
    păstură, foarte multe elemente înglobate. Este ca o pralină, ca o bomboană
    foarte delicioasă, cu ciocolată neagră, astfel încât să avem cât mai puţin
    zahăr de sinteză şi care are la interior o umplutură pe bază de miere de
    albine. Cu alte cuvinte vom avea ceva ce în alte praline nu întâlnim: un gust
    deosebit, un mariaj perfect între ciocolată şi produsul apicol.


    Producătorii
    recomandă două praline pe zi, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10
    ani, trei praline pe zi pentru copiii cu
    vârsta între 10 şi 18 ani şi patru praline pe zi pentru adulţi. Persoanele care
    sunt diabetice sau sunt alergice la produsele apicole sunt singurele care
    trebuie să aibă grijă când consumă aceste praline cu efect terapeutic.


    Printre
    inovaţiile fabricii de ciocolată de la Cisnădie se numără şi folosirea unei
    ciocolate de origine, am mai aflat de la Florin Balan: Acum
    folosim foarte multă ciocolată din zona Americii Latine, de unde începe istoria
    ciocolatei, astfel încât să avem nişte produse de excepţie, care să aibă un
    gust special, deosebit şi care să fie altceva faţă de ceea ce se găseşte în mod
    normal pe piaţă.


    La cel de-al
    X-lea Congres naţional de apiterapie, pralinele terapeutice sunt subiectul
    forte: Între 6-10 octombrie, la Sibiu se
    desfăşoară al zecelea Congres Naţional
    de Apiterapie. Cu această ocazie vor fi prelegeri legate de profesorul
    Stângaciu, de Cornelia Doşteţan, oameni care au contribuit la acest proiect al
    pralinelor apiterapeutice. Dacă există oameni care vor să ştie mai mult, îi
    aştept la Sibiu!,     ne-a mai spus Florin Balan, mândru să ne prezinte un
    dulce atât de sănătos.

  • Mofturi franţuzeşti la Bucureşti

    Mofturi franţuzeşti la Bucureşti

    Anda Calinici este de formare psiholog şi de profesie tester de software. De şase ani, însă, a renunţat la slujba ei de zi cu zi pentru a se dedica exclusiv pasiunii sale din copilărie: patiseria. Într-un laborator mic din Cluj, ce seamănă mai degrabă cu o farmacie de pe vremuri, în plicuri şi în sticluţe mici, Anda Calinici păstrează o mulţime de minuni pe care le transformă în dulciuri nemaipomenite. Mac, ciocolată Valrhona, guanaja şi fructul pasiunii, violete, lavandă, petale de trandafir, trufe albe, zmeură, ceai verde matcha, Earl Grey, cafea, jeleuri de grepfruit roz sau din alte fructe se combină în culori greu de exprimat în cuvinte. Rezultatul poartă însă un nume franţuzesc: macarons. Nu, Anda Calinici nu face DOAR macarons, adică bezele colorate lipite două câte două cu un miez cremos şi parfumat, dar cu acestea a cucerit papilele clienţilor din toată ţara. Aproape că nici nu mai contează că transportul dulciurilor prin curier costă foarte mult, Anda Calinici nu are vreme să se plictisească. Am întrebat-o cum de s-a hotărât să renunţe la o slujbă sigură pentru un vis: De când era mică mi-au plăcut dulciurile şi când mi-am dat seama că pot să le fac eu, a mai fost doar un pas până la momentul actual. Sunt o persoană care preferă să nu aibă regrete în viaţă. La un moment dat mi-am spus e timpul să încerc, să văd dacă va merge partea de patiserie. Altfel aş fi rămas cu întrebarea oare ce-ar fi dacă” şi am încercat. Am avut noroc de oameni care m-au susţinut, de la soţul meu până la şeful meu de pe vremea aceea, care mi-a promis că mă primeşte înapoi dacă nu merge treaba. Când ne-am mutat în sfârşit în casa noastră, am putut să mă apuc mai serios pentru că aveam în sfârşit spaţiu, puteam să îmi cumpăr ustensile şi aşa a început tot.”



    Macarons, spune Anda Calinici, sunt un fel de jucărie pentru patiseri: “Poţi să faci ce vrei cu ei, de la arome la culori la forme îţi oferă teoretic variante nelimitate. Nu se fac greu, dar trebuie să fii foarte atent la modul în care amesteci, la ingredientele pe care le alegi, la felul în care îi pui pe tavă, la umiditatea şi temperatura din camera în care lucrezi, la toate astea trebuie să fii atent, dar dacă toate astea sunt bifate, totul ar trebui să meargă uşor.”



    Ingredientele le importă din Franţa şi din Belgia, deşi, spune ea, ar exista furnizori şi în România.


    Se găsesc şi în România ingredientele pe care le folosesc eu, dar preţurile sunt mult mai mari şi prefer să le aduc direct din străinătate, ca să pot oferi un preţ cât mai aproape de adevăr pentru cei ce le cumpără. Dar sunt furnizori şi în România şi celor care îşi doresc să le facă acasă le-am recomandat de fiecare dată să cumpere de la ei. Când faci o singură dată e mai convenabil decât să le imporţi.”



    În urmă cu doi ani, Anda Calinici a participat la Campionatul Mondial al Ciocolatierilor, unde a obţinut locul patru. Eu am participat la semifinalele pe Europa de Sud şi Est, la un loc cu concurenţi din Polonia, Slovacia şi Turcia. Am ieşit pe locul patru între ciocolatieri de meserie, oameni care asta făceau de 10-20 de ani, care au studiat asta şi care au tradiţie în ciocolaterie. La noi, nu există nici măcar meseria de ciocolatier în nomenclatorul de meserii. Eu nu am făcut cursuri de nici un fel. Am colaborat cu un atelier din Cisnădie, cred că e singurul atelier din România care mai face ciocolată artizanală. Am stat la ei din decembrie până în februarie. Învăţam singură, dar aveam la dispoziţie aparatele de topit ciocolata, ciocolată cât cuprinde şi aveam pe cine să întreb dacă mă împotmoleam undeva.”



    Chiar dacă nu a făcut nici un curs oficial, locul patru obţinut la Campionatul Mondial a adus-o în atenţia presei din România. Cu toate acestea, până în ziua de azi, de fiecare dată când are un client nou, are emoţii: De fiecare dată încerc să aflu ce le-a plăcut şi ce nu le-a plăcut, ca să pot îmbunătăţi reţetele pentru viitor. Cer feedback de la oamenii care gustă produsele mele. Cuvintele variază, de la divin” la n-am crezut că există aşa ceva”, este exact ca în Franţa”. Şi asta mă bucură foarte tare.”




    Anda mai are un vis. Să deschidă o prăvălie mică, în care să-şi întâmpine clienţii. Am întrebat-o cum vede prăvălia asta cu ochii minţii: E micuţă şi miroase a croissante cu unt, proaspăt făcute şi a cafea de calitate, cu macarons în vitrină, cu prăjituri proaspete, sortimente noi în fiecare săptămână. Nu e mare, aia sigur. Am doar câteva mese cu feţe de masă cadrilate. E de fapt un colţ de Franţa, mic, mic.”



    Dacă aţi avea ocazia să gustaţi din dulciurile Andei, aţi şti că visul ei nu e departe de a se realiza. Asta pentru că Anda face parte dintre cei ce merg până la capăt în orice întreprind.