Tag: Cisnadie

  • Cisnădie, oraș cu parfum medieval

    Cisnădie, oraș cu parfum medieval

    Cunoscut atât în
    România, cât și peste hotare pentru calitatea covoarelor din lână care se
    confecționau în fabricile acestui oraș, Cisnădie, situat în județul Sibiu, impresionează
    prin frumusețea și prin importanța clădirilor, dar și prin armonia cu care se
    îmbină cele trei culturi care conviețuiesc aici: română, germană și maghiară.
    Din această îmbinare, a rezultat o așezare deosebită, cu o istorie frumoasă și bogată
    în tradiții. Ajungem, așadar, azi în centrul României, în Transilvania, într-o
    zonă foarte pitorească, între coline, la numai 20 de km de Sibiu, un adevărat
    magnet pentru turiști. Aici, Cisnădie poate fi o destinație de o zi sau chiar
    de mai multe. Motivațiile turiștilor de a petrece o vacanță în orașul Cisnădie
    sunt diverse, spune Daniel Mihăilescu,
    consilier la Primărie Unii turiști caută odihnă și relaxare,
    alții turism de aventură, unii preferă natura. Avem turiști care sunt
    interesați să descopere noi obiective istorice sau aspecte culturale. La
    nivelul orașului Cisnădie, s-au dezvoltat o serie de produse turistice:
    turismul cultural, de recreere, odihnă și turismul sportiv.



    În Evul Mediu,
    Cisnădie era cunoscut sub numele de Heltau și era renumit pentru atelierele de
    fabricat seceri, coase și, mai ales, postav. Turistul care ajunge în Cisnădie
    va observa cu siguranță turnul bisericii evanghelice fortificate din centrul
    orașului. Turnul Clopotniță, după cum îl numesc localnicii, a fost o adevărată inovație
    a Evului Mediu. A fost primul turn cu ceas din Transilvania și primul turn de
    la est de Viena pe care a fost instalat un paratrăsnet. Daniel Mihăilescu În Cisnădie există biserica evanghelică fortificată, cu hramul sfintei
    Walpurga, construită la începutul secolului al XIII-lea. Aceasta a fost
    fortificată după atacul turcesc din 1493. Este o biserică-cetate care atrage
    foarte mulți turiști la noi în oraș. Chiar lângă biserică se află muzeul industriei
    textile din Cisnădie, care este unic în România, iar existența sa se datorează
    în primul rând tradiției industriei textile care există în orașul Cisnădie. De
    asemenea, la Cisnădie, în perioada iernii, există și un patinoar acoperit, cu o
    suprafață mai mare de 800 de metri pătrați, cu prețuri accesibile pentru toată
    lumea. Se pot face drumeții în sezonul cald. Există chiar și un traseu
    cicloturistic.



    Clădirea în care
    se află Expoziția Muzeală Istoricul Industriei Textile este un monument de arhitectură.
    Aici veți găsi expuse steagurile breslei postăvarilor, datate din anul 1834, instrumente
    de prelucrat lâna, un război de țesut original, documente, dar și utilaje
    manuale folosite la prelucrarea lânii între anii 1700 și 1900. Iar, dacă veți
    dori să petreceți mai multe zile în Cisnădie, trebuie să știți că nu veți
    întâmpina dificultăți la cazare. Daniel Mihăilescu, , consilier, Primăria
    Cisnădie În zonă, există peste 200 de locuri de cazare de
    trei, patru și cinci margarete. Există un Centru de informare turistică, iar
    acesta asigură informarea și promovarea obiectivelor, produselor și traseelor
    turistice centrate pe orașul Cisnădie și împrejurimi.



    În piața centrală
    a orașului Cisnădie, vă întâmpină casele vechi, construite după anul 1800 și în
    perioada cuprinsă între anii 1900-1940, care aparțin stilului gotic. Acestea vă
    oferă posibilitatea de a admira caracteristicile specifice construcțiilor
    țărănești din Transilvania. De asemenea, străduțele înguste și întortocheate
    domină, păstrându-și și acum aspectul medieval.
    Invitația a fost lansată. Vă așteptăm și data viitoare cu o nouă
    destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • Sports roundup

    Sports roundup

    Romanian athlete Georgeta Popescu has
    walked away with gold from the one-woman bobsleigh race at the Youth Winter
    Olympics in Laussane. Popescu’s time in the two rounds of the competition stood
    at 2 minutes, 26 seconds and 84 hundredths. Viktoria Cernanska of Slovakia came
    second and Celine Harms of Germany ended the race on the third position.

    Another athlete from Romania Antonia
    Sarbu came 13th in the same competition. This is the second medal
    won by the Romanian delegation after the bronze reaped by Ramona Ionel in the
    speed-skating relay race on Wednesday.








    Romanian women’s side Magura
    Cisnadie came a cropper 33-22 in an away match against Danish side Kobenhavn
    Handball. Cisnadie has lost all the matches they played in the competition’s
    groups. In the same group, Siofok of Hungary ended in a 30-all draw their match
    against the Croatians from Podravka Koprivnica.








    Siofok ranks first in the group’s
    ranking with five points followed by Koprivnica also with five, Kobenhavn with
    two and Cisnadie with no points. Cisnadie will be playing Kobenhavn again on
    January 26th, which will also see the return game pitching Podravka
    against Siofok.








    In group C Gloria Bistrita-Nasaud
    has lost to another Danish side Odense Handbold 19-25 in an away game.
    Hungarian side ERD has secured a 29-24 win against MKS Lublin of Poland. Odense
    comes first in the ranking with 6 points, followed by ERD with 3, Bistrita with
    2 and MKS with one. Gloria will be up against Odense in a home game on January
    26th, while the Polish side will be playing on their own turf the
    Hungarians from ERD.








