Tag: ciorba de afumatura

  • Mâncăruri din Apuseni

    Mâncăruri din Apuseni

    În timpul iernilor aspre, cu zăpezi mari, care făceau imposibilă deplasarea spre zonele populate din vale, erau folosite resursele din propria cămară. Conform acestei tradiţii gastronomice, în bucătăriile din Apuseni se găteşte cu carne de porc sau de oaie alături de care se pune varză, cartofi sau produsele derivate din lapte, untura fiind folosită de multe ori în locul uleiului. La gustare sunt consumate frecvent şuncă, slănină afumată, ceapă şi pâine de casă, însoţite de un pahar de palincă.

    Ciorba cu afumătură este un preparat specific zonei, fiind pregătită fie cu cartofi, fie cu varză. Un alt preparat specific, cu denumire de origine, este tocana moţească cu carne de porc şi cu cârnaţi, cu ceapă călită în untura în care apoi se pun cârnaţi de casă şi cuburi de carne. Tot specifice acestei zone sunt plăcintele moţeşti, numite astfel după locuitorii din Apuseni. Acestea sunt coapte fie în cuptor, fie pe o lespede de piatră, fie pe plită, la foc mic. Sunt mici şi rotunde, seamănă cu o clătită, numai că în interiorul lor găsim brânză sărată. Este acelaşi aluat ca la prepararea pâinii, din făină, apă, drojdie şi puţină sare. După ce a fost lăsat la dospit, aluatul se întinde în foi subţiri pe care se pune brânză sărată. Foile, de formă rotundă, sunt puse una peste alta astfel încât în interior să rămână stratul subţire de brânză. După ce s-a copt, plăcinta trebuie unsă cu unt şi, eventual, smântână şi se serveşte imediat. Dacă este umplută cu brânză dulce sau cu dulceaţă de fructe de pădure, atunci poate fi servită şi ca desert.

    O mâncare consistentă este mămăliga toponită, asemănătoare bulzului din zona Munteniei sau a Bucovinei. I se mai spune şi mămăligă în straturi. Se pregăteşte într-o tavă, într-o cratiţă sau într-un vas de lut. Avem nevoie de cârnaţi, pe care îi tăiem în bucăţi mici şi de carne de porc, pe care o tăiem în cubuleţe, toate acestea rumenindu-le într-un ceaun. Separat, facem o mămăligă moale din care întindem un strat subţire într-un vas, uns în prealabil cu grăsimea în care am rumenit carnea şi cârnaţii. Deasupra acestui prim strat de mămăligă, împrăştiem carnea, cârnaţii şi nişte jumări de porc, după care întindem un nou strat de mămăligă, peste care punem nişte brânză sărată de oaie, sfărâmată sau rasă, acoperită apoi de un nou strat de mămăligă. Deasupra ultimului strat de mămăligă se poate întinde un ou bătut şi se lasă la copt. După ce s-a rumenit, înainte de a o servi, turnăm deasupra şi puţină smântână. Este o adevărată bombă calorică, dar, aşa cum am menţionat, este o mâncare necesară oamenilor care muncesc din greu, în condiţii de iarnă.

  • Mâncăruri din Apuseni

    Mâncăruri din Apuseni

    Zăpezile căzute recent
    şi temperaturile foarte scăzute înregistrate timp de mai bine de o săptămână în
    România au făcut ca multe localităţi să aibă probleme legate de aprovizionare.
    Spre deosebire de cei din zona de şes, oamenii din zona montană a României îşi
    fac din timp provizii, având în vedere iernile ceva mai aspre. De exemplu, în
    zona Munţilor Apuseni, cu case izolate, sunt folosite resursele din cămară şi
    din propria gospodărie. Muncile sunt destul de istovitoare, iar oamenii de aici
    au nevoie de mâncăruri bogate în calorii. Carnea de porc şi de oaie, varza,
    cartofii şi produsele derivate din lapte sunt folosite mult în bucătăriile din
    Apuseni. Se foloseşte destul de mult untură, iar şunca, slănina afumată, ceapa
    şi pâinea de casă, însoţite de un pahar de palincă sunt consumate frecvent, dacă nu cumva
    zilnic.


    Ciorba cu afumătură
    este un preparat specific zonei, fiind pregătită fie cu cartofi, fie cu varză.
    Un alt preparat specific, cu denumire de origine, este tocana moţească cu carne
    de porc şi cu cârnaţi, cu ceapă călită în untura în care apoi se pun cârnaţi de
    casă şi cuburi de carne. Un alte preparat specific îl reprezintă plăcintele
    moţeşti, coapte fie în cuptor, fie pe lespede de piatră, fie pe plită, la foc
    mic. Sunt mici şi rotunde, seamănă cu o clătită, numai că în interiorul lor
    găsim brânză sărată. Este acelaşi aluat ca la prepararea pâinii, din făină,
    apă, drojdie şi puţină sare. După ce a fost lăsat la dospit, aluatul se întinde
    în foi subţiri pe care se pune brânză sărată. Foile, de formă rotundă, sunt
    puse una peste alta astfel încât în interior să rămână stratul subţire de
    brânză. După ce s-a copt, plăcinta trebuie unsă cu unt şi, eventual, smântână
    şi se serveşte imediat. Dacă este umplută cu brânză dulce sau cu dulceaţă de
    fructe de pădure, atunci poate fi servită şi ca desert.


