Radio România Internațional

Tag: CIP

  • Comisia Europeană sprijină producția de semiconductori în Germania

    Comisia Europeană sprijină producția de semiconductori în Germania

    Comisia Europeană a aprobat recent un ajutor de stat în valoare de 5 miliarde de euro pentru construcția unei fabrici de cipuri a gigantului taiwanez TSMC în Dresda, Germania. Proiectul, estimat să coste în total 10 miliarde de euro, va asigura aprovizionarea industriei europene și a producătorilor auto cu cipuri esențiale, într-un efort de a întări reziliența Europei în fața unei eventuale crize similare celei din timpul pandemiei de COVID-19. Acesta este primul proiect din Europa al celui mai mare producător de cipuri din lume.

    Ajutorul de stat acordat acestui proiect este cel mai mare aprobat până în prezent în cadrul Actului European pentru Cipuri și reprezintă primul proiect de acest tip în Germania. Este o situație avantajoasă pentru toți, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, la ceremonia de inaugurare de la Dresda, oraș considerat drept „Silicon Saxony,” centrul industriei de cipuri din Germania.

    „Sprijinim Europa ca să ajungă o putere globală în domeniul inovației. Cel mai mare producător de cipuri din lume vine pe continentul nostru și își unește forțele cu trei campioni europeni. Beneficiile se vor simți cu mult dincolo de Dresda și Saxonia.

    Lucrătorii europeni vor câștiga 11.000 noi locuri de muncă. Companiile europene producătoare de cipuri vor câștiga acces la tehnologii și capacități noi de producție. Industriile europene vor beneficia de lanțuri de aprovizionare mai consolidate și de produse noi, pe măsura nevoilor. Și, în vremuri de tensiuni geopolitice tot mai mari, producătorii de cipuri din Taiwan vor beneficia de o diversificare geografică mai mare în Europa, acces mai bun la industria noastră de top, cum ar fi cea auto și la piața noastră unică.

    Așadar, aceasta este o situație din care va avea de câștigat toată lumea. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit, dar vreau să mulțumesc și guvernului federal al Germaniei. Vă mulțumesc sincer tuturor pentru această realizare și fiindcă credeți în potențialul imens al Europei.”

    Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat importanța accesului la semiconductori pentru Germania, considerându-l de o importanță deosebită, în timp ce ministrul Economiei, Robert Habeck, a promis că guvernul german va face tot posibilul pentru ca proiectul să fie finalizat conform planului în 2027, în ciuda provocărilor bugetare.

    Gigantul taiwanez TSMC a format o societate mixtă denumită European Semiconductor Manufacturing Company pentru a construi această fabrică, în colaborare cu companiile europene Robert Bosch, Infineon și NXP. Deși fabrica va produce cipuri mai puțin avansate decât cele utilizate în inteligența artificială și smartphone-uri, acestea vor fi esențiale pentru aplicațiile industriale și pentru sectorul auto, care depind de aceste tehnologii. Această investiție vine în contextul în care compania taiwaneză TSMC dezvoltă proiecte similare în Statele Unite și Japonia.

  • Consiliul a dat votul final asupra legii privind cipurile

    Consiliul a dat votul final asupra legii privind cipurile

    Actul privind cipurile urmărește să creeze condițiile pentru dezvoltarea unei baze industriale europene în domeniul semiconductorilor, să atragă investiții, să promoveze cercetarea și inovarea și să pregătească Europa pentru eventuale crize în aprovizionarea cu cipuri, așa cum a fost și cea din timpul pandemiei de Covid 19. Programul își propune să mobilizeze investiții publice și private în valoare de peste 40 de miliarde de euro, obiectivul fiind acela de a reduce dependența externă și de a dubla cota de piață globală a Uniunii Europene în domeniul semiconductorilor, de la 10 % în prezent la cel puțin 20 % până în 2030. Actul legislativ urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării. Consiliul Uniunii Europene a adoptat și o modificare a regulamentului privind acțiunile comune cuprinse în programul Orizont Europa, modificare ce va permite inițiative comune pentru cipuri, similare cu cele privind tehnologiile digitale esențiale.

    Contextul în care blocul comunitar a decis să reglementeze mai clar această industrie este acela că, în prezent, Europa depinde în prea mare măsură de cipurile produse în străinătate. Acest lucru afectează industria și alte sectoare strategice, precum sănătatea, apărarea sau energia. De aceea, Actul privind cipurile își propune să reducă vulnerabilitățile și dependențele UE de actorii străini, să consolideze baza industrială pentru semiconductori și să încurajeze afacerile în domeniu. Cipurile sunt dispozitive mici, compuse din semiconductori, materiale capabile să permită sau să blocheze fluxul de energie electrică, să stocheze cantități mari de informații sau să efectueze operații matematice și logice. Ele sunt esențiale pentru o gamă largă de produse, de la carduri bancare până la autoturisme sau telefoane inteligente.