    Romanian tennis player Sorana
    Cirstea has qualified for the second round of Australian Open, the year’s first
    grand slam tournament, after a 6-2, 7-6 win against the Czech challenger
    Barbora Strycova. Cirstea’s next opponent will be the young US player Cori
    Gauff, who comes after a 7-6, 6-3 win against Venus Williams.








    Another three Romanians are on the
    competition’s main draw; Simona Halep, who will be up against Jennifer Brady of
    the US, Irina Begu, who will be playing Kiki Bartens of the Netherlands and
    Monica Niculescu, who will take on Alize Cornet of France.






    (translated by bill)

  • Sports roundup

    Sports roundup

    Romanian athlete Georgeta Popescu has
    walked away with gold from the one-woman bobsleigh race at the Youth Winter
    Olympics in Laussane. Popescu’s time in the two rounds of the competition stood
    at 2 minutes, 26 seconds and 84 hundredths. Viktoria Cernanska of Slovakia came
    second and Celine Harms of Germany ended the race on the third position.

    Another athlete from Romania Antonia
    Sarbu came 13th in the same competition. This is the second medal
    won by the Romanian delegation after the bronze reaped by Ramona Ionel in the
    speed-skating relay race on Wednesday.








    Romanian women’s side Magura
    Cisnadie came a cropper 33-22 in an away match against Danish side Kobenhavn
    Handball. Cisnadie has lost all the matches they played in the competition’s
    groups. In the same group, Siofok of Hungary ended in a 30-all draw their match
    against the Croatians from Podravka Koprivnica.








    Siofok ranks first in the group’s
    ranking with five points followed by Koprivnica also with five, Kobenhavn with
    two and Cisnadie with no points. Cisnadie will be playing Kobenhavn again on
    January 26th, which will also see the return game pitching Podravka
    against Siofok.








    In group C Gloria Bistrita-Nasaud
    has lost to another Danish side Odense Handbold 19-25 in an away game.
    Hungarian side ERD has secured a 29-24 win against MKS Lublin of Poland. Odense
    comes first in the ranking with 6 points, followed by ERD with 3, Bistrita with
    2 and MKS with one. Gloria will be up against Odense in a home game on January
    26th, while the Polish side will be playing on their own turf the
    Hungarians from ERD.








    Romanian tennis player Sorana
    Cirstea has qualified for the second round of Australian Open, the year’s first
    grand slam tournament, after a 6-2, 7-6 win against the Czech challenger
    Barbora Strycova. Cirstea’s next opponent will be the young US player Cori
    Gauff, who comes after a 7-6, 6-3 win against Venus Williams.








    Another three Romanians are on the
    competition’s main draw; Simona Halep, who will be up against Jennifer Brady of
    the US, Irina Begu, who will be playing Kiki Bartens of the Netherlands and
    Monica Niculescu, who will take on Alize Cornet of France.






    (translated by bill)

  • Biserici fortificate transilvănene

    Biserici fortificate transilvănene

    Ajungem azi în
    Transilvania, în județele Brașov și Sibiu, în câteva dintre cele mai vechi și
    mai frumoase biserici fortificate. Așezate într-un cadru natural deosebit, în
    câteva dintre acestea se mai organizează slujbe și diverse evenimente
    culturale. Traseele care cuprind vizitarea acestor monumente vă asigură o
    incursiune în legendele și istoria
    bogată a locului.


    Ne oprim pentru prima
    dată în Hărman sau Huntschprich în dialectul săsesc, în traducere Muntele
    Mierii. Este un sat mic și liniștit, aflat în centrul României, la circa zece
    km de Brașov. Cel mai impresionant obiectiv de aici este biserica fortificată
    din centru, o adevărată cetate, foarte bine conservată, ridicată în secolul al
    XII-lea. De departe, se poate vedea turnul principal al bisericii. Acesta e
    înconjurat de alte patru turnulețe. Nu e o imagine comună a bisericilor din
    sate, iar prezența turnurilor semnifica dreptul de a pedepsi cu moartea în
    localitatea respectivă, un aspect rar întâlnit în localitățile mici. Apoi, se
    văd zidurile masive și șanțul de apă, care, inițial, înconjura complet cetatea,
    un mod de apărare în Evul Mediu. Țăranii nu aveau pregătire militară și se
    bazau mai mult pe construcția în sine a cetății, explică Dan Ilică-Popescu,
    custodele cetății Hărman.

    Aveau patru porți până la intrarea în
    curte. Din curte, se vede biserica masivă, cu căsuțe pentru localnicii din
    comunitate, ceva inedit în Țara Bârsei. Acestea au fost construite lângă
    biserică. Din păcate, s-au păstrat doar căsuțele din partea de sud. În prezent,
    au devenit muzee: un muzeu cu o parte din portul săsesc și o școală veche în
    care, pentru cei vorbitori de limbă germană, e interesant să mai audă dialectul
    care se vorbește aici. Noi oferim ghidaj vizitatorilor în limbile română,
    germană sau engleză. Avem și un ghid informativ cu descrierea cetății și a
    obiectelor din muzee în mai multe limbi: română, germană, italiană, spaniolă,
    franceză, ebraică. Avem în pregătire versiunile în poloneză și rusă. Încercăm
    să acoperim cât se poate de mult.


    Tot în județul Brașov, pe
    unul dintre versanții nordici ai muntelui Măgura Codlei, acum mai bine de 800
    de ani, cavalerii teutoni ridicau o fortăreață. Cetatea Neagră, căci așa au denumit-o, a fost mai apoi
    transformată în cetate țărănească. Se întâmpla în anul 1432. În momentul de
    față, toți turiștii se miră de zidurile impresionante. Au între opt și zece metri
    înălțime și doi metri lățime. La biserica fortificată din Codlea o veți putea
    cunoaște pe Ileana Nica. Ea face voluntariat de cinci ani și este gazda celor
    care se opresc să vadă monumentul.