    O mâncare consistentă
    este mămăliga toponită, asemănătoare bulzului din zona Munteniei sau a
    Bucovinei. I se mai spune şi mămăligă în straturi. Se pregăteşte într-o tavă,
    într-o cratiţă sau într-un vas de lut. Avem nevoie de cârnaţi, pe care îi tăiem
    în bucăţi mici şi de carne de porc, pe care o tăiem în cubuleţe, toate acestea
    rumenindu-le într-un ceaun. Separat, facem o mămăligă moale din care întindem
    un strat subţire într-un vas, uns în prealabil cu grăsimea în care am rumenit
    carnea şi cârnaţii. Deasupra acestui prim strat de mămăligă, împrăştiem carnea,
    cârnaţii şi nişte jumări de porc, după care întindem un nou strat de mămăligă,
    peste care punem nişte brânză sărată de oaie, sfărâmată sau rasă, acoperită apoi
    de un nou strat de mămăligă. Deasupra ultimului strat de mămăligă se poate
    întinde un ou bătut şi se lasă la copt. După ce s-a rumenit, înainte de a o
    servi, turnăm deasupra şi puţină smântână. Este o adevărată bombă calorică,
    dar, aşa cum am menţionat, este o mâncare necesară oamenilor care muncesc din
    greu în condiţii de iarnă.

  • Mâncăruri din Apuseni

    Mâncăruri din Apuseni

    Zăpezile căzute recent
    şi temperaturile foarte scăzute înregistrate timp de mai bine de o săptămână în
    România au făcut ca multe localităţi să aibă probleme legate de aprovizionare.
    Spre deosebire de cei din zona de şes, oamenii din zona montană a României îşi
    fac din timp provizii, având în vedere iernile ceva mai aspre. De exemplu, în
    zona Munţilor Apuseni, cu case izolate, sunt folosite resursele din cămară şi
    din propria gospodărie. Muncile sunt destul de istovitoare, iar oamenii de aici
    au nevoie de mâncăruri bogate în calorii. Carnea de porc şi de oaie, varza,
    cartofii şi produsele derivate din lapte sunt folosite mult în bucătăriile din
    Apuseni. Se foloseşte destul de mult untură, iar şunca, slănina afumată, ceapa
    şi pâinea de casă, însoţite de un pahar de palincă sunt consumate frecvent, dacă nu cumva
    zilnic.


    Ciorba cu afumătură
    este un preparat specific zonei, fiind pregătită fie cu cartofi, fie cu varză.
    Un alt preparat specific, cu denumire de origine, este tocana moţească cu carne
    de porc şi cu cârnaţi, cu ceapă călită în untura în care apoi se pun cârnaţi de
    casă şi cuburi de carne. Un alte preparat specific îl reprezintă plăcintele
    moţeşti, coapte fie în cuptor, fie pe lespede de piatră, fie pe plită, la foc
    mic. Sunt mici şi rotunde, seamănă cu o clătită, numai că în interiorul lor
    găsim brânză sărată. Este acelaşi aluat ca la prepararea pâinii, din făină,
    apă, drojdie şi puţină sare. După ce a fost lăsat la dospit, aluatul se întinde
    în foi subţiri pe care se pune brânză sărată. Foile, de formă rotundă, sunt
    puse una peste alta astfel încât în interior să rămână stratul subţire de
    brânză. După ce s-a copt, plăcinta trebuie unsă cu unt şi, eventual, smântână
    şi se serveşte imediat. Dacă este umplută cu brânză dulce sau cu dulceaţă de
    fructe de pădure, atunci poate fi servită şi ca desert.


    O mâncare consistentă
    este mămăliga toponită, asemănătoare bulzului din zona Munteniei sau a
    Bucovinei. I se mai spune şi mămăligă în straturi. Se pregăteşte într-o tavă,
    într-o cratiţă sau într-un vas de lut. Avem nevoie de cârnaţi, pe care îi tăiem
    în bucăţi mici şi de carne de porc, pe care o tăiem în cubuleţe, toate acestea
    rumenindu-le într-un ceaun. Separat, facem o mămăligă moale din care întindem
    un strat subţire într-un vas, uns în prealabil cu grăsimea în care am rumenit
    carnea şi cârnaţii. Deasupra acestui prim strat de mămăligă, împrăştiem carnea,
    cârnaţii şi nişte jumări de porc, după care întindem un nou strat de mămăligă,
    peste care punem nişte brânză sărată de oaie, sfărâmată sau rasă, acoperită apoi
    de un nou strat de mămăligă. Deasupra ultimului strat de mămăligă se poate
    întinde un ou bătut şi se lasă la copt. După ce s-a rumenit, înainte de a o
    servi, turnăm deasupra şi puţină smântână. Este o adevărată bombă calorică,
    dar, aşa cum am menţionat, este o mâncare necesară oamenilor care muncesc din
    greu în condiţii de iarnă.