  • Parlamentul European: legislaţie pentru stimularea producţiei de cipuri în UE

    Parlamentul European: legislaţie pentru stimularea producţiei de cipuri în UE

    Cunoscute sub denumirea de circuite integrate, microcipurile electronice sunt elemente esențiale pentru produsele digitale. Sunt folosite, practic, peste tot: la fabricarea computerelor şi a telefoanelor mobile, în aparatura electrocasnică, în educație şi divertisment, la fabricarea autoturismelor, trenurilor şi avioanelor, în serviciile medicale şi în tot ceea ce înseamnă automatizări şi comunicaţii.

    Creşterea foarte mare a cererii la nivel mondial şi factori precum pandemia de coronavirus, războiul comercial dintre Statele Unite şi China sau războiul din Ucraina au aruncat, în ultimii ani, omenirea într-o criză a semiconductorilor, care a afectat puternic producţia şi aprovizionarea cu cipuri, inclusiv în Uniunea Europeană.

    Aproape 80% dintre furnizorii firmelor europene care operează în industria semiconductorilor au sediul în afara Uniunii Europene. Prin adoptarea Actului legislativ privind cipurile, Europa dorește să-și consolideze capacitățile de producție de semiconductori pentru a-și asigura competitivitatea în viitor, pentru a rămâne în avangarda tehnologiei și pentru a-și asigura aprovizionarea.

    Astăzi, ponderea Uniunii Europene în capacitatea globală de producție a cipurilor este mai mică de 10%. Legislația propusă acum urmărește creșterea acestei cote la 20%.

    Prin noua lege, vor fi sprijinite proiecte care sporesc securitatea aprovizionării Uniunii, prin atragerea de investiții și creșterea capacității de producție. Întreprinderile mici și mijlocii vor beneficia de un sprijin sporit. În timpul discuțiilor cu reprezentanții Consiliului, deputații europeni au asigurat 3,3 miliarde de euro pentru cercetare și inovare în domeniul cipurilor. Va fi creată o rețea de centre specializate care vor atrage specialişti în zonele de cercetare, proiectare și producție.

    Se va institui şi un mecanism de răspuns la criză, prin care Comisia va evalua riscurile asupra alimentării Uniunii Europene cu semiconductori şi va putea aplica, la nevoie, unele măsuri de urgență.

    Parlamentul European sprijină, de asemenea, întărirea colaborării cu partenerii strategici internaţionali şi pe tema drepturilor de proprietate intelectuală, pentru a garanta avantaje competitive și protecție pentru sectorul european al cipurilor şi semiconductorilor.

    Legislația a fost adoptată cu 587 de voturi pentru, 10 împotrivă și 38 de abțineri. Pentru a intra în vigoare, va trebui acum să fie avizată de Consiliul Uniunii Europene.


  • Românii vor putea opta pentru cartea de identitate electronică

    Românii vor putea opta pentru cartea de identitate electronică

    Guvernul a aprobat în ședința de astăzi un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetăţenilor români prin care se asigură premisele necesare punerii în circulație a unui nou document de identificare electronic.





    Despre cartea electronică de identitate (CEI)


    Cartea electronică de identitate (CEI) va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și în sisteme informatice ale altor instituții publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condițiile legii. CEI va facilita astfel accesul cetățeanului la diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare etc.), cu efecte majore privind simplificarea relației cu autoritățile publice, creşterea calității şi accesibilității serviciilor publice.



    CEI va respecta cerințele Comisiei Europene privind securizarea documentelor în contextul combaterii terorismului, al migrației ilegale, al traficului de droguri și de persoane, cărțile de identitate actuale fiind realizate cu tehnologie din anii 90.


    Noul document de identificare va oferi cetățenilor garanții suplimentare de securitate, iar instituțiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document.


    Proiectul de lege aprobat astăzi prevede posibilitatea cetățeanului de a opta pentru eliberarea unei cărți electronice de identitate, cu sau fără imaginea impresiunilor papilare a celor două degete arătătoare, sau a unei cărți de identitate simple, fără CIP. În cazul minorilor, la solicitarea părinților sau a reprezentaților legali, se introduce posibilitatea eliberării unei cărți de identitate simplă sau electronică, indiferent de vârsta copilului.


    CEI va permite, printre altele, autentificarea în Platforma informatică a sistemului public al asigurărilor sociale de sănătate pentru a dovedi calitatea de asigurat a titularului. Noul document de identitate nu va conține date medicale, ci doar datele de identificare ale titularului. Cardul de sănătate își încetează valabilitatea în momentul emiterii către titular a unei cărți electronice de identitate. Pentru persoanele care nu vor solicita eliberarea unei cărți electronice de identitate, se vor emite în continuare carduri de sănătate, în aceleași condiții din prezent.



    Totodată sunt stabilite termene, diferențiate, de valabilitate a actelor de identitate, în funcție de vârsta titularului, în scopul surprinderii modificărilor fizionomiei titularului.