    Biserica datează din a doua jumătate a
    secolului al 13-lea. A fost inițial o biserică catolică și fusese construită
    doar partea din spate. De aceea, la intrare pare ciudat să vezi două stiluri
    diferite în aceeași biserică. Partea din spate este în stil romanic, cea din
    față este în stil gotic. Partea gotică a fost ridicată în secolul al 15-lea,
    odată cu zidurile de apărare, când a și fost transformată din biserică catolică
    în biserică evanghelică.


    Tavanul este punctul de
    atracție al bisericii fortificate, spune ghidul de turism Ileana Nica. Însă,
    tot la biserica fortificată, veți putea vedea și o expoziție inedită de
    tablouri.

    Tavanul este unic. Este format din 252 de casete. Fiecare este o altă
    reprezentare a lui Martin Luther. Niciuna nu este la fel. Pictura este
    diferită. Mai există tavane casetate, dar nu așa. A fost făcut în secolul al
    18-lea de către un pictor pe nume Johannes Stolz. Colecția de tablouri aparține
    celui care a repictat în secolul 20 toată biserica, a refăcut toate picturile.
    E un pictor local care a trăit în perioada 1886 – 1980. E interesant că a prins
    toate momentele istorice cele mai importante, iar asta se vede foarte clar în
    tablourile lui. Are tablouri cu femei la câmp, îmbrăcate în port popular și în
    haine țărănești. Totodată, veți vedea lângă ele un tablou cu femeile la câmp în
    perioada comunismului când se schimbase total moda. Au fost turiști care au
    văzut expoziția și, văzând numele, au zis că au auzit de pictorul nostru în
    Viena. În timpul vieții, el a pictat peste 2.000 de tablouri.



    Mai la vest, ajungem în
    județul Sibiu, în Cisnădie. Orașul este recunoscut pentru biserica fortificată
    din centrul acestuia, cu hramul sfintei Walpurga. Este ridicat de sași acum opt
    secole, iar în Evul Mediu, era cunoscut sub numele de Heltau și era renumit
    pentru atelierele de fabricat seceri, coase și mai ales postav. Turistul care
    ajunge în Cisnădie va observa cu siguranță turnul bisericii evanghelice
    fortificate din centrul orașului. Turnul Clopotniță, după cum îl numesc
    localnicii, a fost o adevărată inovație a Evului Mediu. A fost primul turn cu
    ceas din Transilvania și primul turn de la est de Viena pe care a fost instalat
    un paratrăsnet. Bell Ioan este curator al bisericii evanghelice fortificate din
    Cisnădie.

    Este construită la începutul secolului al XIII-lea. Este o bazilică
    romană, fostă catolică până în 1544, când s-a trecut la evanghelici, reformați,
    luterani, creștini. Fundația este aceeași, însă au existat mai multe etape de
    construcție, pe parcursul mai multor generații. De-a lungul timpului,
    locuitorii din Cisnădie s-au apărat de dușmani în această biserică din
    Cisnădie. Așadar, prima construcție a fost în stil gotic. Nava mijlocie a rămas
    în stil gotic. Peste biserică, s-au construit trei turnuri de apărare la nord,
    la sud și peste altar. Din aceste turnuri se trăgea cu pușca. Probabil că n-au
    fost suficiente, întrucât atacul invadatorilor a continuat. Întâi au fost
    mongolii, apoi tătarii, hunii, habsburgi au venit pe rând și au jefuit
    oamenii.



    În Transilvania, pe o
    arie relativ restrânsă, veți găsi peste 200 de biserici, biserici fortificate,
    castele bisericești și cetăți. Unele dintre ele sunt parte a Patrimoniului
    Mondial UNESCO. Li se alătură o mulțime de biserici citadine și sisteme de
    fortificații orășenești. Iar multe dintre acestea sunt incluse într-un program
    al cărui motto este Descoperă sufletul Transilvaniei. Programul își propune
    restaurarea și întreținerea monumentelor prin promovarea Transilvania Card. Acest
    card care vă oferă reduceri la diverși parteneri și acces gratuit în cetățile
    fortificate și la evenimentele din acestea. Cardul costă 55 de lei (12 euro) și
    poate fi cumpărat de la adresa transilvania-card.ro.

  • Cisnădie

    Cisnădie

    În luna
    noiembrie, Guvernul României a aprobat atestarea a 11 localități din România ca
    stațiuni turistice de interes local. Printre acestea, regăsim orașul Cisnădie,
    din Transilvania, situat într-o zonă foarte pitorească, între coline. Pentru a
    afla motivele pentru care Cisnădie a fost inclus pe harta stațiunilor turistice
    din România, am vorbit cu Daniel Mihăilescu, purtător de cuvânt al Primăriei. Cisnădie este un oraș foarte frumos, care, într-adevăr, merita acest
    statut, iar motivațiile turiștilor de a petrece o vacanță în orașul Cisnădie
    sunt diverse. Unii turiști caută odihnă și relaxare, alții turism de aventură,
    unii preferă natura. Avem turiști care sunt interesați să descopere noi,
    obiective istorice sau aspecte culturale. La nivelul orașului Cisnădie, s-au
    dezvoltat o serie de produse turistice: turismul cultural, de recreere, odihnă
    și turismul sportiv.


    În Evul Mediu, Cisnădie
    era cunoscut sub numele de Heltau și era renumit pentru atelierele de fabricat
    seceri, coase și mai ales postav. Turistul care ajunge în Cisnădie va observa
    cu siguranță turnul bisericii evanghelice fortificate din centrul orașului.
    Turnul Clopotniță, după cum îl numesc localnicii, a fost o adevărată inovație a
    Evului Mediu. A fost primul turn cu ceas din Transilvania și primul turn de la
    est de Viena pe care a fost instalat un paratrăsnet. Dacă veți alege noua
    stațiune Cisnădie ca destinație de vacanță, există câteva obiective la care ar
    trebui neapărat să ajungeți. Daniel Mihăilescu, purtător de cuvânt al
    Primăriei. În Cisnădie există biserica evanghelică
    fortificată, cu hramul Walpurga, construită la începutul secolului al XIII-lea.
    Aceasta a fost fortificată după atacul turcesc din 1493. Este o
    biserică-cetate, care atrage foarte mulți turiști la noi în oraș. Chiar lângă
    biserică se află Muzeul Industriei Textile din Cisnădie, care este unic în
    România, iar existența sa se datorează în primul tradiției industriei textile,
    care există în orașul Cisnădie. De asemenea, la Cisnădie, în perioada iernii,
    există și singurul patinoar acoperit din județul Sibiu, cu o suprafață mai mare
    de 800 de metri pătrați, cu prețuri foarte mici, accesibile pentru toată lumea.
    Se pot face drumeții în sezonul cald. Există chiar și un traseu cicloturistic,
    care a fost chiar anul acesta modernizat de Serviciul Salvamont Cisnădie.


    Revenim la
    obiectivul turistic principal din Cisnădie, biserica fortificată. Ioan Bell
    este curatorul acesteia și ne face o scurtă prezentare. A fost o bazilică romană, fostă catolică
    până în 1544, când s-a trecut la evanghelici, reformați, luterani, creștini. Fundația este aceeași, însă au existat mai multe etape de construcție, pe
    parcursul mai multor generații. De-a lungul timpului, locuitorii din Cisnădie
    s-au apărat de dușmani în această biserică din Cisnădie. Așadar, prima
    construcție a fost în stil gotic. Nava mijlocie a rămas în stil gotic. Peste
    biserică, s-au construit trei turnuri de apărare la nord, la sud și peste
    altar. Din aceste turnuri se trăgea cu pușca. Probabil că n-au fost suficiente,
    întrucât atacul invadatorilor a continuat. Întâi au fost mongolii, apoi
    tătarii, hunii, habsburgii au venit pe rând și au jefuit oamenii.


    Dacă doriți să
    vizitați biserica-cetate, trebuie să știți că nu veți întâmpina dificultăți la
    cazare. Daniel Mihăilescu, purtător de cuvânt al Primăriei În Cisnădie și
    Cisnădioara există peste 200 de locuri de cazare de trei, patru și cinci
    margarete. În viitor, avem în vedere să construim două hoteluri în Cisnădie.
    Există un Centru de informare turistică, iar acesta asigură informarea și
    promovarea obiectivelor, produselor și traseelor turistice centrate pe orașul
    Cisnădie și împrejurimi.



    Invitația a fost lansată. Vă așteptăm și data viitoare
    cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!

  • Biserica evanghelică fortificată din Cisnădie

    Biserica evanghelică fortificată din Cisnădie

    Ajungem astăzi într-un oraș de
    poveste, așezat între coline, în Transilvania. Se numește Cisnădie și este
    recunoscut pentru biserica fortificată din centrul acestuia, cu hramul sfintei Walpurga.
    Este un oraș întemeiat de sași acum opt secole. În Evul Mediu, era cunoscut sub
    numele de Heltau și era renumit pentru atelierele de fabricat seceri, coase și
    mai ales postav. Turistul care ajunge în Cisnădie va observa cu siguranță
    turnul bisericii evanghelice fortificate din centrul orașului. Turnul
    Clopotniță, după cum îl numesc localnicii, a fost o adevărată inovație a Evului
    Mediu. A fost primul turn cu ceas din Transilvania și primul turn de la est de
    Viena pe care a fost instalat un paratrăsnet.


    Ghidul
    nostru de azi este Bell Ioan și este curator al bisericii evanghelice
    fortificate din Cisnădie. Este construită la începutul secolului al
    XIII-lea. Este o bazilică romană, fostă catolică până în 1544, când s-a trecut
    la evanghelici, reformați, luterani, creștini. Fundația este aceeași, însă au
    existat mai multe etape de construcție, pe parcursul mai multor generații. De-a
    lungul timpului, locuitorii din Cisnădie s-au apărat de dușmani în această
    biserică din Cisnădie. Așadar, prima construcție a fost în stil gotic. Nava
    mijlocie a rămas în stil gotic. Peste biserică, s-au construit trei turnuri de
    apărare la nord, la sud și peste altar. Din aceste turnuri se trăgea cu pușca.
    Probabil că n-au fost suficiente, întrucât atacul invadatorilor a continuat.
    Întâi au fost mongolii, apoi tătarii, hunii, habsburgi au venit pe rând și au
    jefuit oamenii.


    Scopul invadatorilor
    nu era să distrugă cetățile, ci să plece cu bani, aur și alimente, explică Bell
    Ioan, care ne vorbește despre rolul pe care l-a avut în trecut monumentul. Comunitățile săsești nu au organizat o armată, ci fiecare comunitate
    s-a apărat într-o astfel de biserică fortificată, în Transilvania. Zidurile de
    apărare ale bisericii din Cisnădie au fost ridicate în secolul al XV-lea. În biserica-cetate
    din Cisnădie nu erau locuințe și nu se putea locui. În locul acestora, a fost
    ridicată fortificația. În incinta cetății se refugiau de pericol pe o perioadă
    determinată doar copiii, bătrânii și bolnavii. În cazul unui atac, în fața
    căruia trebuia apărată biserica, ei erau încuiați aici în siguranță.


    În partea de sud
    există patru turnuri de apărare, continuă Bell Ioan, curatorul bisericii
    evanghelice fortificate din Cisnădie. La intrarea din stradă a fost tot un
    turn de apărare, însă, în jurul anilor 1700, a fost transformat în locuință de
    serviciu pentru îngrijitori. Apoi, avem casa parohială într-unul dintre
    turnuri, depozitul de praf de pușcă și mai avem și Turnul Grânelor. La
    construcția turnurilor de apărare s-au făcut și niște bolți, 32 la număr,
    numite camere de conservare. Aveau forma unei magazii. Pe vremea aceea, nu erau
    trotuare în jurul cetății. Intrarea și trotuarul de acum datează din anul 1601.
    Începând de atunci, s-a renunțat la apărare, s-au demontat magaziile și s-a
    făcut trotuarul în jurul cetății. În magaziile respective se păstrau toate
    alimentele, iar oamenii puteau veni într-o anumită zi a săptămânii pentru a-și
    putea lua alimentele pentru săptămâna următoare.


    În
    prezent, se țin slujbe în limba română în biserica cetate din Cisnădie în
    fiecare duminică. Există un preot, un cor de copii și o comunitate de circa 300
    de credincioși. Sași nu mai există decât puțin peste 60 de persoane,
    majoritatea în vârstă.



    Rubrică realizată cu sprijinul Departamentului pentru
    Relaţii Interetnice al Guvernului României, prin programul Diversitate şi
    patrimoniu cultural prin prisma mass-media, Biserici şi cetăţi fortificate în
    judeţele Braşov şi Sibiu

  • Pralinele terapeutice

    Pralinele terapeutice

    Dincolo de
    faptul că este gustoasă şi că ne trezeşte simţul autocritic, atunci când o
    mâncăm, pe principiul legii lui Murphy potrivit căreia: Tot ce este bun
    în viaţă este ori ilegal ori imoral ori îngraşă, ciocolata conţine
    minerale ca fosfor, magneziu, calciu, potasiu, natriu şi fier. Iar studiile
    clinice arată că fosforul hrăneşte creierul, magneziul reglează procesul de
    regenerare a celulelor, calciul ajută la întărirea dinţilor şi a gingiilor,
    previne acţiunea cariilor. Astfel, ciocolata ajută la micşorarea producerii
    colesterolului, dăunător sistemului cardiovascular, în special, inimii,
    îmbunătăţeşte circulaţia sangvină şi reglează activitatea sistemului
    cardiovascular. Iar potrivit studiilor, consumul a 50 grame de ciocolată zilnic
    îmbunătăţeşte sănătatea.


    Ani de studiu
    au făcut însă ca un produs miraculos să apară pe piaţă: pralinele terapeutice,
    indicate pentru susţinerea sistemului imunitar sau unui efort susţinut.


    Ne-a vorbit
    despre inedita asociere, directorul fabricii de ciocolată producătoare, Florin
    Balan: A fost o întâlnire foarte frumoasă dintre două produse excepţionale,
    ciocolata şi mierea şi nu numai, mierea de albine, ci produsele apicole. Vine
    în urma unor cercetări a două domenii diferite, făcute de oameni care s-au
    ocupat de aceste domenii de peste 20 de ani. Fiecare a avut evoluţia lui,
    fiecare a dezvoltat un produs, unii pe partea de apicultură, ceilalţi pe partea
    de ciocolată. Şi atunci a rezultat un produs excepţional. De ce această
    asociere? Pentru că fiecare dintre cele două produse au nişte principii
    terapeutice, fiecare în parte, care împreună pot aduce un plus pentru alimentaţie,
    pentru susţinerea organismului. Din acest motiv am ajuns noi la concluzia că
    este nevoie de un astfel de produs.



    Florin Balan
    ne-a spus de unde vine magia acestor praline: Despre ciocolată se poate povesti foarte mult, eu m-aş referi mai mult
    la acest produs: praline apiterapeutice. Practic fiecare aduce conţinutul său
    de vitamine, de minerale, de aminoacizi, de elemente nutriţionale excepţionale.
    Ele nu fac altceva decât împreună să ajute consumatorul să depăşească anumite
    situaţii de excepţie, stress excepţional, o boală care îl poate afecta, o
    situaţie în care organele nu se mai pot susţine. Atunci noi venim cu acest
    aport excepţional.


    Iar produsul
    pilot a ajuns pe piaţă, întâi în magazinele de profil: Vine cu detalii Florin
    Balan: Proiectul este început de vreo
    trei ani, noi am tot studiat astfel încât să ajungem la formula optimă a
    acestor praline şi din punct de vedere al gustului şi din punct de vedere al
    sustenabilităţii ca pacient-consumator. Acum trei ani au început aceste studii
    aprofundate împreună. De vreo doi ani am testat produsul pe piaţă. Ele pot fi
    găsite în anumite magazine de specialitate, magazinele naturiste şi în unele
    lanţuri de supermarketuri, unde sunt deja pe raft.


    Pralinele
    produse la Cisnădie (judeţul Sibiu) sunt solicitate şi în străinătate, după ce
    au fost prezentate la un congres internaţional din Germania. Medicamentul dulce
    cântăreşte cinci grame, cât jumătate de bomboană obişnuită. Pralina
    apiterapeutică conţine în proporţie de 50% o cremă realizată dintr-un cocktail
    produs tot în judeţul Sibiu, de un specialist recunoscut în domeniul
    apiculturii. Cocktailul are ca ingrediente: miere de albine, polen crud,
    păstură, extracte de propolis şi lăptişor de matcă crud. Toată această cremă
    este apoi învelită în ciocolată neagră.


    Dincolo de
    detaliile tehnice, Florin Balan ne-a recomandat această bomboană ca fiind
    delicioasă: Ca gust, lumea trebuie să
    înţeleagă că este o pralină, care îmbină plăcutul dintr-o ciocolată şi care în
    interior are acest cocktail apicol, care este mai mult decât miere, este un amestec de polen, lăptişor de matcă,
    păstură, foarte multe elemente înglobate. Este ca o pralină, ca o bomboană
    foarte delicioasă, cu ciocolată neagră, astfel încât să avem cât mai puţin
    zahăr de sinteză şi care are la interior o umplutură pe bază de miere de
    albine. Cu alte cuvinte vom avea ceva ce în alte praline nu întâlnim: un gust
    deosebit, un mariaj perfect între ciocolată şi produsul apicol.


    Producătorii
    recomandă două praline pe zi, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10
    ani, trei praline pe zi pentru copiii cu
    vârsta între 10 şi 18 ani şi patru praline pe zi pentru adulţi. Persoanele care
    sunt diabetice sau sunt alergice la produsele apicole sunt singurele care
    trebuie să aibă grijă când consumă aceste praline cu efect terapeutic.


    Printre
    inovaţiile fabricii de ciocolată de la Cisnădie se numără şi folosirea unei
    ciocolate de origine, am mai aflat de la Florin Balan: Acum
    folosim foarte multă ciocolată din zona Americii Latine, de unde începe istoria
    ciocolatei, astfel încât să avem nişte produse de excepţie, care să aibă un
    gust special, deosebit şi care să fie altceva faţă de ceea ce se găseşte în mod
    normal pe piaţă.


    La cel de-al
    X-lea Congres naţional de apiterapie, pralinele terapeutice sunt subiectul
    forte: Între 6-10 octombrie, la Sibiu se
    desfăşoară al zecelea Congres Naţional
    de Apiterapie. Cu această ocazie vor fi prelegeri legate de profesorul
    Stângaciu, de Cornelia Doşteţan, oameni care au contribuit la acest proiect al
    pralinelor apiterapeutice. Dacă există oameni care vor să ştie mai mult, îi
    aştept la Sibiu!,
    ne-a mai spus Florin Balan, mândru să ne prezinte un
    dulce atât de sănătos.

  • Hörerpostsendung 11.12.2016

    Hörerpostsendung 11.12.2016

    Herzlich willkommen zur Hörerpostsendung von RRI und einen wunderbaren 3. Advent!



    Die Weihnachtszeit naht und in dem Sinne haben wir schon frühe Weihnachtsgrü‎ße erhalten (u.a. von Harald Gabler im Namen des Rhein-Main-Radio-Clubs sowie von Birgit Denker und Siegbert Gerhard), aber auch Fragen. So etwa wollten die zuletzt genannten Hörer aus Frankfurt am Main, aber auch Herbert Jörger (aus Baden-Württemberg) wissen, wie es um die Weihnachtsmärkte in Rumänien bestellt ist. Siegbert Gerhard schrieb z.B. Folgendes:



    Liebe Freunde,



    mit der angehängten PDF-Datei sende ich einen interessanten Presseartikel zum Frankfurter Weihnachtsmarkt.



    Meine Frau Birgit und ich bevorzugen die kleineren Weihnachtsmärkte in den Frankfurter Stadtteilen, welche von den Vereinen organisiert sind und viel gemütlicher und sehr schön sind, oft erklingt dort auch weihnachtliche Posaunenmusik und Chorgesang. Auch gibt es viele weihnachtliche Präsente, Speisen und Getränke zu erschwinglichen Preisen.



    Gibt es auch Weihnachtsmärkte bei Euch, wer veranstaltet sie, sind sie mehr kommerziell oder vereinsgeprägt?



    Gibt es insbesondere auch spezielle deutsche Weihnachtsmärkte?



    Und Herbert Jörger formulierte seine Frage knapp:



    Gibt es in Rumänien auch Weihnachtsmärkte wie in Deutschland? An welchem Ort ist der grö‎ßte und schönste Weihnachtsmarkt?




    Vielen Dank für Ihr Interesse, liebe Freunde. Zunächst muss man festhalten, dass die Adventszeit als solche in Rumänien überwiegend von Menschen römisch-katholischen oder evangelischen Glaubens begangen wird. Der orthodoxen Mehrheitsbevölkerung ist der Begriff nicht so geläufig. Die Ostkirchen begehen den Advent als sechswöchige Fastenzeit, beginnend mit dem 15. November bis zum 24. Dezember, man spricht daher von Weihnachtsfasten. Folglich ist auch der Adventskalender weniger verbreitet als im deutschsprachigen Raum, erfreut sich aber in den letzten Jahren immer grö‎ßerer Beliebtheit in Rumänien, was diverse Blogs mit Anleitungen zum Selbstbasteln und die Angebote im Handel nahelegen.



    Zu den Weihnachtsmärkten: Abgesehen von den Regionen, die zur österreichisch-ungarischen Monarchie gehört haben und wo traditionell auch deutschstämmige Bevölkerung lebte oder noch lebt, also Siebenbürgen und dem Banat, ist der Adventsmarkt, Christkindlmarkt oder Weihnachtsmarkt ein Brauch, der recht spät in ganz Rumänien gängig wurde, und zwar erst im 20. Jh. Spätestens seit der Wende von 1989 und erst recht nach dem EU-Beitritt 2007 wird er immer beliebter, und die Städte wetteifern um den schönsten oder rekordträchtigsten Weihnachtsmarkt. Einer der schönsten Weihnachtsmärkte liegt auf jeden Fall in Hermannstadt, in der Mitte des Landes. Hier wird er seit 10 Jahren in Zusammenarbeit der Stadtverwaltung mit der österreichischen Botschaft organisiert. Alles begann 2007, als Hermannstadt europäische Kulturhauptstadt war und Barbara Schöfnagel, Sozialattaché der österreichischen Botschaft, dieses Kulturprojekt in Partnerschaft mit der Kommunalverwaltung in Hermannstadt startete. Seitdem hat der Weihnachtsmarkt in Hermannstadt immer mehr an Sichtbarkeit und Dimension gewonnen und gilt als einer der schönsten im ganzen Land. Im Jahr 2007 wurden 38 Verkaufshäuschen aufgestellt, in diesem Jahr sind es laut Organisatoren 80. Die Bezeichnung Hermannstädter Weihnachtsmarkt kann trügen — zwar wird der Markt tatsächlich auf dem Gro‎ßen Ring eingerichtet (so hei‎ßt der grö‎ßte Platz in der Innenstadt), aber die Aussteller und Verkäufer kommen aus mehr als der Hälfte der Landeskreise Rumäniens. Zu finden ist hier alles, was das Herz nur begehrt — Weihnachtsdekorationen, hei‎ße Maronen, Lebkuchen, hausgemachten Kuchen und andere Leckerbissen. Es trifft sich gut, dass Siebenbürgen ein Schmelztiegel der Nationalitäten war und immer noch ist: Besucher können sich hier nämlich rumänische, ungarische oder deutsche Spezialitäten schmecken lassen. Und wenn die Kälte sich langsam ihren Weg bis auf die Knochen bahnt, schaffen ein Glas Glühwein oder siebenbürgischer Schnaps prompt Abhilfe.



    In der Nähe von Hermannstadt befindet sich die Kleinstadt Cisnădie (zu deutsch: Heltau) mit nur 14.000 Einwohnern, davon früher ein gutes Drittel bis fast die Hälfte Deutsche. Heltau wollte dieses Jahr mit dem grö‎ßten Weihnachtsbaum in Rumänien punkten: 42 m Höhe misst das hier aufgestellte Metallgerüst mit daran befestigten Tannenästen und Dekorationen, und 15.000 Euro lie‎ß sich die Stadt diesen Rekord kosten. Nur der Turm der evangelischen Kirche ist mit seinen 59 m etwas höher. Die Heltauer sind Medienberichten zufolge recht stolz auf die Leistung, auch wenn einzelne doch murrten, dass man das Geld besser in die Instandsetzung der Seitenstra‎ßen rund um den Marktplatz hätte stecken können. Zum Vergleich: Im naheliegenden Hermannstadt bestellte man einen 22 m hohen natürlichen Tannenbaum, der die Stadt 6.000 Euro kostete.



    Eine neue Metallstruktur für eine weihnachtsbaumähnliche Konstruktion beschaffte sich die Stadt Târgu Jiu im NW der Walachei, denn die alte sei wegen des Materialverschlei‎ßes unbrauchbar geworden, hie‎ß es in der Begründung. Allerdings verschlägt es einem den Atem, wenn man die Kosten erfährt: Knapp 107.000 Euro lie‎ß sich die 80.000-Einwohner-Stadt diese Anschaffung kosten und versprach im Gegenzug, dass das Metallgerüst 12 Jahre lang wiederverwendet werden kann, also keine zusätzlichen Kosten produzieren wird.



    Rekorde will auch Bukarest aufstellen, nur etliche Nummern grö‎ßer: Insgesamt 3 Mio. Glühbirnen wurden für die Weihnachtsbeleuchtung in ganz Bukarest ans Netz gebracht, womit sich Bukarest in dieser Hinsicht europaweit an dritter Stelle nach Paris und Berlin platziert. Zum Glück hält es die Infrastruktur diesmal aus, in den vergangenen Jahren war es einmal ganz anders gekommen. Ich habe im Archiv nachgelesen, was ich Ihnen in einem Funkbriefkasten im Dezember 2012 erzählt habe: Im Dezember 2007 wurde an einem zentralen Bukarester Platz der grö‎ßte Weihnachtsbaum Europas aufgebaut. Und ich sage aufgebaut“ und nicht aufgestellt“, weil der 76 m hohe Koloss aus 300 Tonnen Metall bestand. Als die 2,5 Mio. Glühbirnen angingen, die den Baum der Superlative schmückten, kam es in anderen Teilen der Stadt zu einer stundenlangen Strompanne, so dass sich die einen freuten, die anderen vermutlich den damaligen Bürgermeister verfluchten. Man kann zwar ein bisschen Nachsicht üben — Rumänien war Ende 2007 nicht einmal ein ganzes Jahr in der EU und wollte sich vermutlich ein bisschen profilieren –, aber unsere Kommunalpolitiker haben einen sichtbaren Hang zum Grö‎ßenwahn, daran hat sich nichts geändert.



    Dieses Jahr misst der Weihnachtsbaum in Bukarest nur“ 25 m und auf dem Weihnachtsmarkt wird bereits gefressen, was das Zeug hält. Allerdings weniger Lebkuchen und Maronen, sondern die traditionellen rumänischen Hackfleischwürste Mici und Krautwickeln mit Polenta.



    Nächstes Wochenende mache ich einen City-Break nach Temeswar und übernächsten Sonntag berichte ich im letzten Funkbriefkasten dieses Jahres über diesen Abstecher und den dortigen Weihnachtsmarkt — natürlich mit Fotos und etwas Atmo, wenn sich die Gelegenheit bietet, ein paar interessante Töne aufzuzeichnen.




    Weiter geht es mit den Zeilen von Calvin Knott (aus Theuerbronn, Mittelfranken), die er uns per E-Mail schickte. Calvin ist inzwischen zum eingefleischten Stammhörer geworden und bastelt nach wie vor gerne als Hobbyelektroniker, um auch andere Programme des Rumänischen Rundfunks in unterschiedlicher Qualität zu empfangen, wovon die zugeschickten Audiodateien oder seine Postings bei Instagram zeugen:



    Liebe Freunde in Bukarest,



    Vorgestern habe ich nun meine Aktiv-Loopantenne nochmal etwas überarbeitet und somit gelang es mir gestern endlich, das deutsche Programm von Radio Bukarest auf 1314 KHz zu empfangen. Wie man hört, komme auch ich von den Störungen nicht komplett weg, au‎ßer ich fahre weit weg von jeglichen Häusern, Solaranlagen sowie Stromleitungen. Doch ich finde es schon mal toll, dass ich auch hier von Zuhause aus Radio Bukarest gut verstehen kann, auch wenn die Nebengeräusche nicht gerade schwach sind. Radio Neumarkt war auch bereits während des Sommers schon mit einer einfachen Langdrahtantenne sowie mit einer passiven Loopantenne zu empfangen. Zur Winterzeit ist es ja nun während der Sendezeit von Radio Neumarkt bereits dunkel und somit ist der problemlose Empfang auch schon mit sehr einfachen Mittelwellenempfängern ohne externe Antennen möglich! Wenn ich das RRI-Programm, das ja zur selben Zeit läuft, bereits zuvor gehört habe, höre ich gerne mal bei Radio Neumarkt rein, die Programme sind kulturell jedenfalls interessant.



    Das deutsche Programm von Radio Temeswar konnte ich dagegen noch nicht empfangen, hauptsächlich weil der Tschechische Rundfunk, welcher mit 1,5 Megawatt auf 639 KHz sendet, zumindest all meine analogen Empfänger übersteuert und somit auf 630 KHz nichts mehr zu hören ist. Abends bzw. nachts höre ich aber gerne Radio Temeswar, da mir die Musikauswahl durchaus zusagt. Der Empfang ist dann auch problemlos mit einfachen Empfängern möglich.



    Nun, es ist also durchaus möglich die Mittelwellenprogramme aus Rumänien zu empfangen und mit guten Antennen sogar am Tag!



    Ich habe schon öfter versucht, Radio Bukarest zu empfangen, wobei mir auffiel, dass während der deutschen Sendezeit z.B. auf 603 KHz Radio România Actualităţi läuft, auf 1404 KHz lief Volksmusik, aber nicht Radio Bukarest, auch war es nicht identisch zum Livestream von Radio Cluj, welches normalerweise auf der Frequenz senden soll. Auch senden einige rumänische Sender wohl auf derselben Frequenz, oder vielleicht auch nicht. Ob, wann, von wo und auf welcher Frequenz nun welches Programm gesendet wird und ob gewisse Sender z.B. für Radio Bukarest eine Stunde lang ihr Programm aussetzen, ist mir also noch etwas schleierhaft. Vielleicht könnten Sie Ihre Kollegen vom rumänischen Rundfunk ja mal nach einer Liste diesbezüglich fragen, auf der alle Mittelwellensender aufgelistet sind. Das wäre wirklich sehr hilfreich!



    Nun sind es aber doch schon wieder sehr viele Zeilen geworden, somit werde ich dann in meinem nächsten Hörerbericht mal erläutern, wie sehr ich Ihre Arbeit wertschätze.



    Beste Grü‎ße nach Bukarest und an die Hörer!


    Calvin Knott




    Lieber Calvin, vielen Dank für Deine freundlichen Zeilen. Das deutsche Programm von Radio Bukarest, also das sogenannte deutsche Inlandsprogramm, ist tatsächlich über verschiedene Frequenzen in den unterschiedlichen Landesteilen zu empfangen. Das Programm kann in Bukarest und Umgebung und in Siebenbürgen und im Banat empfangen werden, nur eben auf unterschiedlichen Frequenzen über Relaisstationen für das jeweilige Empfangsgebiet. Während der Sendezeit machen vermutlich andere Regionalsender eine ihrer Frequenzen frei, da auch diese i.d.R. über mehrere Frequenzen gleichzeitig senden. Beispielsweise ist das deutsche Programm von Radio Bukarest in den Landkreisen Bihor, Harghita und Sibiu (Hermannstadt) über 1593 KHz zu empfangen; dieselbe Frequenz nutzt aber auch Radio Klausenburg, der Sender verfügt aber gleichzeitig über eine zweite Mittelwellenfrequenz und über mehrere im UKW-Bereich.



    Möglicherweise kommen die Frequenzen für Nord- und Westrumänien besser nach Deutschland herein, aber das musst Du selbst ausprobieren mit Deinen unterschiedlichen Empfängern und Antennen. Und nach unserem Chat im Facebook-Messenger muss ich noch hinzufügen, dass ich leider nirgendwo eine komplette Liste aller Mittel- und Langwellenfrequenzen gefunden habe, über die die verschiedenen öffentlich-rechtlichen Regionalsender Rumäniens senden. Die einzige Möglichkeit bleibt also, die Webseiten der einzelnen Sender abzuklappern und den Empfang selber zu probieren.



    Damit Zeit für die Eingangsliste.



    Postsendungen erhielten wir von Christoph Paustian, Hans-Jürgen Bock, Heiner Finkhaus, Detlef Jurk, Hans Peter Themann, Ulrich Wicke (alle aus Deutschland) sowie von Paul Gager und Horst Quitzau (Östereich), Sandro Blatter (Schweiz) und Brian Webb (Neuseeland).



    E-Mails erhielten wir bis Sonntagmittag von Martina Pohl, Bernd Seiser, Burkhard Müller, Andreas Pawelczyk, Georg Barth, Harald Gabler (im Namen des RMRC), Siegbert Gerhard, Ralf Urbanczyk (alle aus Deutschland) sowie von Josef Robl (Österreich) und Ramana Rao (im Namen eines Hörerklubs aus Hyderabad im indischen Bundesstaat Telangana).



    Das Internetformular nutzten Paul Gager (Österreich) und Daniel Kähler (aus Deutschland).




    Audiobeitrag hören: